Page 78 - 1963-09

ftr. 2718 â ra m a 't soci
M M u a m m > «■%, -»i _*r-

pe întrega perioadă de iarnă.
Lipsa de grijă faţă de asigu­
In centrul atenţiei de pe acum rarea unităţilor culturale cu com­
bustibil, faţă dc repararea şi zu­
e culturale penlru iarnă grăvirea lor, înzestrarea lor cu.
mobilierul necesar, a stînjenit in.
întărirea disciplinei în producţie nepregătite pentru iarnă. Acestea, activităţilor cultural-educative. |
multe părţi buna desfăşurare a
Nu na mai desparte mult şi
ii e cele mai frumoase. Colecti­
iarna — anotimpul cel mai favo­ activitate bogată, cu rezultate din­ au fost obligate să-şi desfăşoare Iarna trecută a fost lungă, ne­
Organizaţia de partid din sectorul făşoară echipa penlru îndeplinirea arătat tuturor ortacilor practio cum rabil pentru a desfăşura la sate viştii au venit cu plăcere la că­ activitatea in condiţii nccorcs- aşteptat de lungă. Multora nc-a
Ruda, secţia Brădişor de Ja E. M. 6arcin'dor de plan. Pentru aceasta, din trebuie făcută trierea minereului. Le-a o muncă cultural-educalivă bo­ minul cultural, la film şi la biblio­ punzătoarc, uneori chiar să nu dat de furcă dar nc-a şi învăţat
Barza, in cadrul muncii politice pe prima zi cînd s-a dus în echipă. Ion 6pus că mal în lii se taie minereul gată — va bate la uşă. Unităţilor tecă, pentru că au ştiut nu nu­ poată desfăşura nici un fel dc ac­ că pentru a o primi trebuie să
care o desfăşoară acordă o mare Poienaru a discutat cu el şi apoi la cu ciocanul de mină lucru ce face culturale — căminelor culturale, mai că află acolo lucruri frumoa­ tivitate. Asemenea lucruri s-au ne pregătim mai bine. Să învăţăm
atenţie întăririi continue a disciplinei fel în cîtcva rlnduri cu care prilej ca piatra să iasă la suprafaţă, înles­ bibliotecilor, cinematografelor — se. interesante şi folositoare pen­ petrecut pe raza comunelor Visca, deci din experienţa iernii trecute
în producţie — condiţie esenţială in l-a explicat pe larg care-1 rolul lui nind selecţionarea. Au fost insă to­ le revin sarcini sporite în acest tru ei. dar că găsesc şi condiţii Hărău, Certej, Buruene, raionul şi să luăm de pe acum măsuri
Îndeplinirea sarcinilor de plan. In In echipă, consecinţele ce le au ab­ varăşi ca Hărăguş Nicolae care n-au anotimp. Ele vor trebui să găz­ pentru a putea asculta şi învăţa. Ilia, la Buceş, raionul Brad, Au­ pentru asigurarea celor mai buna
această direcţie se militează prin ga­ sentele nemotivate asupra bunului timit seamă de indicaţiile date. Din duiască zilnic zeci şi, uneori, su­ Au fost însă şi cămine cultura­ rel Vlaicu, Tărlăria, raionul O- condiţii de muncă la unităţile
zeta de perete, prin agitaţia vizuală, mers al procesului de producţie, I-a comoditate ei nu foloseau ciocanul te de oameni, să desfăşoare în le, biblioteci, care din neglijenta răştie si în multe alte părţi, unde
si mal ales prin agitatori, care des­ «tras atentia şi asupra faptului că rîndul colectiviştilor o intensă unor sfaturi populare, au rămas a lipsit combustibilul aproape culiurale.
făşoară o suslinută muncă politică aceasta are urmări negative nu nu­ de mină şi executau triatul mine­ muncă de răspîndire a cunoştin­
de la om la om. mai pentru membrii echipei cl şl pen­ reului cu sapa, o dată cu încărcatul ţelor cultural-ştiinţifice, să con­
In instruirile ce 6e fac periodic cu tru el, că cîştigul este In funcţie do In vagonct şi aruncarea în rostogol. tribuie la ridicarea nivelului de
agitatorii, biroul organizaţiei de bază depăşirea planului şi deci în ultima Aceasta a făcut ca Intr-un timp, de conştiinţă al colectiviştilor.
lnsislă mult asupra Importantei pe analiză indisciplina se simte atlt în la echipa lui Poienaru să plece mi­ La căminele culturale s au desfă­
care o are disciplina in producţie. A producţie cil şl în nivelul de trai al nereu cu mult steril, fapt pentru care şurat în iarna trecută ciclurile de
fl disciplinat înseamnă a-|i îndeplini Iul personal. eu şi fost rebutate cîteva vagonete. conferinţe agrozootehnice, acolo
In mod exemplar sarcinile ce-ti re­ Se părea că tînărul a înţeles. Dar, Atunci, agitatorul a organizat o con­ s-au întîlnit .colectiviştii cu mem­
vin pe locul de muncă, a nu lipsi vorbire cu toii ortacii. Le-a vorbit brii brigăzilor ştiinţifice, forma­
după cileva zile a făcut totuşi o ne­
nemotivat de la lucru, a folosi la ma­ motivată. Atunci, agitatorul a ridi­ mai Inlit de zădărnicia unei astfel ţiile artistice au făcut repetiţii
ximum timpul afectat producţiei, a cat această problemă înlr-o convor­ de practici. şi au prezentat programe ; de pe
respecta dispoziţiile primite şl a lupla bire pe care a avut-o cu toii ortacii, — Degeaba ne luptăm noi 6ă 6fă- scenă au vorbit din experienţa
Împotriva neglijentei şi lucrului de rugîndu-1 şi pe tovarăşul respectiv să rimăm muntele dacă In loc de mi­ lor brigadieri şi colectivişti frun­ . i r -*1.- S jS tr iA -
mintuială. explice motivele penlru care a lipsit nereu trimitem piatră. Doar piatră taşi, intelectualii salului — in­
Cel care In activitatea practică de la 'lucru, motive de fapt complet goală, le-a spus el, 6e găseşte pe gineri şi medici, învăţători şi pro­ :V. H 1
fesori — au explicat diferite pro­
au tine seama de ţoale acestea nu toate drumurile şi nu-i nevoie să mai bleme ştiinţifice, au arătat cum
se va ridica la înălţimea sarcinilor ce • • mmm m se poate smulge pămîniului roade
l 6e încredinţează, nu le va putea prăpădim şi muncă şi unelte şi timp şi mai bogate, cum trebuie îngri­
lace fată. Tribuna agitatorului de pomană cu scoaterea ei din mină... jite şi crescute animalele— cu un
Agitatorii au fost !nvfl(atl cum aă i • Agitatorul, îşi dădea scama după cuvint s-a desfăşurat o intensă
muncească pentru a face ca flecara fetele încruntate ale ortacilor cu care muncă cultural-educativă, o lar­ K
lucrător din 6eclor să înţeleagă acea­ neîntemeiate. Cu acest prilej membrii vorbea că nu Ie e deloc plăcut 6ă gă propagandă ştiinţifică.
sta. In primul rînd ei trebuie să fie echipei l-au criticat aspru, i au ex­ audă asemenea mustrări. Le-a vorbit l -
model în această direcţie şi apoi să plicat că o asemenea comportare în­ de Nicolae Hărăguş şi de alţii care In cadrul bibliotecilor au fost
discute cu aceia care au abateri de seamnă subaprecierea echipei in care mai triau minereul cu sapa, care nu organizate consfătuiri cu colec­
la disciplină. Agitatorii au înţeles pe lucrează şi a sarcinilor ce i se în­ dădeau atenţie calităţii. Cc l vizaţi tiviştii pe marginea diferitelor
deplin ceea ce li se cerca şi au des­ credinţează. Ajutorul tovărăşesc şi la şi-au lăsat capete’.e-n piept, ruşinaţi. cărţi cu conţinut agrozootehnic,
făşurat zi de zi o temeinică muncă timp a fost de data aceasta înţeles au fost prezentate recenzii, or­
Jn vederea întăririi disciplinei în întrulotul de Oprea losif. Angajamen­ Au fost luaţi Ia rost şi de ceilalţi or­ ganizate simpozioane literare, la
producţie. taci. Iar penlru a evita pe viitor ase­ cinematografe au avut loc specta­ ‘m m
tul pe care şi l-a luat că nu va mal cole cu filme documentare agri­
Ion Poienaru, de exemplu, este un il lipsi nemolivat a fost respectat tot menea practică, Ion Poienaru Ie-a de­ cole. în care erau popularizate
din membrii colectivului de agitatori timpul cit a lucrat in echipa con­ monstrat incă o dată cum să lucreze, metodele înaintate dc muncă, au l ^ l g g g p j,. ' <t f f i • .,# ? ( £ 4 f â ;
«1 organizaţiei de partid din sectorul dusă de Iov, Poienaru. olrăgîndu-le atentia să respecte Întoc­ fost explicate şi prezentate filme
Ruda, care îşi aduce contribuţia !a Sl cazul lui Oprea losif nu-i sin­ mai efectuarea operaţiilor necesare. artistice ctc. Toate acestea şi mul­
întărirea disciplinei. Iată cum a pro­ gurul. In echipa Iul Ion Poienaru Agitatorul Ion Poienaru a organizat te alte acţiuni au îmbogăţit ori­
cedat el în diferite ocazii, alunei cind a lucrat şi vagonetarul Nicolae Onea mai multe discuţii legate de respec­ zontul de cunoştinţe al colecti­
era vorba de îndreptarea unor oa­ tarea disciplinei muncii. Ele au dus viştilor, i-au făcut sa înţeleagă „Piatra Băieşti", pitorească prl vcllşto din Tara Haţegului.
meni. core de asemenea nu se prea împăca
cu disciplina. La fel ca şi cu Oprea, Ia rezultate Îmbucurătoare. Acestea mai bine politica partidului, mo*
Bunăoară, vagonetarul losif Oprea, agitatorul a stat de vorbă cu el, atră- dovedesc cu prisosinţă realizările ob­ bilizîndu-i la o muncă mai activă,
în echipele în care a lucrat obişnuia gind în munca de îndreptare a aces­ ţinute lună de lună. Astfel, în ia­ mai rodnică.
să lipsească nemolivat. Atunci, condu­ tuia şi pe ceilalţi tovarăşi. Roadele nuarie a.c, echipa în fruntea căreia In toamna anului trecut, majo­ Dincolo de poarta uzinei
cerea sectorului, la recomandarea or­ acestei activităli s-au văzut de fie­ se află agitatorul Ion Poienaru şi-a ritatea sfaturilor populare comu­
ganizaţiei de partid l-a repartizat 6â care dată. Oamenii in cauză au în­ nale au asigurat unităţilor cultu­
lucreze In echipa pe care o conducea ţeles pe deplin cit de dăunătoare este depăşit planul cu 7 la 6ulă. In fe­ rale condiţii de muncă dintre ce­
agitatorul Ion Poienaru. Tovarăşii din nerespectarea disciplinei de producţie bruarie cu II la sută, în iulie cu 13
biroul organizaţiei de partid, li alră- la sută. Şi n-a fost lună în care să le mai bune. Localurile acestora Uzinele Victoria Călări. Ora 15. t t oprise acolo, pe scena operei din SpeefalatrH ascultă atenfi ţi nu
seseră agitatorului atentia asupra şi au luptat pentru lichidarea lipsu­ nu aibă depăşiri de plan, iar in pri­ au fost reparate, spoite, geamuri­ Sandul sirenei anunţă sluţitul schim­ Cluj, tinde Jtdieta de azi o intreză- peste mult sala rămîne in întuneric
rilor. rcţle pe Julicla de miine, balerina iar pe pinzn albă a ecranului apa­
acestui lucru, sfăluindu l cum să mun­ vinţa calităţii, cehi pa n-a mai primit le — unde a fost cazul — înlo­ bului întîi. O noua zi de muncă în­
cească cu noul său ortac, să-l deter­ Unit, nu lipseau de la lucru dnr nici o observaţie şt nici nu 1 s-a mat cuite iar combustibilul necesar cheiată. Un nou succes. Porţile se din „Lacul lebedelor". din „Cope- re in imagine o leincie bătrînu cu
mine sa şi schimbe atitudinea fotă de aveau alte neajunsuri. De exemplu, rebutat minereu. asigurat. In aceste unităţi s-a pu­ deschid larg. Un ţuvoi imens de ti­ lia" sau poate chiar din „Romeo ţi fata brăzdată dc cute adinei, semne
ale vieţii aspre ţi a loviturilor ce
muncă. Cazul nu era de loc simplu, este ştiut că de felul in care se face fi. BUDIN neri ţi vîrslnici se revarsă pe stră­ JulietaM. s-au năpustit asupra-i fără milă. E
A fl vagonetar lntr-o echipă şl a operaţiunea de triere depinde în tut desfăşura tot timpul iernii o zile curate, scăldate in lumină. Unde Dar oare mama — care acum a- Ana Golcea. începe filmul „Lupeni
lipsi de la program, înseamnă a-tl mare măsură calitatea minereului. Si vor merge aceste sute de muncitori ţează cu al îl a grijă lucruţonrcle fe­ >09“.
titei — ar putea im păr taţi cc poartă
lăsa tovarăşii de muncă să se lupte cu cit conţinutul de metal din mi­ ce poartă tn priviri bucuria mun­
singuri cu multiplele lucrări din aba­ nereul extras este mal mare, cu atît cii împlinite ? Cu siguranţă spre în suflet? Nu ! Pentru cii nici ca nu- Să-i lăsăm pe cei 260 de specta­
6e reduce mai mult preţul de cost. case. spre cămine, la masă, Şi po ţi poate explica ce sînt aceste bobi­ tori să urmărească scenele emoţio­
taj (baterea găurilor, burajul, armă­ urmă ? te cristalina cc-i scaldă mereu pri­ nante ale fiinuliti ţî să mergem mai
turile, selecţionarea şi transportul mi­ De aceea, în echipa lui Ion Poie­ lată o întrebare căreia ii poli da virea. Lacrimile fericirii pentru vii­ departe. Foaie vom intîlni ţi alte
nereului, aprovizionarea cu materiale naru s-a luat hotărîrea să se tri­ răspuns numai dacă-i înso(cţli. Pe torul JuUclei despre a cărei talent preocupări Să ne îndreptăm spre
etc.) ceea ce are desigur consecinţe mită la prelucrare numai minereu de tofi, e imposibil. Ne vom opri la s-a vorbit eu admiraţie la exame­ ţcoala medic, să stăm cîteva minute
negative asupra activităţii ce o des­ bună calitate. Pentru aceasta, el le-a ciliva. Să alegem la înlimptare nul de admitere. împreună cu Livtit Manii, loan
unul. Uite pe omul acela scund cu Plecăm ţi nu putem să nu luăm Lupulescu, Glicnrghe Uraciu, cri caro
salopeta urnă. cu noi o părticică din fericirea că­ au schimbul ciocanul, letconul sau
— încotro aţa grăbit, tovarăţo minului, din apartamentul li, blo­ manela cu stiloid ? sau să. .
Din nou orin blocurile Hunedoarei 7 r ic u ? cul 3. Nu. Ne oprim aici, căci l-am în-
— La masă. Trebuie să mă în­ O mo ţină dc culoarea viţinelor lilnit pe Nislor Popa, lucrătorul de
Cu cîtva timp în urmă a apă­ cută. Apartamentul este mur­ torc repede. Azi am cursuri. ŞH(i, coapte a oprit in faţa unui bloc. Da la cantina uzinei, Să vedem înco­
rut în ziarul nostru la rubrica dar, pereţii afumaţi, parchetul mai am două luni ţi mă calific ma­ la voiau coboară un om in floarea tro sc îndreaptă.... Da. Spre „Rete­
„Locuinţa e a ta, îngrijeşte-o 1" şi uşile stricate. In plus cetă­ caragiu. . îmi place ţi aici la radia­ virstei. Iţi priveţte maţina admirativ zatul",’ Era dc aţtcplat. Ca ţi ieri,
un articol în care erau criticaţi ţeanul respectiv n-a plătit chi­ toare, dar parcă maracargiu e ţi ţi ii spune de parcă ţi ea ar înţele­ cu ţi alaltăieri, ca-n fiecare zi. A-
ge :
o serie de locatari din Hune­ lia de mai multe luni. Elena Udvary, de mai... — Te-ai purtat bine. I(i mulţu­ ccsta e drumul lui — restaurantul,
— După cursuri te
doara care nu îngrijeau aşa cum Acelaşi aspect poate fi întil- la labrica de în­ iii ni ? putem în- mesc. Şi inginerul loan Anciu me­ bufetul. Dc cile ori n-au încercat
se cuvine apartamentele. Arti­ nit şi in apartamentul 45 din călţăminte „Arde­ — Desigur. Mă găsiţi la „Băieţii canicul ţef al uzinelor „ Victoria“ lovaruţii să-l ajute ? Dc citc ori
colul respectiv, aşa după cum blocul U 4, unde locuieşte Va- leana" din Alba veseli". întrebaţi doar de Dan, porncţte vesel spre apartamentul ES. privirile înlăcrimate ale sofiei, alo
afirmau tovarăşii dc la spaţiul leria Grcţ Deşi blocul este dat Iul îa, se numără strungarul. Ştiti, pe scenă sînt strun­ — 7 ovnrăţo Anciu nu venifi la celor doi copilaţi nu l-au implorat:
locativ din Hunedoara, a fost în folosinţă de numai nouă luni, printre cele maî hu­ gar. Acum repetăm dc zar că vrem cor ? Inginerul întoarse privirea ţi-ţi „rămii lingă noi, fii sa( ţi tată cum
tini atitea mii, ne e dor dc căldura
citit cu interes iar o mare par­ apartamentul este de nerecu­ ne rihtuiloare din să dăm piesa aici in Călan ţi apoi recunoscu colegul de la „tenor" căminului pe carc-l tntilnim la al­
—Azi nu. Abia am sosit din
te dintre cei criticaţi îşi îngri­ noscut. Aici sînt geamuri spar­ secţia pregâtit-cu- să plecăm în turneu, la Ghclar, la concediu. „Am umblat mult prin Al­ ţii. Ne c dor. Oare tu simfi asta ?
jesc acum bine apartamentele. te, murdărie, iar pe parchet a sut. In luna august Gcoagiu, la Cugir,., Vă las. Alt}el ba Utila, 7 g. Mincţ, Sovata, 7 uţ- le-ai depărtat chiar atit de noi ? E
Acest lucru s-a putut constata dat cu motorină. ea şi-a depăşit pla­ n-ajung la timp.... nad, Odorhd, Braţov, Făgăraţ..." atUa umbră, atita nor in cnsa noas­
şi cu o c a z i a Un lucru cu nul cu 17 la sulă, Să mergem mai departe. Uite, să Tînărul porni spre club. Acolo îl tră".
raidului organi­ 3 . ■ 9 9 9 9 9 ! totul ieşit din ne oprim la blocul 3. acolo unde aşteptau al(i zeci de tineri ţi vîrst- Nu-ti spun nimic privirile (or,
zat zilele trecute . . . , . . . comun poate fi îmbunătăţind şi in­ au intrat adineauri sofii Kabath. A- nici. Nu peste mult timp Pcrcny Nislor Popa ?! Nici a tovarăşilor
p r i n c î t e v a Locu nja e a (a, îngnjeşfe-o! î n t î l n i t în lo dicele de calitate parlamentul lor c aici, la parter. Romulus, ridică bagheta Din piep­ tăi de muncă f Nu le sim(i tăiţul?
blocuri din Hu­ i . aa .Q » a s st i ts o n cuinţa lui Gheor- cu 2 la sulă. — Vai, nc-afi găsit eu casa în­ turi de forjori ţi turnători se înal(u Nu le omi chemarea? Răspunde l
nedoara. Cu a- ghe Portase din toarsă. încercă, să sc scuze Sarolla un cinice: „Glorie clasei muncitoa­ Nimeni nu-ti cerc imposibilul. Un
Kabath, mama. Toate le-am pus aici
cest prilej s-a observat că pe zi blocul 113, apartamentul 10. Lo­ pe masă — continuă ea — ca să nu re'4. singur lucru i(i cere: să fii om, şu­
ce trccc loca tari i blocurilor din catarul respectiv creşte păsări uit ceva. Ani făcut Cu o listă, un in­ Să intram alături, tnlr-o altă sa­ ti organizezi viata frumos aţa cum
Hunedoara îngrijesc tot mai bine în baie. ventar, dar totuţi... lă mult tnai spaţioasă. E sala cine­ ţi-o organizează majoritatea covir-
apartamentele, că există o largă Rău este întreţinut şi blocul — Mămică îmi dai ţi rochiţele de matografului. S-a lăsat liniţtca. Doar ţiloare a oamenilor de azi!.
participare la înfrumuseţarea 119. Aici scările sînt murdare stofă ţi cea de catifea ?, vocea tovrfruţului Ghcorglte Alcxoi Ani plecat dîn oraţul furnalelor
responsabilul cultural din comitetul
blocurilor şi împrejurimilor. aproape tot timpul dînd un as­ — Da, Julicta. sindicatului pe uzină se aude răspi- mereu încinse, ducînd cu noi bucu­
Apartamentele în care locuiesc pect cit se poate de neplăcut. Julicla Kabath, felifa aceasta cu cul riile intilnitc la fiecare pas. Căci
multe lucruri frumoase am întîlnit
familiile Toader Capră şi Gheor- O mare vină o poartă şi comi­ ochi migdalafi ţi cu părul de cu­ — Subiectul e simplu. Realizatorii in preocupările oamenilor, dincolo
ghe Brighidău din blocul T 2, tetul de bloc care nu s-a stră­ loarea ceaiului, are abia îl ani. Şi utilizează ca pretext dramatic viata de poarta uzinei. Un Nislor Popa
Andrei Ratz din blocul P 5, loan duit să educe locatarii şi care vite cu cită bucurie îi ajută mamei unei sofii de miner: Ana Golcea, nu poate umbri aceste bucurii. Oa­
Ardeleanu din blocul 84 şi ale nu a luat măsuri hotărîte atunci s-o pregătească de plecare. Parcă ar iar ca procedeu cinematografie me­ menii il condamnă, dar în acclaţi
multor altora sînt curate, bine cînd s-au ivit unele deficienţe pleca dc acasă penlru o săptămină toda retrospectivei. E un episod din timp îl ajută, li întind mina.
întreţinute. Comitetul executiv al Sfatului tiu pentru 8 ani. In căpţorul ţi inima lupta minerilor pentru dreptul la o Sc pootc s-o refuzi, Nislor PopaT
Desigur că exemple de loca­ popular al oraşului regional Hu­ ei s-au slrîns atitea visuri ţi toate, viafă de om. LUCIA LICIU
tari care întreţin bine aparta­ nedoara, mat mult ca oricînd,
mentele din Hunedoara se pot a manifestat o preocupare deo-a og cm s g i
da foarte multe. Totuşi mai sebită pentru buna întreţinere®*
există din păcate şi acum unii zăm modul de îndeplinire a sarcini­ tiviştilor la muncă, calitatea lucrări*
cetăţeni care nu întreţin apar­ a blocurilor. Din iniţiativa co-ş lor din ziua respectivă şi se stabilesa lor, fertilizarea terenului Încredinţat
tamentele aşa cum se cuvine. miletului executiv s-au organizat! sarcinile pentru a doua zi. forţele ele.
Iată cîteva exemple. controale la blocuri, au fost ac-Jj care concură la realizarea lor nece­ In prezent ne aflăm In plină activi*
Blocul T 2 a fost dat în folo­ tivizate unele comitete des sarul de atelaje etc. Acelaşi lucru îl tale pentru recoltarea culturilor Ur­
sinţă cu un an in urmă. In apar­ blocuri etc. Munca dc educaicH fac la rîndul lor şi şefii de echipe zii şi executarea însămînţărilor ilo
tamentul 19 sa mutat Constan­ a locatarilor trebuie dusă însăj împreună cu colectiviştii. In acest tel toamnă. Şi In aceste activităţi am
tin Cocoară. El s a bucurat mult în continuare cu perseverenţă» sarcinile sint cunoscute pînă in cele căutat să asigurăm de lucru tuturor
mai mici amănunte de către toii co­
atunci cind i s-au înrnînat chei­ in aşa fel ca să nu mai existe! lectiviştii. In această direcţie ne bucu­ colectiviştilor, să ti repartizăm Ia în-
le. Dacă mergi acum în acest cazuri ca acelea semnalate maij răm de un sprijin deosebit din par­ ucplinîrca sarcinilor tot după criteriul
vecinătăţii. De asemenea, Împărţirea
apartament, insă. răni îi cu o sus. | tea inginerului agronom al gospodă­ judicioasă a forţelor de muncă şi *
impresie cit se poate de neplă­ V. ALBU Prin buna organizare a muncii riei care ne ţine mereu la curent cu
sarcinile ce intervin de la o zi la al­ atelajelor ne a permis ca brigada «ă
ta Tot el ne indică şi modul cum le raporteze că a terminat prima pe
pospodărie însămînţarea cu orz a su­
POŞTA REDACŢIE! planurile devin reaSifaîe putem rezolva mai bine. prafeţei Încredinţate de 16 ha. Tot tn
întărirea controlului muncii consti­
prezent, două echipe se ocupă cu re­
tuie incă o problemă care stă în cen­
trul activităţii noastre. Eu. cit şi şe­ coltatul sfeclei de zahăr de pe cele
Nicu Sbuclica — Haţeg, felul sată redacţiei veniţi cu o se j 10 ha, altă echipă pregăteşte terenul
cum oamenii muncii i^i petrec ne de propuneri, valoroase după» Sînt şeful brigăzii a IV-a de cimp nului. om căutat ca repartizarea cul­ permis o mai mare mobilizare la fii de echipe ne aflăm mereu In m ij­ îri vederea Însăminţării griului ~
locul colectiviştilor, participăm efec­
timpul liber este o problemă ca­ părerea noastră, care puse în a-S din cadrul gospodăriei agricole colec­ turilor pe echipe să fie făcută in asa muncă şi o uşurare în transmiterea tiv la muncă, dăm Îndrumările nece­ aici s au şi transportat 40 tone gunul
re stă în atenţia redacţiei ziaru­ plicare vor duce la crearea unora tive din Gcoagiu abia de un an. E o lei Incit toate echipele să aibă condi­ diferitelor sarcini Ca urmare, partici­ sare, fapt ce a dus nu numai la rea­ dc grajd — iar o parte din colecti­
ţii de muncă egale, iar membrii echi­
parea colectiviştilor la muncă a ajun9
perioadă scurtă. In acest timp mi a/n
lui nostru, in materialul „In orele condiţii şi mai bune pentru oa-® putut da totuşi seama că o condiţie pe-1 o r sa aibă de lucru în decursul în­ în perioadele de vlrf să fie 2ilnic m lizarea sarcinilor In timpul prevăzut vişti an fost repartizaţi să particine
de după program", dvs. nu a-ţi menii muncii veniţi la odihnă şi® principală pentru obţinerea unor pro­ tregii perioade a muncilor agricole. medie de 90 la sută. Aşa s-a intim- oar şi la executarea unor lucrări de la acliunea de însilozare a nutrclu-
reuşit însă sa redaţi esenţialul. tratament. Pentru ca propunerile! ducţii sporite şi constante la hectar Am ţinut scama insă ca o asemenea plat de pildă în campania de recollJt Lună calitate. Pe de altă parte, prac­ î i lor.
Spuneţi că cetăţenii din Haţeg să fie luate în studiu şi în mă- 8 r.onslâ şi modul In care sc organizea­ măsură să nu ducă la fărimitoren si treieriş, pe care, datorită unei ase­ ticarea unui asemenea control a con­ Desigur că aceste cîteva aspecle alo
fac excursii, merg la pescuit, la sura posibilităţilor aplicate în® ză munca in cadrul brigăzii. In aceas­ culturilor pe suprafeţe mici. De ase­ menea organizări a muncii am ter­ dus şi la înlârirea răspunderii perso­ felului în care noi organizăm munca
cinematograf, bibliotecă etc. A- tă direcţie trebuie să spun că încă de menea, permanentizarea echipelor pe minat o cu cinci 2ile mai devreme. nale a colectiviştilor fală de sarcini­ !n cadrul brigăzii le vom îmbunată-
cesta este un lucru bun. Ca ase­ practică, le-am trimis Intreprin-8 la Început am căutat să aplicăm In aceleaşi suprafeţe, metodă ce am (o- Sînt cazuri insă, cînd In cadrul bri­ le încredinţate. ţi mereu. Re de alLă parte, in aten­
menea articole să fie publicate deiii regionale balneo-climaterice® practică cele prevăzute In Stalului !osit-o in decursul aceslui an, a sporit găzii apare necesitatea rezolvării unor La prăşitul porumbului de pildă, am ţia noastră stă şi găsirea altor lor*
în ziar este nevoie să fie mai con­ din Deva. Aşteptăm răspunsul in-î' model cu privire Ia organizarea mun­ cointeresarea colectiviştilor in ferti­ rarcini urgente. In acest scop formăm avut. ce i drept puţine la număr, şi ca­ nie de organizare a muncii in raport
crete. Să arătaţi de pildă cile ex­ Deprinderii. cii In gospodăriile agricole colective, lizarea terenului. Echipele tovarăşilor echipe cu caracter temporar de a că­ zuri de colectivişti care urmăreau ui specificul activităţii de ansambt i
cursii şi unde s-au organizat, să Ştefan Vasas — oraşul nou Că-* iar In raport de situaţia concretă s1 Perta Anucâ şi Zaharie Valerie, de ror muncă răpundc nu numai şeful mai mult cantitatea lucrărilor. In dau- a gospodăriei. In această direcţie vom
daţi nume de oameni care au par­ lan. In scrisoarea adresată redac-ţ găsim noi forme organizatorice. Ace.t pildă, au fost lăsate şi in acest an să titular al brigăzii şi echipei ci şi şefjl r.a calităţii. Cu aceştia s-a stat de cere şi în viilor sprijinul organiza­
ticipat etc. La fel trebuia să re­ ţiei arătaţi faptul că I.G.O. Călanî lucru a făcut posibil ca munca In lucreze pe aceleaşi suprafeţe Primind echipei temporare Noi am obţinut vorbă fiind puşi să refacă lucrarea, ţiei de bază şi vom ţine cont de ton-
daţi şi aspectele de la bibliotecă nu a luat nici un fel de măsurii cadrul brigăzii să fie de la o lucrare sarcina să lnsăminteze griu, echipele uncie rezultate bune si ca urmare a iar acolo unde o asemenea situaţie se re propunerile bune ale colectivişti­
sau de la casa raională de cultură. în vederea asigurării apartamcn-B sau campanie la alta tot mai orga­ amintite s-au îngrijit din timp de modului judicios in care reparliză.n repeta apelam la ajutorul organiza­ lor, astfel ca de la o lucrare la ai-
la. metodele do organizare a munrT
In materialul trimis faptele sînt tclor cu căldură necesară pej nizată, iar planurile de producţie să pregătirea terenului şi fcrlilizarco lui, atelajele pe echipe Acestea sint În­ ţiei de bază P.M.R. Acelaşi lucru il
redate la general. timpul friguros. Dar vă opriţi aici.| devină o realitate vie. lnfluentind 'a r.dministrînd la fiecare hectar cile 200 totdeauna In bună stare de funcţiona­ facem şi acum ori de cile ori se sini- noastre să fie lot moi bune. în scopul
i blincrii unor producţii sporite la ha,
Mihăilă Andronic — Orăştic. Pentru a ne da seama de defi-® mod direct asupra întăririi economicu- Kc| siiperfosfal şi importante cămi­ re. iar şefi dc atelaje ca Ilie Anto­ ie nevoia. Evitarea unor astfel de în scopul întăririi economico-orqnni-
Aşa după cum arătaţi şi în ma­ cicnţelc manifestate, era necesară erqanizalorice a gospodăriei noastre. lă ti de gunoi de grajd. Un asemenea nie şi loan bogătan sint acum, mult neajunsuri a fost posibilă ca urmare pntorice a gospodăriei noastre colec­
Pentru acest an. In ba za planului de
terialul ..Slirşit de srzon in sta­ să le spuneţi pe nume. Iar dacăB ptoductie al gospodăriei, brir|a/;i lucru a făcut posibil ca şi producţia stimiHi penlru conştiinciozitatea cu a ajutorului primit din partea orga­ tive.
care deservesc echipele.
de orîu să fie pe măsura preocupării.
ţiunea balneară Gcoagiu — unii deputaţi manifestă nepăsareo r.oastre i-a fost repartizată pentru Vreau să menţionez că la baza or­ In ceea ce priveşte transmiterea nizaţiei de partid. In niod periodic, lOAN MÂDEAN
dar mai ales înainte de
începerea
băi" la 15 septembrie a. c. în această direcţie este bine să le|0 muncă o suprafaţă de lli ha. prevă- ganizării echipelor şi deci a muncii 'n sarcinilor trebuie să spun că In fie­ unei campanii, organizaţia de bază şeful brigăzii a IV-a de ctmp din
staţiunea s-a inclus în mod» atrageţi atenţia şi cu ocazia în-,J zută a fi însămintată cu griu. porumb, cadrul brigăzii a stat şi criteriul ve­ care scară Împreună cu şefii de echi« PM R. din cadrul brigăzii ia in discu­ G A.C. Gcoagiu — raionul
oficial. In scrisoarea adre­ tîlnirilor pe care le aveţi, sfeclă de zahăr şi cartofi. Potrivit pla­ cinătăţii între colectivişti ceea ce a pe ţinem o scurtă şedinţă’ unde anall< ţie probleme ca : participarea colec­ Orăştie