Page 82 - 1963-09

Nr. 2719 Dramul socialismului Pag. I

VULCAN! V-ATI ANGAJAMENTE FRUMOASE

In vederea îndeplinirii angaja­ de remarcat este rezultatul obtinut de în acordarea îndrumării tehnice, în
mentelor luate In întrecerea socia­ brigadă complexă „6 August“ care, transportul materialelor. La slirşitul
listă de colectivul de muncă de la organizindu-şi bine munca, a reuşit celor 8 Iutii dc activitate comitetul
E M. Vulcan, a iost întocmit un ca într-o singură lună să realizeze de partid şi conducerea exploatării L
plan dc măsuri care, aplicate In 341 m.l. de galerie. au analizat cauzele pentru care n-a
viată, au dus la sporirea producţiei In timpul cate a trecut din acest tost realizată productivitatea planifi­
de cărbune $i la realizarea de în­ an, în activitatea de producţie mi­ cată. Măsurile luate pentru remedie­
semnate economii la preţul de cost. nerii au înlimpinat unele greutăţi rea delicienle/or, semnalate, pentru
La aceste realizări au contribuit nu­ obiective, cum a tost apariţia tocuri­ dorea în exploatare a noi abataje da U
meroase brigăzi de mineri care $i-au lor din sectorul Ut, care au fntlu- marc productivitate, sint o garanţie
depăşit lună de lună planul de ex­ ienlat asupra realizării productivită­ că planul de producţie din acest an
tracţie şi au sporii viteza de înain­ ţii planificate. Unele deficiente s-au va li depăşit, că minerit din Vulcan
tare la lucrările dc investiţii. Demn manifestat şi In organizarea muncii, tşi vor respecta angajamentele luate.
P

Trebuie folosii^

m a r r a ţio n a l fo r ţa îie m u n c ă T

In Itfod aceasta, la mina Vulcan s-a rămas tub plan Ingineri de Ia Vulcan — căci In examinarea arllflclerl-
cu o însemnată cantitate de cărbune, fapt caro tace grea lor treblite să se dovedească foarte multă exigenţă —
realizarea angajamentului anual. Despre cauzele care cl slaba pregătire a celor prezentaţi la examene. Prin A
au condus la această situaţie $1 niai ales despre posi­ uralare, şeill de sectoare trebuie să la toate măsurile
bilităţile pentru recuperarea rămînerii in urmă şl reali­ pentru calificarea artificierilor. Altiet, aşa cum s-a dove­
zarea angajamentului anual la producţie s-a purtat zilele dit, vor aştepta brigăzile de mineri, chiar ore fn şir, cu
tăcute o discuţie rodnică la comitetul de partid al abatajele pregătite pentru puşcare, sosirea artificierului.
e.\pl6ătării. Această şedinţă de lucru a (ost Convocată Şl productivitatea muncii va fi scăzută, iar planul nu T
din in ilia liv j comitetului de partid şi au participat la se va realiza...
ea cadrele de conducere din activitatea productivă a Inginerul Stănllă !oan, setul sectorului IV, spunea
exploatării. că treburile nu merg bine In sector şl din cauză că nu
sfnt destul lăcătuşi. Şl totuşi In exploatare există lăcă­
tuşi. De altfel, chiar şeful sectorului IV spunea că fn 8
brigada Iul Tucacluc lucrează trei lăcătuşi pe post de
Din discuţiile purtate a reieşit faptul d există (oate vagonetari (? !|. Şl ademenea cazuri se mai Intilnesc.
condiţiile nu numai pentru realizarea zilnică a pianului A mal reieşit din discuţiile purtate că este slabă
de producţie, ci şl pentru depăşirea Iul. Atunci, cum asistenţa tehnică. Aceasta mai ales în schimburile II şl
de s-a rămas sub plan ? In activitatea colectivului şi-au III, cînd se Inlîlneşle doar cile un maistru fnir-un sec­
făcut loc unele neajunsuri, care n-au fost la Linii* • "lă­ tor. S-ar putea rezolva şi această problemă: şeful de
turate. <eclor să meargă intr-un schimb, adjunctul tn altul. Iar
In primul rind, la mina Vulcan nu este folosită Irt prlm-maistrut miner in altul. Se întîmplâ însă că Ingl-
neril se pierd pur şl simplu în lucrări de birou. Inginerul Pentru punerea în valoare a no: rezerve de cărbune
modul cel mai corespunzător forţa de muncă. E dovedit P
Stănllă spunea că un timp a trebuit să Iacă el lucrările
acesl lucru dc faptul că flecare şef de sector reclamă
normatorului; de vreo două luni le face un inginer lînăr. Sectorului VIII Investiţii l-au revenit plinit doar ln proporţie de 04 la sută. ce conduce Ia Insemhale economii de ma­
sau lipsa maiştrilor, sau lipsa artificierilor, sau lipsa
ŞI aceasta pentru că la sector lipseşte un normator I In acest an sarcini deosebit de impor­ Sint rămase ln urmă lucrările la galeria terial lemnos. Pentru a asigura o coordo­
lăcătuşilor. Desigur, nu sini suficienţi artificieri In ex­ tante îndrumată cu competentă de către dintre puţurile 10 şi 11, precum şi punerea nare tehnică corespunzătoare, maiştrii
Ori este binecunoscut rolul şi locul inginerului In pro­
ploatare. Dar nici cei care sini nu-s folosiţi fn modul organizaţia de partid, conducerea sectoru­ In funcţiune a pulului nr. 4 şi a altor lu­ Aurel Brinzău, Nicolae Dudui şi Aifred E
ducţie ; el trebuie să facă muncă de concepţie şi nu
cel mai corespunzător. In vreme ce in sectorul II sin! lui a întocmit un plan de măsuri tehnico- crări pentru care n-au fost procurate din Sider se ocupă in mod special de această
dispecerat, şlaigăreală I organizatorice care să ducă la realizarea timp materialele necesare. Nerealizarea lucrare. Rezultatele obţinute în zilele de
destui arlilidcri, in sectorul IV brigăzile aşteaptă cu
Se mal intilnesc cazuri la mina Vulcan cînd şefii de lor Acest plan prevedea, printre altele, planului valoric se datoreşle şi faptului 16, 17 şi 18 septembrie arată că prin buna
Ironlurile de lucru după venirea artificierilor. $1 aştept sporirea vitezei de avansare la lucrările că Iu perioada amintită productivitatea organizare a muncii se va atinge o pro­
sectoare nu iau măsuri pentru respectarea dispoziţiilor
tarea aedasta înseamnă timp pierdut, care in ultimă do excavare prin mecanizarea principa­ planificată a (ost realizată doar In pro­ ductivitate mai mare decit cea planificată. N
date de conducerea exploatării. La sectorul II, de pildă, porţie de 9J.7 la sută. La aceasta a contri­ In aceste zile cele două brigăzi, aflate in
analiză se transformă in tone de cărbune sub plan. Nu lelor operaţiuni miniere, îmbunătăţirea
cu toate că s-ă dat dispoziţie să se atace un suitor, buit altt râmînerea In urmă a lucrărilor Întrecere, au realizat cite 9 ml. de beto­
se puteau trece doi-lrel artificieri de la sectorul II la aprovizionării cu materiale, organizarea nare fiecare.
începerea lucrării a irtlîrziat dteva zile. Aceasta în­ unei brigăzi de înaintare rapidă, îmbună­ de betonare, care au o pondere mare
sectorul IV ? Fireşte că da. In şedinţa amintită s-a ajuns (planul la acesle lucrări a Iost îndeplinit La Vulcan sint unele lucrări care, deşi
seamnă linie de front de lucru mai puţin, care in ulti­ tăţirea asistenţei tehnice şi altele. Trans­
la această concluzie... Dar, de lapt, de ce lipsesc artl* punerea tn vială a prevederilor planului a doar In proporţie de 91,9 la sută), cit şl atacate, n-au putut fi terminale. Este ca­
ma instanţă duce la producţie mai puţină. T
flcierii ? Pentru că se aşteaptă prea mult să vină din făcut ca în primele 8 luni, colectivul depăşirea numărului mediu scriptio cu 2,6 la zul complexului puţului 10, unde s-a pre­
S-au mai discutar şl alte probleme. Importantă este sulă. Comitetul de partid, conducerea ex­ văzut punerea tn funcţiune a staliei de
afară sau să se pregătească singuri. Conducerile sectoa­ acestui sector să execute şi să dea In
mal ales concluzia că există create toate condiţiile pen­ folosinţă o serie de lucrări dc construcţii ploatării şi conducerea secto/ului au ana­ rambleu hidraulic. Dar utilajele necesare
relor s-au ocupat prea puţin de pregătirea unor mineri lizat cauzele care au făcut ca planul la staliei n-au sosit încă. In situaţie asemă­
tru înfăptuirea angajamentului artUal. Comitetul de partid miniere care tnlesneso atacarea noilor re­
pentru a deveni artificieri. Dovada o constituie faptul zerve de cărbune. lucrările de investiţii să nu fie realizat nătoare se află s ta ti a trafo, de la orizon­
trebuie să tragă însă concluziile necesare din această Pentru recuperarea rămînerii In urmă s-a tul 590 m. şi statia de pompe de la puţul R
că Ia mai multe examinări procentul de reuşiţi a Iost Cu toate rezultatele bune înregistrate
şedinţă şi să ia măsuri pentru ca deficienţele semna­ hotarfl organizarea a două brigăzi de be- 10, orizontul 480 m., pentru care n-a sosit
destul de scăzut. Şl aceasta nu dovedeşte „exigenta In primele 8 luni ale anului, planul valo- încă nici un utilaj. Serviciul de aprovi­
late să nu-şi mai facă loc în viitor. rio al lucrărilor de investiţii a fost Înde- lonare rapidă, care să realizeze ln medie
exagerată" a comisiei cum încearcă să motiveze unii ln 24 ore ccl puţin 8 m l. de belonare fie­ zionare din cadrul C.C.V.J. trebuie să re­
Ing. N. ANDRONACHE zolve aceste probleme pedtru a nu Intirzia
care. Conducerea acestor brigăzi a fost ln-
«tedinţală minerilor Martin Vass şi Con- şi mal mult lucrările amintite şt deci darea U
sfantin Şaulea, care execută lucrările din In exploatare a abatajelor din zonele res­
pective.
galeria de legătură dintre putui 7 vest şi Analiza condiţiilor existente şl măsurile
putui 8 din orizontul 480 m. Pentru a se
PRODUCŢIE p u r o u r îvitA TE ECONOMI! ^ obţine aceste rezultate au luat măsuri ca luate arată că la Vuţcart răralnerea !n
inmă ai lucrărilor de investiţii poate ft
aprovizionarea cu materiale să se facă rit­
recuperată, că Încă la începutul lunii de­
mic. iar pregătirea betonului să se execu­
I \ te la „ziuă". Cele două brigăzi au fost cembrie, la aceste lucrări se poate rea­ r \
liza o productivitate la
nivelul anului
J j? mmm REALIZAT REALIZAT dotate cu cofraje metalice uşor de mane­ viitor.
* * * ✓ vrat şi care se recuperează*integral, ceea T .NICOARÂ s
^ P anuai m a ţjpUvANUAl h* ',PAN0M in 3 mm
WSTIPIM K$n PUN PESTE PIAN PIŞTI PUN PESTE PIAN mm pian în tre ce re vie , m o b iliza to a re N
zmt. 1I.5J9 T. 50 K* IU Kţ. 150,000 89&A* 2 In primele 8 luni ale aces­ brigăzilor «are nu-şl îndepli­ Experienţa de plnă acum
CAUtfSK PE POST pe post Uf III ^ ^ /j tui an minerit din exploata­ neau’ planul de producţie era locuri-de muncă unde grupele F
că In
acele
demonstrează
rea noastră şl-au depăşit pla­
de 54 la sută, la sflrşîtul lu­
— .. - - nul la extracţia de cărbuni. nii august acesl procent a sindicale se preocupă Îndea­
Pâră îndoială că rezultatele scăzut la 39 la sută Cele 25 proape de bunul mers al pro­
obţinute se datoreso desfăşu­ de brigăzi aflate sub plan la ducţiei, intervenind operativ
rării pe scară largă a Între­ sftrşitul lunii august arată clnd se lvcso deficiente, elnd
Sectorul IV al E. M. Vulcan este evidenţiat în întrecere. Aici planul a fost cerii socialiste, (are a cuprins
consfătuirile lunare ale gru­
îndeplinit lună de lună, la toţi indicatorii. a fost redat toate brigăzile de mineri din că Încă n-au fost valorificate pelor sint bine pregătite, şl Â
rezervele interne existente la
In graficul dc faţă este prezentată realizarea angajamenteloriuate de colecti­ abataje şi de la lucrările de locurile de muncă, că grupe­ rezultatele sint bune. De
vul sectorului. Înaintare, lucrătorii din tran­
p r o d u c ţie i le sindicale nu s-au preocupat aceea va trebui ca in viitor
sportul subteran şt de la apro­ tn suficientă măsură de desco­ aă acordăm şi mal multă
grupelor
atenţie activităţii
Pocal subteran — care mocnea de multă vreme tn vizionare, pe cei de la servi­ perirea lor şi de buna organi» sindicale în vederea întări­ P
Pe caîîfaîe punem accersful adtncuri/e negre de cărbune — a apărut pe neaştep­ ciul mecania şa. Avind la zare a procesului de produa- rii disciplinei tn muncă şl
ca
baza Întrecerii socialiste
exploatarea
ţie. Există tn
tate. Citeva abataje au tost /media/ incluse. Producţia
sectorului UI a scăzut brusc... obiectiv principal creşterea noastră unele brigăzi cum sint o reducerii absentelor nemoti­
productivităţii muncii, mine­
cele conduse de Cercezea Vu-
vate. Este necesar ca ln cen­
fn prima parte a anului in curs şistului. La Vulcan 6e face acest ln ce priveşte ca­ După calculele specialiştilor in timp de 14 zile, rii, tehnicienii şi inginerii ex slle, Truică Florea şi altele trul activităţii lor să stea şl
fa mina Vulcan s au ob(inut rezul­ tucru atlt ln abataje, cit şt pe căi­ litatea vor fi măi de aici, din abatajul cameră — atunci numerotat ze­ ploatârii au organizat mai bi­ care nu-şi indeplineso planul mal mult buna aprovizionare T
tate mal slabe in ce priveşte cali­ le de transport, apoi la separaţie, pretenţioase; aceas ro. acum 4 — /rebina sd iasd cărbune. Minerit — ne procesul de producţie tn de producţie. Pc lingă unele cu materiale şi organizarea
tatea cărbunelui. In ultimul trimes­ plnă cind cărbunele este încărcat In ta pentru că la brigada Iul Marghilan Tiberiu, ajutată dc Ţarină Va- vederea reducerii timpilor ne­ greutăţi obiective, rămtnerea temeinică a muncii ln vederea
tru insă situaţia s-a îmbunătăţii vagoanele CF R- Intr-o vreme se separaţie nu vom lerian, Ganlz Şlelaii ş a. — au /acut şi ei socoteli ş/ productivi. Brigăzi de mineri tn urmă se daloreşte slabei creşterii productivităţii in
îndeaproape de U
mult r conţinutul de cenuşă, atit in neglija Insă de către unele brigăzi mai putea practi­ au ajuns ta concluzia că lucrarea poale li terminată cum sint cele conduse de organizări a muncii. îndru­ fiecare brigadă. Comitetul sin­
cărbunele cocsiticabil, cit şi în cel selecţionarea şistului din cărbune ca o bună alege­ tn 10 zile. Acesta a şi tost angajamentul tor. Martin Vass, Andrei Domokoş mării tehniGe necorespunză- dicalului trebuie să se preo­
Constantin Zaharia, Laurenliu
cum a
loare.
Unii maiştri
In obataje. Minerii nu alegeau, cupe mai
energetic, a fost redus sub citra ad­ re Prin urmare va Munca n-a tost deloc uşoatâ. A trebuit sd se ridice Mikloş, Gheorghe Lebădă, fost cazul Iui Dumitrescu Ioan, popularizarea celor mal bune
misă. In primele două decade din maiştrii nu controlau, şi aşa mai o seamă de surpări, a trebuit să se rcarmeze o mare Pavel Boyte, Mihai Sima şi nu sc ocupă suficient de În­ rezultate obţinute de minerii
luna septembrie, de pildă, lată de departe, plnă cînd ajungea la pre­ trebui să punem porte din lucrări Alături erau Insă sl şetul sectoru­ multe altele, şi au îndeplinit drumarea echipelor din su­ evidenţiaţi tn Întrecere, dc
paraţii cărbune de calitate necores- un deosebit accent lună de lună sarcinile de bordine şi mai ales de cele popularizarea metodelor lor de
31 la sută admis, s-a înregistrat un lui, si maistrul, aşa cu brigada era ap:ovi2/ona/d cu I
punzătoare. La indicaţia comitetului plan, evidenjiindu-sc In între­ de la lucrările de pregătire. muncă, astfel ca Întrecerea
conţinut de cenuşă de 30 la su/d dc partid, am început Insă să prac­ pe alegerea şistu­ lot ce-i hebuia. După numai $aple zile s-a şi dat căr­ cerea socialistă. Organizarea Fată de asemenea atitudini socialistă să devină o tribună
Despre măsurile luate pentru îm­ lui in abataje, căci bune din acest abataj. De atunci şi pînă azi, din aba­ temeinică a întrecerii a făcut grupa sindicală trebuia să ia a experienţei Înaintate ln
bunătăţirea calităţii cărbunelui ne-a ticăm o metodă care a dat roade acolo se va hotărî tajul cameră nr, 4 de la Vulcan, smuls locului şi re­ ca ln timpul care s-a scurs măsuri imediate, să analize­ producţie.
vorbit tovarăşul inginer FODOR bogate Vagonelele In care se gă­ calitatea cărbune- dat producţiei, s-au extras mai mult dc 3.000 lone din acest an numărul brigăzi­ ze cauzele pentru care unele IOS1P MORAR R
seşte mult şist 6Înt scoase la su­ lor aliate sub plan să scadă. brigăzi nu şi Indeplineso pla­ preşedintele comitetului
ARCADIE, şeful B. M Vulcan'. Iată prafaţă şl descărcate. Apoi, brigada nelui. cătbune. Dacă la 1 ianuarie, procentul nul de producţie.
ce ne-a declarat dtfisul: sindicatului
care a extras acest cărbune este
— Minerii îşi dau bine seama ce chemată la fata locului acolo, In
Înseamnă să trimită siderurgiei căr­ tata şi a altor mineri, se discută E
bune cu un conţinut mare de cenu­ cu membrii brigăzii, cărora li 6e
şă, Tocmai de aceea, punlnd un deo­ arată ce pagube se aduo prin ex­ Putem spori productivitatea muncii
sebit accent pe calitate, noi avem tragerea unul cărbune dc calitate
Iii vedere nu numai realizarea unui necorespunzătoare. De multe ori pe
procent lunar sau trimestrial favorabil, loc se discută despre cauzele care A
ci zilnic. A$ vrea să dau un exem­ duc la slaba calitate şi se iau mă­ R Colectivul exploatării noastre s-a U R S A Tn primul semestru al anului, dar
plu In acest sens. In prima jumă­ GHEORGHE DAVIDESCU angajat să dea in acest an, peste I O A N torită unor condiţii obiective, sec­
suri pentru îndreptarea silualiei. Câ sarcinile de plan, 13.500 tone dc căr­
tate a lunii s-ar putea da un cărbu­ metoda aceasta este bună o dove­ E inginer şef secretarul organizaţiei dc partid torul nostru a rămas sub plan cu
ne cu 32 la sută cenuşă (n e l; ln a bune. De la începutul anului $i pînă din sectorul II aproape 4.000 tone de cărbune. Co­
deşte faptul că fată de perioada co­
doua jumătate se poate da 30 la respunzătoare a lunii iulie, In prima R m prezent minerii exploatării noastre şi-au inlrecut planul muniştii au analizat posibiiităţilo existente la liecare loc do
sută cenuşă In cărbune. Pe lună Jumătate a lunii septembrie s-au re- la extracţia de cărbune şi au realizat economii la preţul do 9 muncă şi au luat măsuri eficiente pentru recuperarea rămî-
lese 31 Io sulă. adică cifra admisă. bulat de 5 ori mai pulme vagonete E P cosi în valoare de cca. 650.000 lei. nerii în urmă. Am reuşit astfel ca pînă la slirşitul lunii au­
Recent s-a tăcut o analiză temeinică a rezultatelor obţi­
Aşa dar. s-ar zice că rezultatele sint cu cărbune. A nute în primele 8 luni ale acestui an. Cu acest prilej a iost gust să recuperăm minusul şi să dăm peste plan 138 tone dc L
mulţumitoare, pentru că penalizări De asemenea, s-au luai unele mă­ ^ scos in evidenţă (aptul că productivitatea planificată nu s-a cărbune.
nu primim. suri pentru a împiedica amestecarea Dar pentru acest au minerit din secloruJ II s-au angajat să
I realizat datorita inlirzierii intrării in exploatare a unor aba­ extragă peste prevederile planului 4.000 tono de cărbune.
Privind Insă mai departe, In pro­ şistului cu cărbunele. In primul taje de mare capacitate, precum şi depăşirii electivelor pla­
cesul siderurgic, vedem că lucrurile rlnd se are grijă ca podirea să se N nificate. Pe baza analizei făcute, la indicaţia comitetului de Trebuie deci să realizăm acest angajament ; şi pentru aceasta
nu stau chiar aşa. Acolo e nevoie facă corect. Apoi — aşa cum se avem create toate condiţiile. Biroul organizaţiei de bază, îm­
partid, conducerea exploatării a întocmit un plan de măsuii preună cu conducerea tehnică a sectorului, au analizat în O
ca zl de zt cărbunele să aibă un procedează mai ales la sectorul II — O a cărui traducere în viaţa să asigure îndeplinirea angaja­ acest scop, la faţa locurilor dc muncă, posibilităţile existente
continui de cenuşă cit mai scăzut... su urmăreşte ca puşcarea să se fa­ mentului luat. Astfel, sc va Introduce susţinerea metalică1 cu pentru sporirea productivităţii In fiecare abataj. La propu­
Ttntnd seama de aceste cerinţe, s au că ralional, pe de o parte pentru stilpi hidraulici lip G.S. şi grinzi in consolă V.D.U. în complex cu o maşină nerea comuniştilor, s a hotărî! ca in abatajul din blocurile 1-2, stratul 18, ha-
luat măsuri pentru ea flecare sec­ ca o dată cu cărbunele să nu (le de havat în stratul 18 blocul I din sectorul II. In abatajele cameră din stra­ veza să fie Introdusă înainte de data stabilită. Aici a (ost repartizat să lucreze R
tor tfi se Încadreze In norma de ruptă şi roca însoţitoare, far pe de tul 3 se va extinde susţinerea mixtă şi vor Ii dale în exploatare înainte de
cenuşă fixată. In acest sens s-au attă parte pentru a se reduce con­ termen trei abataje cameră (n blocurile 3 şi 9. Printr-o mai bună organizare unul din cel mai buni şefi de brigadă din sector, comunistul Ioan Nicoară. Pen­
eşalonat astfel abatajele Incit să sumul de exploziv. In acest scop, la T a muncii, fn abatajele lrontale de pe straturile subţiri, se va aplica me­ tru a asigura folosirea maşinii Ia întreaga capacitate, la Indicaţia biroului orga­
avem in acelaşi timp st locuri de sectorul 11 artificierii controlează toda de tăiere a trei fîşii în două zile şi apoi a două Uşii pe zi. La sporirea nizaţiei de bază, minerii Gheorghe Haidamac, Nicolae Coşovcanu, Alexandru
muncă ln plin strat şt pe culcuş sau cu multă atenţie respectarea sche­ R productivităţii muncii o contribuţie dc seamă va aduce îmbunătăţirea tran­ Toraozei $1 Gheorghe Costacbe, toţi comunişti, au fost trimişi la şcoala
melor de puşcare şl numai după
coperlş. sportului. In acest Scop galeria de transport cu linie dublă puţul 7 vest — pu­ de calificare pentru mineri bavatori.
aceea Încarcă găurile Şi măsura
Dar. chiar şl In aceste condiţii, 4 ţul 8 va fi dată fn exploatare cu aproape două luni mal devreme. De ase­
aceasta s-a dovedit eficientă j ln lu­ Prin aplicarea în viată a măsurilor luate şi prin continua Întărire a mun­
principala metodă de lucru pentru na ln cure la eectorul II nu s a re- menea, zilele acestea Intră în funcţiune putui 10, care uşurează aprovizionarea cii politice desfăşurată fn rlndurlle minerilor din sector, sfnlem convinşi că
cu materiale a brigăzilor de mineri din abatajele de pe stratul 3, blocurile 8 şl
extragerea unui cărbune de calitate butat niai un vagonet eu cărbune. 9 U orizonturile 590 «1 630 m. pînă la stirşltul anului ne vom îndeplini angajamentul luat.
i yvgUBidtftare e*Ua ttlteţiiKAiu
’ u, W M i M u ta n t aoAitru