Page 80 - 1963-09

PROIPTAKI DîN TOATE TARILE. UNIŢI.v a I
‘ r’r'T»

4 afiT - v. **-• i ' ’J

A nul X V . N r. 2719 MIERCURI 25 SEPTEMBRIE 1965 4 pagini 20 bani

R ecom andările Consiliului agricol din Deva s-au deschis nume-
La parterul noilor blocuri
roQse magazine aprovizionate .* •
regional cu privire la euliura cu un bogat sortiment de
mdrlurl. Zilelo trecute a fost
deschisă o expoziţie de larg o j ^ *
griului iu anul agricol 1963—1964 consum In care slnt expusa
tipuri.
garnituri de dllerife
In lologralie: Aspect de la î
Pe bA2a rezultatelor de producţie rea lor raţională, tinind seama de fel, sau la lucrarea «u cultivatorul expoziţia de hrg consum din
îi.regixtrate tn unităţile agricole âocia- sol, gradul de fertilizare naturală a ori grapa cu discuri Înaintea semăna­ Deva. W t â -
Jiste fruntaşe, a experienţelor organi­ terenului, planta premergătoare şl tului. Ixi schimb, azotatul de amoniu jfH p k î
zate în G.A.S., G A.C. şi tinind sea­ agrotehnica ce s-a aplicat, consti­ fiind mal solubil se va aplica şl pesta In s â m în ţ e a z ă
ma de recomandările Consiliului Su­ tuie mijlocul cel mai eficace pentru semănături, In ferestrele iernii, sau
perior al Agriculturii, Consiliul agri­ obţinerea unor producţii mari de primăvara după ce griul porneşte in
col regional face următoarele reco­ grtu. vegetaţie. Fertilizarea terenului se va d e z o r
mandări cu privire la cultura griului Pe baza unor experienţe riguroase face diferenţial, pe tarlale, tinind sea­ Timpul prielnic din ultimile zile a
de toamnă în anul agricol 1963-1964 : «•a constatat <ră sporul cel mal mare ma de nivelul Ingrăşării din anii pre­ permis colectiviştilor din raionul llia
de producţie la kilogramul de Ingrâ- cedenţi. Cu prioritate, 6e vor aplica ca paralel cu recoltarea culturilor de 2sr
Extinderea în cuJfurâ a Sămlnt, se obţine apl(cindu-se doze îngrăşăminte la soiurile intensive care toamnă să treacă şi la insămîntarca ’ - S£T-
moderate de îngrăşăminte. ŢinSnd sea­ griului şi orzului.
soiurilor de mare sint şl rezistente la cădere. In limita • Cx.-
ma de acest lucru şi de cantităţile de posibilităţilor se vor aplica Îngrăşă­ Astfel, avind pregătit din vreme
productivitate îngrăşăminte de care dispun unită­ minte şi la soiurile mal extensive. terenul, colectiviştii din satul l.eş- 2 KT
ţile agricole In anul agricol 1963— In etapa actuală, folosind doze ntc au reuşit să însămînteze pină In - n r
Rezultatele experimentale obţinute 1964 pentru cultura griului, îngră- moderate de Îngrăşăminte la hectar prezent 17 ha., cu griu. cei din Bră- ■ * n i —
In ultimii 2-3 ani, confirmate de prac­ fămintele organice şi chimice se vor avem posibilitatea să fertilizăm o su­ nlşca 20 ha., iar la G.A.C. din llia
tica de.producţie a unităţilor agricole aplica In mod diferenţiat după cum prafaţă mai mare de teren, să obţinem s-au Insămlntat pină acum 16 ha. 3 E
au sc05 in evidentă importanta so­ urmează : « lfe l un însemnat 6por de producţie. Totodată, In unele gospodării agri­
lurilor de grlu de mare productivitate. Pe cernoziomuri fl brun-roscat de cole colective cum slnt cele din Do-
Ca urmare, in anul agricol 1963 1964, pădure, după plante care părăsesc te­ i-ucrările de pregătire bra. Leşnio şl Şotmuş s-a Început #1
întreaga suprafaţă se va cultiva nu­ renul din vreme cum slnt mazărea, Insămlntatul orzului.
mai cu seminţe recunoscute din aceste borceagul, fasolea ele., se recomandă a terenului
soiuri. In condiţiile regiunii noastre a 6e aplica cile 200-300 kg. superfos- Venituri m art ’■ ’Ţ ■ . 4
s-au dovedit mai productive soiurile fat la ha. In primăvară, griul semă­ : Alături da folosirea raţională a În­ din leg um icu ltu ra J L :
Ponca, Bezostala, Harrach, nr. 30! şl nat pe aceste soluri, după plantele grăşămintelor, executarea la un nivel w \ #
Cenad 117. amintite, se va Ingrăşa stimulativ cu agrotehnic corespunzător a lucrărilor Colectiviştii din satul Aurel
50-100 kg. azotat de amoniu la ha., ide pregătire a 6olnlul contribuie In Vlaicu şi-au planificat să obţină
La stabilirea soiurilor ce se vor y v -
cultiva In toamna anului 1963 de că­ după nevoia şl starea de vegetaţie • mare măsură la obţinerea unor pro­ In acest an de la grădina de le­
ducţii sporite de grtu. In funcţie da
tre unităţile agricole socialiste, ca­ culturii. gume un venit de 180.000 lei. $ Cu planul trimestrial îndeplinit Sporesc producţia
Buna Întreţinere a culturilor a
drele de specialitate trebuie să tină După plante care părăsesc terenul fantele premergătoare şi de sol. făcut ca producţiile de legume
gâturile pentru griul de toamnă se
seama dc condiţiile pedoclimatice mai tirz iu : floarea-soarelui, porumb yor executa în felul următor: •J M uncitorii inginerii şl tehnicienii din cadrul secţiilor combinau- de semicocs >
specifice fiecărei unităţi, de rezulta­ boabe şi siloz (ca şi monocultura de După plantele care părăsesc terenul si zarzavaturi să fie mari, iar va­ “• Iul siderurgic Hunedoara, antrenaţi In Întrecerea socialistă, desfăşoară
tele de producţie obţinute In anii an­ grlu) se recomandă aplicarea a oiţe devreme, pe cernoziomuri şi brun-roş. lorificarea lor prin unităţile coo­ •* o muncă entuziastă pentru Îndeplinirea şl depăşirea sarcinilor de plan Colectivul de muncitori, teh­
teriori şi de cerinţele pe care le au 100-150 kg. azotat de amoniu şl 200- «nt de pădure, soluri cu textură lu­ peraţiei de consum să aducă gos­ *• Şl a angajamentelor luate in Întrecere. Datorită eforturilor depuse, pe nicieni şi Ingineri de la 6eclla
diferitele 60iuri fală de sol şi Îngră­ 300 kg. superfosfat Ia ha. toasă sau luto-arglloasă, permeabila podăriei, pînă în prezent, un ve­ •* zl ce trece, tot mal multe sînt colectivele secţiilor din combinai caro semicocs a uzinei siderurgice
şăminte. Pe podzoluri (soluri sărace, cu reac­ tn adîncime, arătura se va executa la nit de peste 120.000 lei. ,,Victoria" Călim, utiîizînd mal
ţie acidă) eficienta îngrăşămintelor Dar, trebuie spus că abia acum J raportează Îndeplinirea şl depăşirea planului de producţie pe ceio trei
Folosirea de către fieoare gospodă­ adîncimea de 20-30 cm., în funcţie de începe recoltatul principalelor Bi trlmeslro ale anului. Pină In prezent au raportat Îndeplinirea Înainte bine capacitălllo de producţie alo
rie a 2-3 soiuri, din cele mai valo­ chimice şi organice se măreşte deose­ uniformitatea terenului si adîncimea culturi cum sînt: varza, fasolea, •* de termen a planului pe primele 9 luni alo acestui an colectivele scc- cuptoarelor de la bateriile do
bit de mult dacă acestea se aplică pe
roase potrivit condiţiilor pe care le arăturii executate în anii anteriori. gogoşarii, morcovii etc„ ceea ce cocsificare, au reuşit să dea pesto
au. eu perioade de vegetaţie diferite, terenuri amendate. Amendarea solu­ Arăturile se vor face obligatoriu cu denotă că veniturile planificate V p ilo r: laminorul de 800 mm„ oţelârla electrică, laminorul trio şl altele. plan în perioada 1—22 septem­
calcaroasa
rilor acide cu materiale
contribuie in mod nemijlocit la ob­ (dolomită) esle o măsură importantă plugul In agregat cu grapa stelată. vor fi cu mult depăşite. L U A M
ţinerea unor producţii sporite. Peste 2.000 lone brie 120 tone 6emlcocs.
care contribuie la ridicarea fertilităţii Pe solurile mal grele cum 6tnl lăco- fier vecJhti
Alegerea terenului acestor soluri pe o durată mai lungă vişlile cu textură argiloasă sau luto- Nlcd muncitorii secţiei turnă­
de timp. «rgiloasă slnt indicate arături mai a- In acest an lucrătorii Ateliere­
idlnci. Pe acesle soluri se recomandă torie nr. I nu s-au lăsat mal pre­
Intrucit soiurile de mare producti­ Pentru folosirea raţională a îngră­ lor R.M.R Sioeria s-au ocupat #
vitate pretind soluri diferite, ampla­ şămintelor şl a amendamentelor pe a- executarea arăturilor la 20-25 cm. şl îndeaproape de colectarea meta­ jos. Pină la aceeaşi dată el au
sarea culturilor se va face după cum ceste soluri şi pentru a putea fertiliza adlncirea lor treptată cu încă 10 cm. lelor vechi si predarea lor /.C.M.- produs pesto prevederile planu­
urmează : Soiul Ponca, dind producţii o suprafaţă de teren mai mare. se re­ cu ajutorul scormonitorului. uiuf penlru a II trimise o(elării­
constante, se poale cultiva pe toate comandă ca amendamentele calcaroa- Pe podzoluri şi 6oluri podzolite, lor. Otganlzind acţiuni patriotice, lui 25 tone radiatoare, 25 tone
tipurile de sol. Soiut Harrach preferă se să se aplice o dată la 5-6 ani, in arătura se face la adîncimea cores- lucrătorii atelierelor, tineri si piese mecanice, 10 tone cilindri
zonele mal umede sl răcoroase. El va­ doze de 3-6 tone la ha. (după gradul punzăloare grosimii stratului cu hu- virstnici, au co/eg/a/ In timpul de laminor si 60 bucăţi vane băi.
lorifică bine lqgrăşâmintele organice de aciditate al solului) Împreună, fie mus. In cazul podzolurilor grele, cu care s-a scurs din acest an, 2.044 Ln prezent Intre echipele din
si minerale, pretinde agrofond bogat cu gunoi de gfajd/ Iie num'ni* d«r azo­ textură argiloasă sau luto-argiloasă tone fier vechi şi 73 tone metalo
Si lucrări agrotehnice de bună calitate. tat dc amoniu sl superfosfat. Impermeabilă, atlt la supraJată cit şl neleroasc. această seclie ce desfăşoară o
Soiul Bezostaia se va cultiva numai Cele mai economice doze de îngră­ în adîncime, arătura va fi de aseme­ In Iruntea acestor acţiuni s-au vie întrecere socialistă pentru
pe soluri bogate, profunde şl bine şăminte chimice s-au dovedit a fi sl nea adincită treptat cu scormonitorul, situat muncitorii, tehnicienii şi cucerirea titlului de echipă evi­
aprovizionate cu apă. In zonele de pe acesle soluri < 100-200 kg. azotat Pe terenurile in pantă supuse ero­ denţiată. Pentru aceasta, cu totU
dealuri se va cultiva numai pe alu­ de amoniu şi 200-300 kg. superfosfat ziunii, alit după plante care părăsesc inginerii din secţia vagoane, pre­ luptă să-şl îndeplinească cu cins­
viuni si pe terenurile fertile bine lu­ la ha. perenul devrpme. cit sl după cele car* cum si cei din seci ia locomotive
crate şl ingrăşale. Soiurile nr. 301 şl Gunoiul de grajd este un tngrăşă- se recoltează mai tirziu, arăturile se — atelierul cazangerle — caro te angajamentele luate.
Cenad 117, datorită producţiilor cons­ mfnt foarte valoros pe solurile amin­ vor execula de-a lungul curbelor de au colectat cea mai mare canti­ ÎOSIP CRAŞCA
tante ce le realizează 6e cultivă pe tite, mai ales pentru griu, deoarece nivel. tate de metale vechi. corespondent
terenurile cu fertilitate mal scăzută asigură recolte mari. Se recomandă Pe toate tipurile de sol amintite,
din zona dealurilor. Pentru cultura aplicarea a afle 10-20 tone de gunoi etnd griul urmează după premergă­ :* Din economii - 5.343 perechi ghete bărbăteşti :
griului se vor rezerva cu prioritate la hectar, fie proaspăt, fie fermentat. toare timpurii (mazăre, boreeag, grîu,
terenurile cultivale in acest an cu le­ Intrucit gunoiul de grajd folosit In porumb masă verde), arăturile tre­ Una din preocupările principa­ Prlnlro cel care au realizat eco­
guminoase (mazăre, fasole, borcea- stare fermentată sau proaspătă are buie executate imediat după ridica­ le ale colectivului de muncă do nomii Însemnate la consumul do
guri pentru sămîntă şl fin),* porumb efect asupra producţiei $1 al doilea rea recoltei, cu Dluqul în agregat cu pleîc se numără A m Magda —
pentru siloz si masă vprdp, cartofi st an de la aplicare, ne terenurile în­ grapă stelată pentru măruntirea şl 7.844 dm.p., Petru Neamţu —
sfeclă de zahăr, hibrizi timpurii de grăşate in anul precedent se va aoll- nivelarea solului Inmagazinarea sl
porumb sl o parle din suprafeţele ra numai superfosfat In dozele in­ păstrarea apei provenite din preci­ 8 231 drn.p., Ana Cindca — 6.3-10
cultivale cu gnu In primul an. nein­ dicate pentru fiecare tip de sol. pitaţii Cu cît intervalul de timp din­ dm.p., Ştefan Kovacs — 6.382
dm.p., Ana Mandrosca — 5.041
festate cu Zabrus. Eficienta îngrăşămintelor depinde tre eliberarea terenului de recolta dm.p, şt al(ll.
plantei premergătoare si executarea
Folosirea îngrăşămintelor foarte mult şi de epoca sl de modul arăturii este mai scurt cu allt ară­ c w m m w
de încorporare în sol. Gunoiul de tura se face mai bine si mai econo­ r o f lV o iV t iiiV a i a*
Soiurile noi intensive recomandate grajd trebuie dat necondiţionat sub mic, deoarece solul este reavăn şi
eu o mare capacitate de valorificare brazdă, o dată cu executarea arăturii brazda se revarsă după plug. / ! • ! fabrica 5.340 perechi de ghete î . . . . .
e Îngrăşămintelor. De aceea, folosi­ adinei, Iar superfosfatul tot (n acest Arăturile de vară făcute după plan­ r" bărbăteşti. Vizita unor oaspeţi
te care părăsesc terenul devreme se
vor lucra ori de dte ori este nevoie i--------------------- indonezieni
Noua recoltă de porumb ptnă la semănat cu grapa cu colţi re­ La G A S'. Petresti a început f n P n r r
glabili. cu grapa cu discuri sau culti­
La G AS' pelresti a incePut
culesul strugurilor. Recolta se
vatorul. Dentru distrugerea buruieni­ culesul strugurilor. Recolta se litfifljlL a B M
depoxifâfă în spaţii lor si menţinerea terenului afinat la arată bogată şi fn acest an­ Marti la amiază a sosit in Capi­
suprafaţă. in fotografie: Aspect de la
cules de struguri din viile tru­ tală, la invitaţia Marii Adunări Na­
corespunzătoare !Continuare In pag. 2-a) pului Cilnic al G AS. Petrestf. ţionale a R P. Romine, o delegaţie
unită a Adunării Consultative Popu­
lare Provizorii şi a Parlamentului
Paralel cu alte lucrări de 6ezon. podării agricole colective din ra­ Republicii Indonezia.
in raionul lila se fao Intense pre­ ionul llia lucrările de pregătire a Din delegaţie fao parle ge­
gătiri pentru depozitarea In bune spatiilor de depozitare a recoltei de * * * * * * * * * * * * * * * J -T jâ 1 ui capi mei de manea ■ ,. neralul WiluJ Puspojudo, vice­
eonditiuni a recolleî de porumb. porumb au rămas In urmă. La gos­ p h preşedinte al Adunării Consultative
Astfel, In afară de canlitătile de podăriile agricole colective din co­ * Popularo Provizorii, ministru de stat,
porumb care vor lua drumul bazelor munele lila si Velei, de pildă, s-a t ln fiecare loc de tnuned. in fata că nu s-a făcut niciodată de ruşi­ stau după fiecare. Şi încă cex>a: tantin nu sint zadarnice. Lucrurile conducătorul delegaţiei, I. G. G. Su-
le aplică
& ruftiaruhn incitm. In adineitl minei.
noi, învăţate din căr(it
de recepţie, drept ohligatii contrar- planificat pentru arest an să se mai jjj| mimând cu l>ricefiere juhlerul sau ne. Căutările l-au dus pe şeful de dacă nu înţelegeţi după ce v-ani ex­ acolo, in producţie, la preparafia de V* bamia, vicepreşedinte ai Parlamen­
tuale, vor trebui depozitate la gos­ construiască cile un pătul — cu o g rigla de calcul. oamenii, cu elanul echipă la şcoala de maiştri. Aici u plicai rn avefi de făcut, întrebaţi, cărbuni din Pelrila. tului. ministru de stal, deputaţii 1
să nu faceţi lucru de prisos. Că-i
învăţat lucruri noi, inr în fata cup­
Harsono Tjokroaminoto,
Clemen9
podăriile agricole colective 272 va­ capacitate de zece vagoane fiecare. Dar Iar creator. transforma cifrele ia torului a invătat cum se struneşte mai greu de reparat un lucru făcut Intr-una din zile s-a oprit in faţa 'dt Kirhvaib, Sutoko Djojosubroto, Saka
goane de porumb, din care 161 to­ cu toate că şi In aceste localităţi faftfe. Si. o dato cu şarja de otel, ofelul. rău. dacii de explicat încă odată senioriei. Privâea i-a fost atrasă de Vineenlius Bacenli, Dahlan Kahar»
ne pentru sămlntâ, 123 tone destina­ acţiunea de recoltam a porumbu­ Yf cu Inna de minereu smulsa pâmhi- Timpul s-a scurs nebăgat in sea­ cum trebuie făcut... o echipă de muncitori care înlocuia ** membrii Adunării Consultative Popu­
te fondului de ajutor, 52 tone pen­ lui se desfăşoară din plin, totuşi fulut. cu fiecare confecţie ce ii mă, ca-nstrarea peste oraşul în Şi oamenii nu se silesc să întrebe o pompă de smoală in secţia de ii lare Provizorii: Moh-imed Hasarl
tru fondul de alimentare şi rezer­ lucrările la cele două pătule se gă­ y. drumul tnagazinelor. cresc oameni care flăcările nu se sting nici cind. ori de cita ori ou nevoie. Răbdă­ brichetaj. Muncă grea, obositoare. ^ Gayo. Mlrza Mustakin, Snmsir şi de­
vă, tar 2 125 tone rezervate penlru sesc abia la fundaţie. Şi, nu s-ar noi. enluriapi, des/ne care (wjta ne Dor în arest timp, în lumina lor tor, flăncilă Ir explică. Ic arată. „Oare nu s-ar putea uşura munca vţ putatul Kasim.
furaje. putea spune că nu există posibili­ aduce zilnic noi ji noi vcjti. scinleieloare, a crescut nn om nou. .A'umai aşa cresc minerii adevă­ acestor oameni ?“ — s-a întrebat xj Delegaţia esle îusotitâ de înalţi
In acest scop. la gospodăriile agri­ tăţi pentru terminarea lor la timp. ..Pe Fhrian Giurcâ l-am cunos­ Florian Giniră a devenit maistru. raţi' Şi o şa, fiecare om ştie pre­ el. Răspunsul a fost afirmativ Şi, Şj funcţionari ai Adunării Consultative
după lungi căutări.
Mihai Cons- ST
Populare Provizorii şi ai Parlamen­
cole colective din raion, există un Dimpotrivă, materialele slnt pregă­ cut cu diva timft în urma — ne F.l, copilul de ieri. venit, să dea cis ce are de făcut, fără să piardă tantin a găsit rezolvarea : a con- tului Republicii Indonezia.
scrie corespondentul nostru Nicolac
examen de admitere la şcoala pro-
timp. Din această luptă cu minu-
număr de 47 pălulo. In cea mal tite In întregime Iar meseriaşi se Avrămescu din Hunedoara. Pe cepul un sistem rapid de înlocuire La sosire, pe aeroportul Băneasa,
mare parte acestea au fost repara'*?, găsesc In număr suficient In am­ atunci avea doar 15 ani. Venise la a pompelor de smoală cu ajutorul oaspeţii au fost iniimpinali do acad.
curăţate şl drsinfectate cu zeamă do bele comune. Rămlne numai ca din şcoala t>rn}(sinualâ sâ înveţe fru- ! unei linii tnonorai. aşezată orizon- VI şt. S. Nicolau. vicepreşedinte nl
var. De asemenea, acolo unde s-a partea consiliilor de conducere ale moaşa meserie de ofelar. II ahu- Oiti seri sori !e. cor tal, pe care se montează un cânt- 3^ Marii Adunări Naţionale, Grigoru
simţii nevoia, s a trecut şi la con­ gospodăriilor agricole colective g geau flăcările nestinse ale cuptoa­ cior mobil, iar pe cărucior se mon- ^ Geamănu. secretarul Consiliului de
struirea unor noi pătule. aşa cum amintite să exisle mai multă preo­ relor. o(clul încins. Dar ca sâ pofi D M A E rST O K I tccză un scripctc cu ajutorul căruia ^ Stat, Ludovic Takacs şi general de
e cazul la gospodăriile agricole co­ cupare pentru ca si acesle pătule struni metalul incandescent ai ne- fesionalâ, este acum ofelar. Şi nu trie loan llăncilă fi ortacii lui au pompa este ridicată şi transportată. ^ armată lacob Teclu. membri ai Con­
lective din satele Bacea. l.ăsău şi să poală fi date In folosinţă cil mai Sţ voie de multe cnnojtinte pe care nu- un o(e!ar oarecare. ci maistru prin­ ieşit mereu învingători. O spune .40/1/1. cplicînd inovaţia lui Miliai fc siliului de Stat, Ştefan Jlălan, mi­
nistrul
C.
Tu/n,
invălăminlnlni,
Constantin, operaţia este executată ^
Slrbi. Aici sa terminat deja cile eurlnd. *| mai şcoala si oamenii cu cxperie.n- cipal la otelăria electrică. faptul că de la începutul anului au dc.ur de doi oameni in loc de şase, yţ ministrul metalurgiei şi construc­
£ la lor bogata (i le pol da. Anii de
un pătul avlnd fiecare o capacita­ De asemenea, e necesar ca în di scoală an trecui repede si absolven­ Dragostea de muncă, împletită fost mereu evidenţiaţi in produc­ în timp de o oră şi jumătate in \.I ţiilor de maşini. D. Mosora. minis­
te de zece vagoane. unele gospodării agricole colective, ţi tul Florian Giurcâ u fost repartizat. cu cunoaşterea temeinică a mese­ ţie. oricit dc grea ar fi fost lucra­ toc de pat ut. fără nici un efort, fi- trul industriei construcţiilor. Ion
Sl la bazele de recepţie din Do- ca cele din Gurasada. Leşnio, Bur- £ sâ lucreze la o(elâria electrica a riei. l-au îndemnat şi pe inginerul rea. In august echipa lui llăncilă zic. morindu-sc productivitatea muu- % Cosma, picşedinleie Comitetului exe­
bra, l)ia sl Zam spatiile de depozi­ iuc. Tisa, Bejan, Roşcani eto. să se ^ marelui combinat hnnedorenn. j\'oii Radu Selcjnn dc la E M. Certej- şi-a depăşit planul dc excavate a cii cu 50 dc procente. Şi aceasta £ cutiv al Sfatului .popular al Capita­
tare sini pregătite; pătulele au fost treacă de urgentă la repararea pâ- ^ lui tovarăşi dc muncă l-au primit Săcărimb să scrie despre unul din unui suitor cu 37 dc procente, inr nu este prima lui inovufie. lei. Eduard Mc/.incoscu, adjunct al
in această lună a intrat din prima
din exploatare.
minerii de frunte
revizuite şl curăţate. Iar In vederea Uilelor existente. Unele din aceste K cu drag in mijlocul tor. Tinărul cm ..Mult minereu a trecut prin mii- zi cu depăşire dc plan". Faptele (‘mărului care abia a im- ministrului Afacerilor Externe, depu­
evitării aglomerărilor s-au luat pătule sint necurătate şi nici nu au inimos, dornic să învefe. tnlreba- nile lui loan flăncilă dc cind lu­ In munca lor oamenii noi caută plinit P.l de ani nu devenii cunas- J-. taţi ai Marii Adunări Naţionale, Lu-
măsuri pentru amenajarea unor noi fost măcar stropite cu zeamă de * rile lui an primit întotdeauna râ<- crează la Certej, iar dacă ai pune mereu noul. „Se poale mai bine şi cute iu toată Valea Jiului. iar fo- ii (jen Alexe, vicepreşedinte al Consi­
Vt puns. iii osa. o dala cu cetatea otc-
tografiu lui Mihai Constantin se *'}
rampe de descărcare si deschiderea var. £ lului, a crescut ;i el, otelaml flo- cap la cap metrii de galerie săpaţi cu eforturi mai pufine" — îşi spune află alălu*i dc alic portrete de cău- liului Superior al Agriculturii, func­
la acelaşi pătul a mai multor guri Fală de aceaslă situaţie este ne­ rian Giurcâ. N-a trecut dccît un de el, ai ajunge pină departe. Do­ Mihai Constantin, lucrator la pre­ tutori ai noului, la panoul dc onoa- j!î ţionari superiori ai Marii Adunări
de primire. Ca urmare, gospodăriile cesar ca şi In gospodăriile agricole an dc la absolvirea scolii si lui mol la vorbă, gîndeşle bine orice parata de cărbuni din Pelrila, des­ re al inovatorilor din Combinatul r£ Naţionale şi Ministerului Afacerilor
Externe.
agricole colective din raion pol colective din comunele amintite să florian i s-a tncrcdin(al conduce­ lucru penlru că.' spune el. ..baia nu pre care ne scrie corespondentul carbonifer Valea Jiului". za
nostru voluntar Constantin Bnduţi,
transporla recolta din lan direct Ia se la măsuri urgente penlru ca pă­ rea unei echipe. se mină numai cu puterea mîinilor in articolul ,.Prietenii lui Mihai". Cîfi asemenea făurari nu există rr, Au foct prezenţi Sukrisno, amba­
si a masivilor, ci şi cu capul. Alt­
bază. De altfel, acţiunea de recoltat tulele să fie aduse în bună stare de Ofelul. cu tainele lui, a devenit fel nu te ascultă, oricit te-ai stră­ „Frecventează aproape zilnic bi­ la Hunedoara, in minele munţilor v; sadorul Republicii Indonezia în RP.
Romînă, membri ai ambasadei, şefii
esto In toi, Iar unele gospodării, ca folosinţă, astfel ca porumbul din adevărata posiune a proaspătului dui1". blioteca tehnică a uzinei şi de fie­ Apuseni, in Valea Jiului... In fie• ~ unor misiuni diplomatice acreditai!
«ele din Şoimuş, Bretea, Vetel, ele noua recoltă să fie depozitat in ^ e C<,uta s<* înveţe me- — Ln ttoi in echipă nemolivalele care dată pleacă cu citc o caile. care fabrică, uzină sau mină. ei pa- F, in R.P, Romînă şi al|i membri ai cor­
au şl dus la bazele de recepţie pri­ cele mai bune eondiţiunl. Esle ştiut y, ren din expericn(a celor virstnici, n-au loc. Şi nici chiulul. Noi toii Ajuns acasă, se aşează nerăbdător şese încrezători pe drumul greu, dar St pului diplomatic.
mele eanlit&tt de porumb. PInă tn că de felul in care această recoltă Ut citind din ce in ce mai mult. Şi, trebuie să lucrăm ca unul singur, in fa(a mesei fi. din fiecare filă a plin de satisfacţii, al descoperirii ; Au rostit cuvinlârl acad. St. S. Nl-
ziua de 23 septembrie, numai la ba­ este depozitată şi conservată de­ v* alături de el, învăţau şi ortacii. Im- că de-accca sîntem o echipă fi nu căr(ii despritule lucruri noi, pe care noului, pentru ca munca sâ fie mai ;y colnu şi generalul W iluj Puspojudo.
j*
rodnică, mai uşoară.
za de recepţie din llia au Intrat pinde şi calitatea ei, iar In ultimă j| preună au învins greutăţile înce- adunătura de oameni. Că fi eu tre­ le consemnează cu grijă intr-un ca­ S. POP H Un grup de pionieri au oferit
iet. Căutările linăndui Mihai Cons-
43 tone de porumb din noua recoltă. instanţă folosirea ei eu mai multă £ puţului, iar echipa lui Florian Giur- buie. să muncesc, n-am vreme să ...... r ' oaspeţilor bucheto de flori.
_
Cu toate acestea, In unele gos­ efl«adiatt eeonomlaă. ■mm* ******* M 01 «4!MMM uni MIMf ******** UMXMfNtJlfNM NMRiltl tiltfJIM******** <*«£«» «JtBIfW JW*W****lil«ni**********Ofttl **** tlîilMa * (Agerpxfeş)