Page 8 - 1963-09
P. 8
i v \‘r
J-il rtfţt
PROLETAR] DIN TOATB TARILE. UNTTT-VAI
/ % k m d v > i
/ M
Y; *
s : s m x m
f f'3 - -
îndeplinim planul la toţi indicatorii!
► ^ + + 4 4 + 4 4 4 4 4 4-4♦ 4 ♦ ♦ 4 -^ 4 4 4 4 4 4 4 -4 4 4 4 4 4 I C U a & ^
Sporind RANDAMENT IN ABA
viteza de foraj
Sondorii grupului de foraj Ghe- i -----10 tone cărbune pe post
iar au încheiat luna august cu
noi realizări în producţie. Orga-
nlzîndu-şi bine munca, eliminînd Pentru eliminarea timpilor nepro
Din adlncurile Vâii fiului sini tri nele meseriei. A rămas In brigadă şt
timpii neproductivi şl folosind mise mereu la ,2 iuă'‘ mii şi mii de treplat s-a impus ca un om de bază. A ductivi, transportul lemnului se face Lucrătorii Atelierelor R.MR. Simeria au început de curînd să producă osii şl roţi pentru tenderele dc loco
maşinile la intreaga capacitate la intrarea minerilor în schimb. Cînd motive. De buna calitate a noului produs se îngrijesc îndeaproape maiştrii secţiei, printre care şi loan Piesa. In
tone de cărbune. Şi o dată cu căr devenit şef de schimb la lucrările de dicaţiile sale îl ajută pe strungarul loan Fodor să execute corect noua piesă încredinţaţi.
el au înregistrat o viteză sporită bunele, ies la lumină noi şi minu pregătiri şi deschideri... schimbul ajunge la frontul de lucru, Foto t V. ONOIU
de forare. Astfel, brigada condusă nate fapte din întrecerea nunerib.r. In vara anului trecut, adunarea de găseşte frontul puşcat şi cărbunele
de Vîalcu Zamfir şl-a întrecut In numai dteua tuni ani făcut pe partid a sectorului U discuta cererea evacuat. In plus, schimbul anterior
planul de foraj la sondele 14.159 rind cunoştinţă cu realizările brigăzii de primire in rîndul candidaţilor de ridică şi grinda şi o prinde in scoi-
he. Noului schimb nit-l rămine alt
şl 14.160, unde lucrează, cu 72 de înaintări rapide de la nuna partid a minerului Constantin Rudic. ceva dc făcut decît să atace un nou
Vulcan, cu randamente inalle obli- Comuniştii din sector au hotărît atun
şl respectiv 50 de procente. nule de numeroase brigăzi dc la Lu- ci In unanimitate să-l primească iu cimp de cărbune. Perforarea găurilor
La realizarea acestor succese o peni. Petrila. Aninoasa. Iniţiative noi, partid fără stagiu de candidat, pen le execută minerul, cu ajutorul unui
contribuţie de seamă au adus pornite din dorinţa patriotică de a tru merite deosebite în muncă. perforator pneumatic rotat io, ceea te - A » - -r+j s ^ » >
sondorii şefi Dumitru Zngolcea spori necontenit productivitatea mun La cîtva timp, conducerea secto asigură perforarea rapidă a găurilor
şl Emanoll Ilea, care s-au preo cit, suit îmbrăţişate de toi mai rnu'fe rului i-a încredinţat o brigadă cu In această vreme, doi oameni proce C w M iC , ^JousamUmi toctmuui
cupat Îndeaproape de buna orga brigăzi de mineri. sarcina să pregătească şi să exploa dează la armarea completă tar un uit
nizare a muncii şi de bunul mers In aceaslă atmosferă de enluziasm teze un abataj cameră în stratul 3 om — In total cile 4 oameni pe
al maşinilor. colectiv, un nou fapt de întrecere Noul şef de brigadă şi-a organizat in schimb pregăteşte burajul şi întinde Au terminat
cine să confirme amploarea bătăliei aşa fel munca incit pregătirea aba cablul pentru puşcare. După acesle Neglijează asigurarea spatiilor
Şl sondorii care lucrează la ce se dă zt de zi in adine un pen tajului a decurs rapid. A trecut apoi operaţii, craterul esle avansat spre
forarea sondelor 14.154 şl 14.155 tru sporirea producţiei de cărbune. De la exploatare. începutul n-a fost toc front, cu o jumătate dc lungime de însilozatul Colectiviştii dîn Gurasada, ra pentru sapnrea de noi gropi, de
au încheiat luna august cu sar aproape o lună, o brigadă de minen mai uşor. Experienţa ciştigată de !a scoc. F.l este protejat împotriva ex ionul llia, s-au convins dc impor oarece numai astfel se poate asi
cinile de plan depăşite. Brigă din sectorul 11 al minei Uricani, o lună la alta a permis brigăzii ploziei. Apoi urmează puşcarea. Lucrătorll de la G.A.S. Oarda de tanţa pe care o prezintă folosi gura valorificarea tuturor rezer
zile conduse de Petru Câruntu şi condusă de comunistul Constantin să-şi perfecţioneze metodele de mun Nici nu (rec trei ore de la intrarea Jos. raionul Alba, ca urmare a io- rea nutreţului însilozat în hrana velor de furaje existente în gos
Alexandru Dosan, ajutaţi de son Pudic, realizează zilnic randamente că, cu ajutorul cărora să poată ob in şut şi un cimp de cărbune este ast loslrli nutre(ulul insitozat fn hrana animalelor. Avînd în vedere fap podărie şi o bună conservare a
de peste 10 tone de cărbune pe fie ţine viteze mori de avansare. Ac fel evacuat. Cu două ore înainte de animalelor au reuşit ca tn anul tre
dorii şefi Florean Vulpe şl Eu care post dc miner. Este o realizare centul principal a fost pus pe îmbu terminarea lucrului un nou cimp este tul că silozul constituie furajul acestora.
gen Siliştea, au sporit viteza de demnă de toată lauda. nătăţirea continuă a organizării mun trimis „la ziuăn iar ortul pregătit cut să depăşească producţia de lapte de bază în hrana animalelor pc
foraj, depăşindu-şl planul cu 50 Numele acestui miner este mai pu cii. pentru a se atinge un ritm înalt pentru minerii din schimbul care planllicată pe cap de vacă furajată. timpul iernii, colectiviştii de aici
şl respectiv 50 de procente, eco ţin cunoscut. A venit la Uricani acum de lucru, fără timpi morţi. In acest vine. Acest ciclu de muncă, in ca Iată de ce şt in acest an ei au acor au stabilit ca pe lingă porumbul Munca se poate
nomisind totodată, prin reduce ciţiva ani. Constantin Sorescu, unul scop, brigada a îmbrăţişat iniţiativa : drul căruia flecare miner îşi cunoaş dat o mare grijă InsDozărll furaje cultivat pentru siloz, să foloseas
rea timpului de funcţionare în dintre „veteranii“ minei, l-a luat la „Două cîmpuri de cărbune pe schimb te la precizie roslul, asigură atin lor. Această acţiune a stat tn perma că Ia însilozare toate rezervele de organiza mai bine
gol a utilajului, însemnate canti el în brigadă, s-a ocupat de el cu din fiecare aripă de abatajn. Bine şi gerea unei citeze de avansare de 5-5 nentă In aten(la organizaţiei de nutreţuri existente în gospodărie.
grifă.
înţeles, regimul de lucru a fost
tăţi de materiale, carburanţi şl La şcoala brigăzii lui Sorescu Con el îmbunătăţit, potrivit cu condiţiile metri zilnic Pe această bază, bri partid şl a conducerii gospodăriei. Pentru buna desfăşurare a lucră Ţinînd scama ele creşterea efec
lubriflanţf. stantin, Rudic a pătruns adine în tai şi specificul abatajului. gada a dat peste plan numai Intr-o Astfel s-au pregătit din timp spaţiile rilor au fost repartizate mijloa tivului ele animale şi de necesita
tea sporirii producţiei acestora,
GHEORGHE TURCU lună circa 1.500 tone de cărbune. şl mijloacele necesare, ceea ce a cele de transport necesare şi 25 colectiviştii din Şibot. raionul
maistru de fora] de colectivişti care lucrează la
permis să se treacă la (nsllozatul po tocătoare şi la recoltatul porum Orăşlie, şi-au planificat să însîlo*
Performanţa obţinută de brigada rumbului Imediat ce acesta a ajuns bului. zeze 2.094 tone furaje. Pentru a
comunistului Constantin Rudic este cu
atit mai oaloroasă cu cit ea se ob fn faza dc coacere laptc-ceară. Consiliul de conducere al gos Asigura însilozarca întregii canti
ţine zilnic. Ea n-a necesitat nici o Prinlr-o organizare judicioasă a podăriei nu s-a îngrijit însă din tăţi de nutreţuri planificate, con
pregătire specială. Munca brigăzii re muncii Ia recoltat şi transport, lucră timp dc asigurarea spaţiului ne ducerea gospodăriei a luat uncie
desfăşoară normal, fără să aibă ti- cesar însîlozării întregii cantităţi măsuri privind asigurarea spaţii
tuşi de puţin aspectul unei munci In torii acestei gospodării au reuşit ca lor şi a mijloacelor necesare însi-
asalt. zilele trecute să termine însilozatul de nutreţuri planificată. Capaci lozării. Insă aceasta nu este clc
La Uricani s-a dovedit o dată mai a G00 lone porumb, obtinind fn a- tatea gropilor existente din anul ajuns.
mult cit de preţioasă este perfec trecut este mai mică de 400 tone.
celaşî timp un nutre( de bună cali Se impune deci ca în cel mai După cum bine sc ştie, pentru
ţionarea continuă a organizării mun tate. scurt timp să fie luate măsuri obţinerea unui siloz de bună ca
cit, ce rezerve serioase de sporire a litate şi pentru valorificarea tu
productivităţii muncii există In fiecare Lucrează din plin turor rezervelor dc furaje, e ne
abataj.
cesar ca munca să fie astfel or
Pe urmele brigăzii lui Constantin In vederea Insilozărit Inlregil can tru siloz, pesfe 100 tone borceag şt ganizată îneît să nu se facă
Rudic este bine să păşească un nu tităţi de nutreţuri planificate, membrei alte nutreţuri. întreruperi. Faptul că la aceas
gospodăriei colective din Snlişte, raion A
măr tot mai mare de brigăzi din In prezent cu ajulorul tocătorii me tă gospodărie însilozatul a
Valea Halul. Brad, au terminat la timp pregătirile canice şi a unui tractor de la S.MT început de mai bine de o săptă-
necesare. Acest lucru a dat posibilita Dobra, coledioişlii lucrează din plin la
AL. VAS1U fnsilozarea porumbului. mînă şi că pînă în prezent
tea colectiviştilor de aici să in siloz e-
E. COSTEA nu s-au însilozat nici 500 to
ze. tn afară de porumbul cultivat pen corespondentă ne nutreţuri, dovedeşte că nu
s-a asigurat o continuitate a mun
P e n t r u t i n e r i i s i d e r u r g i ş t i cii. Consiliul de conducere al
gospodăriei are datoria să anali
In urma cu cîtva timp, constructorii mătase, noua clădire iransformindu-sc muncitoresc, tn care deja s-au mu zeze în mod temeinic felul cum
şantierului nr. 4 I.C.S. din Hunedoara într-un cămin elegant, confortabil, cu tat numeroşi tineri, este primul din se desfăşoară lucrările de însilo
nu terminot execuţia primului bloc o capacitate dc oazare dc 700 locuri. seria celor patru oare se vor cons zare a furajelor şi să ia astfel
turn din oraş. Conducerea combina La parterul blocului s-a amenajat un trui iar pentru amenajarea şi dota de măsuri îneît să se asigure fo
tului siderurgic a luat hotârlrea ca club dotat cu aparat de radio, jocuri losirea tocătorii mecanice la în
noul bloc să fie destinat cazării mun rea lut cu cele necesare s-au chel treaga ei capacitate. '
citorilor tineri, nefamiliştî. Astfel, toa de şah şi romi. unde tinerii pot să-şi tuit aproximativ 6 milioane leî.
te încăperile au fost dotate cti mo petreacă timpul liber fn mod util şi T. GHEORGHE
bilier modern, covoare şi perdele de plăcut. De menţionat că nccst cămin corespondent Soiuri de grîu
de mare
Fată clc anul trecut, staţiunile e.vpe-
Intr-o parte a oraşului Fier vechi oţelâriilor ijmentale ale Institutului central -Ic
cercetări agricole au livrai unităţilor a-
Grupa de partid din tabăra gazomeiru din oraşul Pentru muncitorii preparaţiei cărbunelui din Petrila a gricolc socialiste pentru loturile sc-
Hunedoara a mobilizat în mal multe rînduri cetăţenii devenit un fapt obişnuit organizarea periodica a acţiu minccrc o cantilale dublă dc grîu dc
la acţiuni patriotice de curăţare şl îngrijire a zonelor nilor de colectare fi predare a fierului vechi. sămînţă din soiurile de marc produc
tivitate. Printre soiurile care ineep să
verzi fn perimetrul în care locuiesc. Nu de mult aleea Tineri ca P. loan, T orna Vaier, Iordan loan, Doboş lie înmulţite pentru generalizare tn
principală a taberei a fost împodobită cu lozinci şl Emilian şi mulţi alţii, sini întotdeauna in fruntea celor mltură sînt ede create în ultimii aui
Fabrica de hirtie ,.l Mai" panouri noi, Iar cabanele văruite, dlnd un aspect plă lalţi tineri la aceste valoroase acţiuni patriotice dc masa. <!>> amclioratorii institutului ca I.C.A.
Pelrcştl. Cum trebuie reglată cut şl frumos acestui colţişor al oraşului. Dc obicei tinerii participă la slrîngerea fierului vechi pe 457, 495, 801 şi Cluj 11/54. Ele sînt
Venituri însem nate ■ maşina pentru o liniere cft Printre cei mai activi cetăloni care răspund cu dra brigăzi şi echipe, intrecindu-sc care va slringe cea mai rezistente Ia ger, secclă, boli şi că
■ mai corectă. goste acţiunilor organizate sint tov. I)io Manda, Irina mare cantitate. dere, mai productive dccît soiurile ex
din sectorul zootehnic Ş In fotografie: Tov. Traîan Oprlşa, loan Gheroşioara şi Alexandru Teodorescu, ad Muncind in felul acesta, preparatorii pclrilcni au reu tensive obişnuite în culliiră şi cu bune
fP Nichifor vorbeşte tovarăşilor ministratorul taberei, care s-a dovedit a fl un bun şit ca in primele 8 luni ald acestui an să trimită oţelu însuşiri dc panificaţie. încercate în
Membrii gospodă asigurarea unor con asemenea s-au mat 0 săi de muncă despre metodele şl priceput gospodar. rilor himedoreni 405 tone deşeuri feroase. ultimii ani în condiţii naturale dife-
riei agricole colective diţii cît mai bune de livrat 76 bovine şi B folosite In vederea sporirii pro VERNEANU IOAN C. BADUŢA litc, soiurile romîneşli au dat produc
din Sarmisegetuza, cazare şi hrănire a 1.500 kg. carne de ductivităţii maşinilor. corespondent corespondent ţii care au variat între 2.500—4.500
hg boabe la hectar.
raionul Haţeg, ţinînd animalelor pe timpul porc. De menţionat
seama de posibilită iernii. In afară de faptul că după apa
ţile de care dispun, alte furaje, s-au re riţia hotărîrii cu pri
au dezvoltat tot mai coltat mai mult de vire Ia sporirea co 1
mult de la un an la 700 tone fînuri natu interesării producă ■ -1
altul sectorul zoo rale, iar în prezent torilor în creşterea E m i f l a t l Y a î ş i s p u n © © iiv in t ii u
tehnic. In prezent se lucrează la însiîo- şi îngrăşarea anima
colectiviştii de aici zarea porumbului şi lelor, colectiviştii au A trecut mult timp de cînd în sec voltării exploatării, în sectoarele se Ne putem mîndn cu agitatori ca cvidenţiate Ic popularizăm prin mij de sc hotărăşte soarta producţiei.
deţin în proprietate a altor furaje. hotărît să livreze sta torul nostru a luat naştere cunoscula noastre vin mulţi tineri dornici să fosil Culcea, Petru Bojan, Alexandru loacele cc ne stau la îndemină, iar pc Penlru cu noii angajaţi să facă cu
obştească 468 bovi Dezvoltarea secto tului peste prevede iniţiativă „Nici un vagoncl de mine inveţe frumoasa meserie dc miner. Ştclnn, Vnsilc Rusii, care organizea cele rămase în urmă Ic ajutăm să li noştinţă în scurt timp cu sarcinile
ne, 2.820 ovine, 150 rului zootehnic a rile contractului ini reu rcbulat". Dar ca continuă să tn Ei trebuie ajutaţi să sc încadreze ra ză periodic convorbiri la locul dc chideze lipsurile. O lormă eficace dc brigăzilor, biroul organizaţiei dc ba
porcine şi un însem permiş gospodăriei ţial încă 40 bovine. sufletească brigăzile dc mineri In pid în întrecerea pentru îndeplinirea muncă cu minerii atrăgîndu-le aten ajutor acordată brigăzilor rămase în ză şi conducerea tehnică a sectoru
tuturor indicilor planului.
lupta pentru continua îmbunătăţire a
urmă este asigurarea unei asistenţe
ţia asupra alegerii atente a sterilu
nat număr de păsări. colective să livreze Veniturile realizate calităţii minereului. Iu acelaşi scop. biroul organiza lui din minereu Nu înlîmplător bri tehnice mai atente la locul dc mun lui s-au îngrijit ra fiecare om nou
In vederea obţinerii statului cantităţi tot de gospodărie de Cărui fapt se daloreşle acest lucru ţiei de bază instruieşte periodic agi găzile pc care le conduc ci nu depă că. prin maiştri şi arlilicicri. Dacă venit în sector să fie repartizat pc
lingă minerii cu mai multă experien
unor producţii şi mai mari de produse pe urma valorificării nu este greu de înţeles. Principalul tatorii. ccrîndu-!e să desfăşoare o vie şesc niciodată procentul dc steril cu lot sprijinul cc -1 primesc din pâr ţă. Lucrul acesta parc să lie bun,
venituri tot mai ridi animaliere. Astfel, în produselor animalie motiv, fără îndoială, este preocupa muncă politică la locurile de mun- admis, lată numai un exemplu : brî- lea cadrelor tehnice, unele brigăzi pentru că oamenii noi sc familiari
cate de pe urma acest an s-au pre re se ridică la peste rea permanentă a organizaţiei de zează rapid cu cei vechi, cu condiţii
creşterii animalelor, dat peste prevederile 585.000 lei. partid pentru însufleţirea întrecerii le de luciu şi cu sarcinile cc stau in
colectiviştii s-au pre contractului 1.784 kg. A. MAGUREANU socialiste, stimularea muncilorilor In faţa brigăzii.
ocupat cu grijă de lînă şi 163 ovine. De corespondent lupta penlru îmbunătăţirea calităţii Din cele rclalatc reiese faptul că
minereului. sprijinirea iniţiativei ..Nici un va-
Este ştiut că o condiţie esenţială gonct dc minereu rcbntal" a cerut
pentru reducerea procentului de ste comuniştilor şi întregului colectiv r-
Consfătuire pe ţară cu cadrele de conducere ril este puşcarea selectivă a frontu forturi deosebite. Avem însă satisfac
lui de lucru acolo unde minereul s? că, pentru extragerea unui mine gada p<* care o conduce Vasilc Ru- nu sc încadrează în norma admisă, ţia că munca noastră a dat rezulta
ale institutelor de învâţâmînt superior află în masă cu roca sterilă. Penlru reu dc calitate, erelnd opinie de mj- su. agitator, a redus în u'iimelc Iun* minerii acestora sînt invitaţi ca du te bune. In prezent, sectorul nostru
a menţine mereu trează atenţia mi să împotriva celor care manifestă rebutul la o pătrime din numărul de pă terminarea schimbului să aleagă este evidenţiat pe exploatare nu nu
Aîarţi dimineaţa, în aula Universilă- institute de învăţâmînt superior dîn nerilor spre puşcarea selectivă, pre neatenţie sau delăsare. Ultima în vagonete admis. '.terihil din vagonetclc în care s.*i mai la cantitatea dc minereu extras,
ţii din "ficureşti au început lucrările Bucureşti şi alte centre universitare an cum şî spre selecţionarea atentă în şiruire pe care am făcut-o agitatori Un alt fapt care stimulează între găsit prea mult steril. Şi această ci şi la calilatc. Pentru dezvoltarea
unei consfătuiri pe ţară organizal;i dc prezentat inlormuri privind îmbunătăţi frontal dc lucru a sterilului, biroul lor pe această temă a fost în luna cerea pentru calitate este ţinerea lormă se dovedeşte bună. Dacă pînă succeselor obţinulc, biroul organiza
ţiei noaslrc de bază va stimula şi m?i
Ministerul Invăţămîntului cu cadrele de rea conţinutului, planurilor şi progra organizaţiei de bază a trasai ca sar iulie. Necesitatea instruirii a fost de unei evidenţe stricte a vagonctclor nu de mult echipele minerilor Dio- puternic iniţiativele muncitorilor, teh
conducere ale institutelor de învâţâmînt melor învătămîntului superior, organi cină fiecărui membru şi candidat dc terminată de creşterea numărului de rebutate pe brigăzi. Aceasta ne per nisie Ahmpcscu şi Aurel Morea de nîcicnilor şi inginerilor din sector.
superior. zarea şi desfăşurarea practicii în pro partid, fiecărui agitator, să discute vagonete rebulate în ultimele săptă- mite să sesizăm rapid cînd o brigadă păşeau cu mult norma admisă, în ul- Aceasta va aduce o contribuţie în
Gu acest prilej, Jean Livescu, adjunct ducţie a studenţilor, desfăşurarea şi re periodic cu minerii necesitatea dc a mîni ale trimestrului II. nu acordă atenţia cuvenită -alegerii ultima vreme ele se apropie tot mai semnată Ia îndeplinirea cu succes a
al ministrului învăţamîntului, a vorbit zultatele procesului instructîv-cducativ, extrage minereu de calitate superi Trebuie să spun cu satisfacţie că sterilului. Pornind de la cunoaşterea mult de limită. sarcinilor cc ne stau în fată.
despre măsurile luate! în vederea des munca polîtico-educativă în rîndurile oară, la nivelul cerinţelor furnaliştî- organizaţia noastră de partid a pri concretă a situaţiei, noi procedăm în Din propria experienţă am învăţat ION FNAŞCAU
chiderii !n bune condiţii a noului an studenţilor. for. Lucrul acesta a devenit cu atit mit un ajutor de nădejde din partea mod diferit cu brigăzile evidenţiate că principalul este să ne ocupăm dc sccrclar al organizaţiei de bară
'tniversiter şi Îmbunătăţirii procesului Lucrările consfătuirii continuă cu mai necesar cu cît, pe măsura dez agitatorilor fn obţinerea unor succe- şi cu cele rămase în urmă. Brigăzile oameni la locul dc muncă, acolo un P.AVR. sectorul II al E. AV Tcliuc
u. mvăţSmÎQt. discuţii.
la continuare, conducători ai iiodt; (Agerp[es)