Page 81 - 1963-09

Nr. 2719
Fag. 1 D ra m u l so ci
■» — i

Recomandările Consiliului agricol regional © it w m \
F U fA JE r
cu privire la cultura griului în anul ră; 16.10 „Frumoasă ne este ti­
. sil ---- -•, ' ( i l a d i o nereţea44 — emisiune de cintece
agricol 1963-1964 26 SEPTEMBRIE 1963 şi versuri : 17,00 Melodii popu­
fee itţ d e s a h lk x fe a t o c t d d u i m ţ e k w lare; 18,30 Muzică uşoară? 19,00
PROGRAMUL I » 5,07 Jocuri
servare a furajelor necesare ‘(Urmară Hin 'pag. 'l-a) semănatului controlîndu-se tuna pre­ populare; 5,30 Cintece şi jocuri; Tinereţea ne e dragă; 20,10 Din
gătire a patului germinativ şi buna
Siloz — în cantităţi corespunzătoare unei bune hrăniri a animalelor funcţionare a maşinilor pentru a dis­ 6.07 Muzică uşoară interpretată muzica popoarelor; 20.40 Muzică
gospodăriei colective pe timpul După plantele care părăsesc tere-: tribui uniform sămînţa. de mici form aţii; 7,10 Muzică uşoară interpretată de Roxana
Colectiviştii din Şoimuş, raio­ Membrii acestei gospodării iernii nul mai tîrziu (porumb pentru liloz, Multă grijă trebuie avută pentru a populară; 7,45 Melodii distracti­ Matei şi Nicolae Nilescu ,- 22,00
nul Ilia, au însilozat la brigada pot pregăti ‘-şi însemnate canti­ La întocmirea balanţei furaje­ floarea-soarelui, porumb pentru boa­ nu se crea greşuri de mslmînţafe în ve ; 8,30 Muzică uşoară; 10.30
be şi altele), pe toate tipurile de sol,
din Boholt 220 tone de porumb. tăţi de frunzare pentru oi. In re, ţinîndu-se seama de posibili­ se va efectua îndată după ridicarea re­ Interiorul şi la capetele tarlalei. In Melodii populare; 11,29 Muzică Muzică dc dans; 24,00 Muzică
Acum, ci lucrează de zor la în- această privinţă s-a făcut însă tăţile pe care le are gospodăria coltei o lucrare cu grapa cu discuri, acest scop viteza de înaintare a trac­ de estradă ; 12,00 Solişti şi for­ de dans.
silozarea a încă 260 tone la bri­ s-a prevăzut ca fînul natural să pentru mârunţîrea resturilor vegetale. torului trebuie să fie cea corespunză- maţii de amatori participante la Radiojurnale şi buletine de ştiri:
gada din Şoimuş. Pînă la 20 prea puţin. Consiliul de condu­ constituie nutreţul de bază în Concomitent cu această lucrare este trare unei funcţionări normale a se­ cel de-al Vll-lea concurs artis­
septembrie aici se însilozasc 90 cere al gospodăriei trebuie să hrana animalelor pe perioada de bine să fie administrate şi îngrăşi- mănătoarei — adică 5-G km. la oră. tic pe tară; 12,30 Concert de 5.00; 6,00; 7,00; 11,00; 13.00;
După semănat, în special pe timp
tone porumb în amestec cu cio- ia măsuri pentru pregătirea stabulaţie. Pentru ca raţiile să mintele. O atenţie deosebită trebuie secetos, sc va aplica tăvălugitul urmat muzică uşoară; 13,10 Pagini or­ 17,00; 23.50 (programul 1) 10.00;
Icniadâ şi capitule de floarea- unor cantităţi cît mai mari de fie cît mai echilibrate, s-a sta­ acordată şi pregătirii corespunzătoare de o grapa uşoară. In cursul răsări­ chestrale din operetele lui Franz 12,00; 14,00; 16,00; 18,00; 21,00»
a patului germinativ. înainte de semă­
soarelui. Insilozînd aceste can­ frunzare, putînd economisi ast­ bilit să se asigure şi cantităţi nat este indicată lucrarea cu discuito- ri», cultura de grîu va fi controlată Lehar» 15.00 Solişti şi orchestre 23,00; 0,50 (programul II).
tităţi, colectiviştii vor putea asi­ sporite de furaje suculente. In îul în agregat cu grapa stelată sau cu riguros în special pe tarlalele unde de muzică populară din diferite
gura o furajare corespunzătoa­ fel însemnate cantităţi de nutre­ plus, gospodăria mai dispune de colţi reglabili şi numai în cazuri ex­ n a semănat grîu după grîu şi există oraşe ale ţării? 16,00 Mici pie­
re tuluror animalelor pentru în­ ţuri care pot fi administrate în resurse însemnate de nutreţuri cepţionale efectuarea unei a doua ară­ pericol dc atac al gîndacului ghebos. se de estradă; 16,15 Vorbeşte CB u l e t i n
treaga perioadă de stabulaţie. hrana bovinelor. grosiere şi concentrate. turi superficiale pe terenurile puternic In caz că se constată un asemenea atac, Moscova); 18,10 Muzică uşoa­
îmbui uienate eau îndesate pe adînei- ie vor lua măsuri imediate de com­
Dacă ţinem seama de faptul batere. ră ; 18,40 Program de romanţe» m eteo r&Loqie
Bunii gospodari nu procedează aşa că timpul este destul de înain­ me mare. In primăvară dacă grîuf iese slăbit 19.30 Piese concertante de mu­
Pe arăturile bulgăroasc se vor fo­
tat, firesc era ca la această dată losi tăvălugi netezi, inelari grei ti din iarnă şi „descălţat" se va folosi zică uşoară? 21,30 Muzică de es­
Efectivul de animale proprie­ tovarăşii din conducerea gospo­ să se găsească strînsă şi depozi­ grapa cu discuri de mai multe ori, mai tăvălugul neted. De asemenea, pentru tradă dc Mauriciu Vcscan ; 22,55 PENTRU 24 DE ORE
tate obştească al colectiviştilor dăriei colective din Orăştioara tată la grajduri întreaga canti­ ales după ploi, astfel îneît semănatul prcîntimpinarca formarii scoarţei pc te- Muzică de dans,*
din Orăştioara de Sus, raionul dc Sus. Or, bunii gospodari nu tate de fînuri şi să fie pe termi­ griului să sc efectueze pe teren afi­ renurile grele sau spargerea scoarţei Vreme frumoasă, cu cerul tem­
Orăştic, a cunoscut în ultimul procedează aşa. Tot din această nate acţiunea de însilozare a fu­ nat şi mărunţit — condiţie esenţială formate pe terenurile mai uşoare sc re­ PROGRAMUL li f 10,10 „Scoa- porar noros ziua, Vlntul va sufla
an, o considerabilă dezvoltare. cauză se pierd zilnic mari can­ rajelor. La această gospodărie pentru asigurarea densităţii optime dc comandă grăpatul culturilor dc grîu cu la noastră dragă41 — emisiune de moderat cu Intensificări din sec­
Aceasta, a pus în faţa consiliu­ tităţi de resturi de la grădină, situaţia bazei furajere se pre­ plante răsărite la unitatea de supra­ sapa rotativă sau grapa stelată. Pen­ dntece pioniereşti; 11,00 Cinte­ torul sudic. Temperatura staţio­
tru obţinerea unor seminţe cu valoare
lui de conducere al gospodăriei mohorul şi alte ierburi de pe zintă însă cu totul nesatisfăcă­ faţă şi sporirea producţiei de grîu. biologică ridicata culturile dc grîu se ce şi jocuri populare; 12,05 Mu­
sarcina de a sc preocupa cu mari suprafeţe, capilulele de tor. Djn cele 250 ha ocupate cu vor plivi de buruieni, iar loturile se- zică uşoară ? 12,30 Arii din ope­ nară, ziua fnlre 22 şt 27 grade,
deosebită grijă dc asigurarea floarea-soarelui ctc. fineţe naturale, a mai rămas de Sămînţa şi semănatul mincere, în mod obligatoriu, se vor re ; 13,40 Muzică de estradă,* iar noaplea Inlre 5 şi II grade.
unor cantităţi îndestulătoare de Slabă preocupare există la recoltat fînul de pe mai mult Sămînţa de grîu folosită la semănat purifica de alte plante.
furaje pentru toată perioada cît G.A.C. din Orăştioara şi faţă de de 41) ha. Fînul de pe suprafaţa trebuie să fie din soiurile recomanda­ Recoltarea sc va face în faza de 14,10 Cînlă orchestra populară PENTRU URMĂTOARELE
animalele vor fi hrănite la stringerea celorlalte furaje. Deşi respectivă, aflată în imediata te şi să provină din culturi recunos­ coaccrc în pîrgă şi coacerea deplină. „Orzişornl44 din Roşiorii de Ve­ 3 ZILE
grajd. este recoltat de pc toate cele apropiere a salului, s-a lemnifl- cute, cu valoare biologică ridicată. Ea In cazul recoltării griului cu alte m ij­ de; 14,35 Terţele din operele; Vreme schimbătoare, cu tem­
Să vedem însă în ce măsură 490 ha, finul n-a fost strîns şi cat, ceea ce a făcut ca gospodă­ tiebuie să fie condiţionată. Alegerea loace (manual), dccît cu combina, se 15.30 Orchestre de muzică uşoa­ peratura staţionară.
va urmări ca perioada dintre recol­
a fost realizată această sarcină. depozitat pînă acum decît de pe ria să piardă cîteva zeci de tone momentului optim de semănat la griul tat şi treierat sa fie cit mai scurtă.
dc toamnă prezintă o marc importan­
In scopul asigurării bazei furaje­ o suprafaţă dc 70 ha. Stînd în de fibroase. ţă. Semănat in epoca optimă, griul ra­
re, colectiviştii de aici au cul­ cîmp, supus intemperiilor, el îşi Nici nutreţurile grosiere nu tare uniform şi intră bine înfrăţit în Combaferea bolilor aOOO<X O O O O O O O O O O O O OO OOO OOO OOOO OOO OOO OOO OOO OOO OOO OOO
tivat porumb destinat însiloză- pierde din valoarea nutritivă. sînt gospodărite cu grijă. Şi în iarnă, cu suficiente substanţe nutriti­
rii pe 8 ha. Pînă acum însă, ni­ Gospodăria colectivă dispune de prezent pe suprafeţe întinse de ve acumulate. şi a dăunătorilor
meni nu s-a interesat de recol­ 35 atelaje care, dacă ar fi fost teren sc mai află încă paiele re­ Experienţa anilor trecuţi şi din acest In vederea protecţiei culturilor de | P R O D U C Ă T O R I ! I
tarea, tocarea şi însilozorea lui. mai bine dirijate, puteau asigu­ zultate de la recoltatul griului an nc-a arătat că soiul Harrach, semă­ grlu contra atacurilor bolilor crip- Y
Argumentul adus dc preşedin­ ra' transportarea întregii canti­ cu combina. Cît priveşte însîlo- nat timpuriu (în septembrie) a suferit logamice, se va trata in mod obli­ • Contractînd laptele de vacă şi de oaie cu I.G.IX. Siracrla,^
tele colectivei şi de Aurel Oco- tăţi de fm din cîmp. zarea furajelor, această acţiune intens de fenomenul de piticire din gatoriu sămînta cu produse anlimă- ^beneficiaţi de următoarele avantaje:
lurice, folosind cile 100 grame Gra-
lişan, unul din brigadieri că Aşa stînd lucrurile se pune încă nu a început. care cauză a dat producţii scăzute Pe nodin (Micodin) la 100 kg. sămlnţă.
de altă parte prelungind semănatul si
gospodăria n-ar avea tocătoare firesc întrebarea : vor putea avea Că asigurării bazei furajere nu în luna noiembrie, grîul a intrat în Se vor folosi şi produsele existente « primiţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalelor,^
nu poate să justifice rămînerea asigurate animalele G.A.C. din i se acordă atentia cuvenită, o iurnă slab şi a suferit pierderi însem- In stoc ca Germisan, Agronal, Aba- • avansuri de bani în contul contractului,
în urmă. In raionul Orăştie sînt Orăştioara furajele necesare ? dovedeşte şi următorul exem­ r ate în tot timpul iernii Pe baza vit (cîte 200 gr. la 100 kg. sâminţâ).
producţii
Griul de toamnă dă
numeroase gospodării caic dis­ Fără îndoială că nu dacă. bine­ plu. In aceste zile, la strînsul şi nc^tor considerente se recomanda ca bune clnd se cultivă şi după griu, 1
pun de tocători nefolosite în ul­ înţeles, nu vor fi luate măsurile depozitatul furajelor sînt mobi­ în condiţiile regiunii noastre semăna­ cu condiţia ca să se prevină atacul
tul să se facă în perioada 25 septem­
timul timp. O asemenea tocătoa­ necesare. Sînt datori să o facă lizate doar cîtcva braţe de brie — 25 octombrie. gîndacului ghebos prin folosirea
atît tovarăşii din conducerea muncă. tratamentelor cu insecticide, preveir • preţuri convenabile pentru produsele predate,
re putea fi împrumutată. Acest gospodăriei, cît şi organele lo­ In limitele perioadei optime de Se­ tiv şi curativ. Preventiv se vor tra­
lucru nu i-a preocupat însă pe cale de partid şi de stat. întrebăm pe tovarăşii din con­ mănat, cadrele de specialişti care lu­ ta seminţele de griu cu Aldrin 20 • repartizări de păşuni.
siliul de conducere al gospodă­ ci ează efectiv In producţie şi cunosc la sută, pulbere, folosind 600 gr jj Pentru încheierea de contracte vă veţi prezenta la punctele >
condiţiile concrete ale unităţilor unde
O situaţie nesatisfăcătoare riei, cum duc la îndeplinire sar­ muncesc vor stabili cu discernlmînt Insecticid la 100 kg. sămîntâ. Tra­ ij>şl centrele dc achiziţionare a laptelui din comuna respectivă sau o
cinile ce le revin cu privire la
tamentul seminţelor cu
Aldrin se
Dupfi cum se ştie, de buna asigurării unor cantităţi sporite sporirea efectivului de animale momentul începerii însamîntărîi griu* va face In acelaşi timp şi cu Gra- gdirect oficiilor raionale. 2
lui. ţinînd seama în primul rînd de
îngrijire şi hrănire a animale­ de furaje, din sortimente varia­ şi a producţiei acestora ? O umiditatea din sol $i mersul timpului, nodin (Micodin) In porzolatoore sau 00(>CH>CXXX>000000<><><>0<><>CHO<X>0<><X><><><><>00<><VC>0<>0<>0<>CKX>f oC
instalaţii speciale. Acolo unde nu
lor depinde în cea mai marc te şi de bună calitate, ne-ar pu­ mare răspundere pentru situa­ de planta premergătoare şi de soiu­ se poate face tratamentul seminţei UNIUNEA RE6KMLA A COOPERAŢIEI DE CONSUM
măsură realizarea unor produc­ tea vorbi mult şi tov. Traian ţia nesatisfăcătoare întîlnită la rile ce se cultivă. din lipsă de Aldrin şi cind in urma
Se recomandă ca în primele zile ale
ţii şi venituri sporite în secto­ Şendrulescu, secretarul organi­ G.A.C. din Dîncul Mare revine perioadei optime să se însămînţeze controlului de depistare se constată HUNEDOARA — DEVA
rul zootehnic. Acest lucru este zaţiei de partid de aici. Să ve­ şi tovarăşilor de la Consiliul grîul după leguminoase, după grio, atacul acestui dăunător, se vor lua
agricol raional Orăştic. Ei tre­
cunoscut şi de către tov. Aurel dem însă cum s-a preocupat buie să analizeze această stare 1 orumb siloz şi masă verde etc., care măsuri de combatere tratindu-se
Găulea, preşedintele gospodăriei consiliul de conducere al G.A.C. de lucruri şi să ia măsurile ne­ au eliberat terenul devreme şi unde cultura atacată cu 30—35 kg Heclo- a n g a j e a z ă :
tox 3 la sută sau Duplitox 3T5 la
există umi­
în majoritatea cazurilor
colective din Dîncul Mare, raio­ şi organizaţia de partid de mer­ cesare pentru remedierea lipsu­ ditate suficienta pentru a se asigura ha. Acestea se vor împrăştia la su­
nul Orâştie, Despre importanţa sul acţiunii de strîngere şi con­ rilor semnalate. astfel o răsărire uniformă şi In timp prafaţa solului, folosind aparatura — cinci merceologi principali;
scurt. Se va continua apoi semănatul de protecţia plantelor din dotarea
după porumb fi alte plante care se staţiunilor de maşini şi tracldare. — doi tehnicieni I ;
recoltează în toamnă. Grîul se va în- ★
sfmînţa la adfncimea de 6 cm., ..iar Pentru producţia noului an agrt-_ — un planificator principal; ş
pe sol uscat şi pe timp secetos se va col 1963—1964, există sondiţii mat’
semăna mai ădînc (pînă la 8 cm.). bune declt In anii trecuţi. Avem asi­ — un inspector şef organizare;
Densitatea optimă de plante varia­ gurată sămînţa din soiuri produc­
ză în funcţie dc soi şi plantă premer­ tive pentru Insămlntarea integrală — doi revizori contabili principali;
gătoare. Se recomandă însâmînţarea a a suprafeţelor planificate a se cul­
400-450 boabe gcnninabilc pe m p., la tiva cu griu, iar numărul de maşini
soiurile cu înfrăţire mai puternică cum agricole şi tractoare a crescut. De — doi revizori contabili.
i ‘nt nr. 501, Harrach, Ponca şi Cennd modul cum se vor lua măsurile or­
117 cînd se seamănă după premergă­ ganizatorice penlru transpunerea In C ondiţiile d e a n g a ja re s în t cele p re ­
toare timpurii şi în jur de 500-550 viată a metodelor agrotehnice Îna­
boabe germinabilc pe m.p. cînd se sea­ intate, depinde recolta din anul v ă zu te d e H. C. M. 1 05 3 11960
f V \ _ mănă după premergătoare tîrzii. viitor. lnformafii suplimentare se pot ob|ine la BIROUL
şi Scoroa-
Acest lucru să fie Înţeles dfc tea­
La soiurile Bezostaia I
pclka 3, care înfrăţesc puţin, se re­ tre toate conducerile unităţilor agri­
comandă realizarea desimii la semănat cole, de către toţi specialiştii din PERSONAL AL UNIUNII REGIONALE A COOPERAŢIEI
dc 500-550 boabe germinabile pe m.p. agricultură. Datoria lor esle să mi­ DE CONSUM-DEVA, sfr. Dr. P. Groza nr. 8 telefon
cînd se cultivă după premergătoare liteze activ pentru aplicarea Întoc­
timpurii şi 550-600 boabe pe m,p. cînd mai a tuturor regulilor ştiinţei agro­ j nr. 1370.
se cultivă după premergătoare tîrzii. tehnice, care constituie chezăşia ob­
O atenţie deosebită se va acorda ţinerii unor recolte tot mai sporite.
• » i .
* V . V | S W . W . W . V . W . W . V . a a • • a o »~m a a t a a a a a a a i i i i
ganlza In zilele da 4-8 octombrie de „Joia*. Intr-uu aolţ, panoul ştitn-
simpozionul Cu tema: „Oxlcarbo- tlfla „Medielna muncii, medicina Grupul şcolar minier Brad
nismul". Este — aş putea spune - funcţională" cu citeva rezumate din
o conferinţă naţională In aceste pro­ noutăţile medicale din lume. Lînyă
bleme. pentru că vor participa spe­ peretele opus un aparat de discuta­ aduce la cunoştinţa celor interesaţi că
cialişti din întreaga ţară. Avem a- rea filmului ce face parte din couţl-
proximativ 120 de invitaţi. Sînlem nutul şedinţelor de „Joia". înscrierile pentru examenul de admitere
prinşi în iureşul pregătirilor. Lucră­ — Aceste şedinţe profesionale au
rile colegilor mei şi ale mele — devenit adevărate schimburi de ex­ la Şcoala tehnică de personal tehnic se
care vor fi prezentate la simpozion perienţă. Aici se nasc iniţiative, idei,
— cum s ln t: „Cercetări asupra oxi- metode noi de examinare cu apara- prelungesc pînă in ziua de 25 septem­
caibonismulni acut şi cronic. Ence­ taj modern, aici... Dar ce nu s-a năs­
falopatia oxicarbonică cu disfuncţie cut aici, in această sală in care me­ brie a. c. inclusiv.
respiratorie pronunţată*', „Conside­ dicii noştri, chimiştii, laboranţii, a-
raţii asupra cilorva probleme prac­ nalizează aspectele noi, dezbat pro­ Se primesc absolvenţi ai şcolii medii,
tice puse de oxicarbonismul acut şi bleme care să conducă la prevenirea
cronic" şi altele sînt deja pregătirii. bolilor. Poftiţi alături... E staţiona­ cu şi fără diplomă de maturitate, care
Au niai rămas, cum s-ar zice, pre­ rul. Ştiţi, am observat că bolnavul
gătirile mai mărunte Dar să ştiţi că pierde mult timp umblind la labo­ urmează a fi pregătiţi in specialităţile :
nu e deloc simplu. rator, Roentgen, sondaje, explorări
Aflind scopul vizitei noastre, doc­ funcţionale, examinări... Pentru a e- — tehnicieni pentru exploa.
La cabinetul de explorări funcţionale a Centrului de medicină a muncii din Hunedoara a mai sosit un
Rlderurgist. Asistenta Silvia Calancea a fixat aparatul şi examenul oxime triei de efort a început. torul Miliai continuă: viia acest timp mort am organizat
-- Să nu credeţi că sînt lipsit de un mic staţionar cu 5 paturi. Astfel, tilri miniere şi
modeslie dacă alirm că In prezent, lntr-o zi se pot face toate exame­
la noi munca merge destul de tu­ nele — spirometri, oximelrie, meta­ — tehnicieni topografie mi­
A z i v â p r e z e n t ă m : ne. Datorită unei colaborări strinx» bolismul bazai, examinări de labo­
Intre conducerea policlinicii şi Co- rator... Aşa se procedează cu foi- niera.
Central de medicină milelul sindicatului din combinat te cazurile mai deosebite, cu contro­ Relaţii detailate se pot primi de la
toate cabinetele, cu toate specialită­
lul periodio din sectorul chimio, cu
ţile au condiţii bune de funcţionare.
bolnavului la pat — deşi in condiţii
Evoluţia morbidităţii la muncitorii bolile cronice In tratament. Ţinerea
de la combinat este caracterizată dc de ambulator — o cousiderăm foarte secretariatul şcolii.
a muncii din Hunedoara indicele care a scăzut aproape ia utilă şi ea a contribuit la reducerea k*
k*
jumătate faţă de anul 1956. Centrul
timpului pe care bolnavul il pierdea
nostru de medicină a muncii a fost
dotat cu mijloacele necesare. A luat umblind de la un specialist la altul
şi totodată, la crearea unei atmos­ ••
Hunedoara S au Inlilnit aici do­ be nu venit aici. la marele combinat migală, urmărind încordaţi electro­ fiinţă un laborator de explorări fere de mulţumire pentru pacienţi. k*
uă epoci. $i-au dat Intîlnire Intr-un al Hunedoarei, pentru a veghea l.i cardiogramele, ascullind la stetos- funcţionale, respiratorii, metabolism Am vizitat laboratoarele cu mi-
loc de confruntare a trecutului cu sănătatea acelora care, zi şi noaplc, coape sau privind imaginile apara­ bazai, oximelrie pe cale fizicală şi croscoape, cu zeci dc cprubele, au Centrul de librării şi difuzare a cârtii
prezentul. Trecutul, ale cărui um­ în fala gurilor de foc ale cuptoare­ telor Roentgen, veghează la sănă­ alt laborator pe explorări funcţio­ fotometru penlru determinarea bio­
bre se estompează, conlurind doar lor, plămădesc metalul alit de ne­ tatea miilor de sidcrurciişli. nale In care se face electrocardio­ chimici. cabinete de interne, chi­
amintirile istorice ale căror dovezi cesar patriei noastre socialiste. Să intrăm. Ne Inlirnpină plăcut grafie, oxcilometrie, timp de circu­ rurgie. oftalmologie, O.R.L. prevă­ I regionala Hunedoara— Deva
sint săpate în zidurile de piatră ale Ca să vegheze la sănătatea a- vernilul linoleumului ce acoperă laţie. termometrie culantă, probe zut cu audiomelrie, stomatologie, şl
medievalului castel, §i prezentul. cestora, oamenii In liniate albe de z.ig-zagurilc parchetului lustruit. funcţionale hepatice şi renale, son­ peste tot ne-a Inlimpinat zîmbetul
Prezentul care se scrie cu alfabe­ la combinatul Hunedoarei si-au d.it Batem la uşa deasupra căreia stă daje... Dar, de cc să vi le înşir 2u prietenesc al celor ce veghează la
tul nou din beton, sliclă si ole), seama că trebuie să studieze as­ scris „director" In biroul »n care cînd le puteti chiar vizita­ sănătatea muncitorilor Hunedoarei
alfabet ce apropie lot mai mult pecte noi cu care nu se ocupă me­ totul dă o notă de eleganţă, ne pri­ şi doctorul Miliai apăsă pe un de foc. A N U N J Â s
prezentul de viilor. S a născut aici dicina clasică. Declele automatizării meşte un om cu zimbet prietenesc- bulon. Prin televorbilor, el schim­ — Ne slnt dragi oamenii. Ne-am
o Hunedoara de Ioc, o Hunedoara Si mecanizării asupra individului, dr. Nicobe Miticii, medicul şef al bă citeva cuvinte. Nu peste mult în legat de ei. Poale pentru asta uităm
socialistă, un oraş muncitoresc prins proprietăţile de a acliona asupra combinatului. Ne-am aruncat privi­ birou miră tlnăra asistentă Livia deseori oboseala de peste zl — ne In anul şcolar 1963|1964 va funefiona în cadrul
înlr-o continuă înflorire. S-au înăl­ omului, a substanţelor noi apărute rea pe coala de liirtie de pe masa Ponea care urma să ne (ie ghid. spune medicul stomatolog Septimlă
ţat aici construcţii industriale ca­ In industrie, modificările psihologi­ de scris ce pare că-1 preocupa pe I-am recunoscut Îndată timbrul plă­ Nicoară. Din cuvintele el, sau a su­ Grupului şcolar poligrafic din Bucureşti, o şcoală
re au înscris în peisajul ţării ta­ ce produse..,, dcpâsesc posibilită­ dr. Miliai şi am citit: „Profesor cut al vocii auzite la televorbilor. rorii Barbu, a doctorului Mihaî, 3
blouri uimitoare. Noile furnale şi ţile medicinci care se practica pînă Maurer, directorul Institutului de ex­ Am pornit spre nucleul de medi­ multora de aici, desprinzi dragostea fehnică „specialifafe librari'4 cu durafa de 1 an*
cuptoare Siemons-Mnrlin, cocseria, acum 10-15 ani. Asa se face că, du­ pertiză a capacităţilor de muncă cină a muncii — laboratoarele de cu care oamenii in halate albe ai
bWnniiujul au chemat să le cunoas­ pă ample dezbateri, după îndelungi Bucureşti ,■ dr. Misir Maria, director explorări, cabinetele de interne, la­ combinatului se dâruieso minunatei Se pof înscrie fără examen de admitere, absol-
că tainele şi să le deservească oa­ discuţii, la Combinatul siderurgio general in Ministerul Sănătăţii; boratorul chimic. Noul, modernul, munci ce stă de veghe sănătăţii o-
meni din toate colturile patriei, oa­ din Hunedoara a luat fiinţă „Cen­ profesor Prodan Leon, Institutul de esteticul ne Iniimpină plăcut pes;e mului. Despre munca acestor oameni venfi ai şcolilor medii în vîrsfă de 17-25 ani.
meni care aic’i învaţă, aici cresc. trul de medicină a muncii- — uni­ igienă Cluj ; dr. Andrccscu, Insti­ tot. In alb s-âr putea scrie mii de rîn­ Elevilor li se vor asigura condîfii de cazare şi
Dezvoltarea acestor mari Între­ tate medico ingiuercască menită să tutul dc igienă Timişoara; profe­ — In acest laborator am începui duri. Ei sînt acel care cu mintea,
prinderi, apariţia si dezvoltarea sec­ rezolve multiplele probleme ivite sor... sfl lucrăm cu nu aparat nou cu ga- cu mtiiule, cu aparatele moderne masă, pentru achitarea cărora, fiecare elev va
torului chimic in subslaule noi, lu­ o dată cu noile agregate şi locuri Numele atltor oameni de ştiinţă zometrie unde se face proba de clon veghează ca oamenii din făta cup­ primi lunar bursă de 3 0 0 IqL
crul la temperaturi Înalte, la aglo dc muncă. ne a stîrnit curiozitatea pe care dr. delerminind ventilaţia pulmonară. toarelor de foc. de pe macaralele
Să vizitam acest laborator al mun­ Miliai ne-a salisfăcut-o imediat. Tină acum s-au făcu! fiecărui mun­
merarea minereurilor, ridică proble suspendale, din cabinele de Comandă Informafii suplimentare se pof obfine la sediul
cii medicale, din plin centru munci­ — Sînt numele oaspeţilor noştri citor ci te două spirograme, una Mi sau de pe platformele Infierblntale
tne noi nu numai de ordin tehnic, toresc, în care oameni aplecaţi dea­ ia simpozion. Poate n-aţi aflat incă, repaus, alta în efort. Aici — con­ să fie sănătoşi. C. L. 0. C. Pia}a Unirii nr. 4 Deva, folefon 1253
dar şi medical. Oameni in halate al­ supra microscoapelo;, cercetînd cu dar aici, la centrul nostru, vom or- tinuă ghidul — e sala şedinţelor LUCIA LICJU sau 1597.
■_ ■ C ■ • ■ - IV 6 € 1 m •• liV A IL V A imi V A
■ I I ■ ■ • ■ ■ « • I R I I ft I V I t I I i n iw w m w w w « w i\ w w iv . w s s w iw v w w s m w w w w i