Page 83 - 1963-09
P. 83
Nr. 271)
Pas. 4 D ru m u l so cia lism u lu i
ULTIMELE $ÎIB I * ULTIMELE $TIBI * ULTIMELE $TIRI j r ULTIMELE $Tl6l » ULTIMELE $T(tt SuccesuS pavilionului romînesc
la Tîrgui de la Salonic
SALOS'IC 24 (Ageipres). — exterior In acest an In cadrul f/r-
La Salonic s-a închis cea de-a guhu depăşeşte pe aceea a con-
2Qa edilie a Tlrgului internolio- Hâdelor încheiate Ja tirgul de
nai de mostre, la cure (ara noos- anul trecut.
led a participai cu un pavilion. Printre produsele romlneşti con
In ultima ii. standurile pavilionu tractate la export se numără pm*
lui RP. Romlne nu fost vizilalc duse ale întreprinderilor con
D ezbaterile Vizita delsgaţisi ila rii Adunări Haţionaîe de peste 40.000 de persoane structoare de maşini, produse chi
anvelope,
medicomenle,
mice,
Succesul repurtai de pavilionul
tomlnesc la accsl litg se og/in
« lir a Adunarea Generală a 0.\.U. a R.P. t a in e în Polonia deşte şi In laplu/ cd valoarea produse ale întreprinderilor da
uleiuri.
prelucrare a lemnului.
produse alimentare, instrumente
de între
contractelor Încheiate
VARŞOVIA 24 — Trimisul 6pociai gaţia a lâcut o vizită Iul Edward prinderile romlneşti de comerţ muzicale ele.
NEW YORK 24 (Agerpres). — eit&rne al Perului, Fernando vooarea unei conferinţe a statelor al Agerpres, C. Benga, transmite: Ochab, membru al Biroului Poli
In şerlinh plenară a Adunării Ge -Schwalb Lopez Aldana, care a sub membre ale Comitetului celor 18 Tn dimineaţa zilei dc 24 septem tic al CC. al P.MUP, secretar al
nerale O N U. din dimineaţa de 23 liniat importanta Tratatului de la pentru dezarmare la cel mai înalt CC. al PMU.P. vicepreşedinte al
seplcmbrle ullimnl a luai cnvinhil Moscova privitor la interzicerea nivel, a subliniat Slim, este deose brie, delegaţia Marii Adunări Naţio Consiliului de Stat al R.P. Polone. Rezultatele alegerilor pentru organele
şeful delegaţiei Iugoslaviei, Vladi- parţială a experienţelor nucleare şl bit de interesantă si poate duce la nale a Republicii Populare Romîne, Vizitele delegaţiei Marii Adunări
In
Republica
care face o vizită
mir Popovici care a salutat Trata a sprijinit ideea creării zonelor de- soluţionarea definitivă a problemei Populară Polonă, in frunte cu An Naţionale a RP Uomlne s au des administrative locale din Norvegia
tul peulru Încetarea experienlelor nuclearizate. El a arătat, de aseme dezarmării. ton Moisescu. vicepreşedinte al Ma făşurat tntr o atmosferă de priete
nucleare, semnat la Moscova, şi a nea. că o colaborare reală Intre Proiectata conferinţă Internaţio nie frăţească. OSLO 24 (Agerpres). — Agenţia Associated Press relatea
rerut să se întreprindă noi paşi in tăriJe industrializate şi ţările pe oale nală pentru problemele comerţului rii Adunări Naţionale a R.P. U:>ml- Luni a avut loc In Norvegia ale ză că E. Gerhardsen, liderul Parti
In dupâ-amiaza aceleeaşi zile, de
direcţia dezarmării generale şi Io- do dezvoltare ar contribui la re şi dezvoltării, după aum a arât.it ne, a făcut o vizită lui Czeslaw legaţia a depus coroane de Hori la geri pentru organele administraţiei dului Muncitoresc (social democrat),
Wycech, mareşal al Seimului R.P.
tale prmtic care, reducerea buge zolvarea a numeroase probleme in Sllm esle chemată să schimbe struc Mormlntul Eroului necunoscut şi la locale. 336 de locuri dio cele 525 însărcinat de către rcqele Norvegiei
telor militare înfiinţarea de zone ternaţionale actualmente In suspen tura comerţului International, struc Polone Au fost de fală Zenon Klisz- Monumentul ostaşilor sovietici, apoi pentru organele administraţiei loca cu formarea noului guvern, după
denuclearizale stăvilirea răspindirit sie. tură nefavorabilă ţărilor in curs de ko şi Jan Karol Weiulc. viceînare- a vizitat oraşul Varşovia. le au revenit candidaţilor partidu căderea cabinetului Lyng. a făcut
armelor nucleare şi încheierea unul A vorbit apoi ministrul de ex dezvoltare. Ministrul tunisian a sub şali ai Seimului R P. Polone. Seara, delegaţia a plecat cu avio lui Muncitoresc (soclal-democrat), cunoscută la 24 septembrie lista
pact de neagresiune între Est pi terne oJ Tunisiei, Mongi Sllm, Aces liniat apoi urgenta rezolvării proble In cursul aceleeaşl dimineţi, dele nul la Krakowia. condus de E. Gerhardsen. Pentru noului cabinet. Pe această listă II-
Vest. ta a subliniat rolul pozitiv care a mei coloniale prin lichidarea (lefi- candidaţii Partidului Muncitoresc qurează, în afară de premierul Ger
In şedinţa din după-amlaza de 23 revenit O.N'.U. în pregătirea trata nitivă a rămăşiţelor sistemului co (social-democrat), au votat cu 3 la hardsen. H. Lange — ca mlnlslru
septembrie, primul a luat cuvîntul tivelor încheiate prin semnarea Tra lonialist. Vorbitorul a condamnat aută mal mulţi alegători dccit in ale de externe, G. Harlem — ca minis
ministru! alacerilor externe al Re tatului de la Moscova cu privire la „rezistenla disperată** pe care o mal Lucrările conferiii(ci Pugwash gerile care au avut loc in anul 1959. tru dc război, şi alţi miniştri.
publicii Dohomey, Emile Zinzou. Re- interzicerea experienlelor nucleare opun unele puteri lichidării colonia
ferindu-se la încheierea Tratatului !n trei medii. El a subliniat că or lismului şi a cerut adoptarea unor BELGRAD 24 (Agerpres). — lul ţărilor neangajate în asigu
cu privire Ja interzicerea experien ganizaţia Naţiunilor Unite trebuie măsuri concrete in conformitate cu După cum anunţă agenţia Ta- rarea dezarmării si securităţii
ţelor nucleare în I roi medii, el a să-şi continue eforturile pentru ex Carta O N U . pentru a determina gu nîug, la 23 septembrie în ora generale", iar savantul atomist
declarat că aceasta este „o iniţia tinderea acestui Uniat. vernul sud-african să renunţe la şul Dubrovnilc continuă lucră întrevederea dintre
tivă pozitivă'*, care însă, trebuie să Propunerea sovietică privind con- politica sa de represiune rasială. rile şedinţei plenare a celei dc-a englez, John Cockroft a prezen
(ie urmată de al|i paşi şi acorduri 11a conferinţe Puşwnsh. Repre tat raportul cu tema „Interzice K ennedy şi S u van n a F u m m a
internaţionale. Zinzou a criticat co zentantul Iugoslaviei. Ivan Su- rea experienţelor cu arma nu
lonialismul şi a calilicat drept „ra^- pek, a prezentat raportul „Ro cleară". WASHINGTON 24 (Agerpres). — ninsula indochineză, In special asupra
tilicare" leza guvernului portughez Senatul S.U.A. a aprobat ratificarea Primul ministru al Laosului, prinţul fituatiel din Vietnamul de sud. Prin
cu privire la asimilarea la metro Suvanna Fumma. a avut luni o între ţul Suvanna Fumma a anunţat că dupi
polă a coloniilor portugheze din Tratatului de la Moscova vedere cu preşedintele Kennedy. După ce-şi va încheia vizita în SU A .. va
Airica. Columbia nu va mal participa pleca la Londra şi la Moscova pentru
Cuvlnlarea şefului delegaţiei A r WASHINGTON 24 (Agerpres). convorbire primul ministru laoţian a a avea convorbiri cu conducătorii acei-*
gentinei, ministrul afacerilor externe „Nici un membru al Senatului ame la aplicarea planului declarat că a avut cu preşedintele un tor ţări ai căror reprezentanţi sînt co<
al acestei ţări, Juan Carlos Cor- la 24 septembrie, In prezenta unul rican nu poale crede că votul său schimb de păreri asupra situaţiei din preşedinţi ai Conferinţei de ta Genea
dinl, a fost consoorată analizării pro numeros public care umplea pînă la asupra Tratatului cu privire la Inter „Alianţa pentru U i Laoa fi asupra altor probleme din pe va pentru Laos.
blemelor economice ale ţârilor în refuz galeriile ce-l erau rezervate, zicerea experienţelor nucleare repre
curs de dezvoltare El s-a nrominlat Senatul S.U.A. a aprobat cu 80 de vo zintă o simplă alegere lotre continua
împotriva piedicilor actuale din ca turi contra IW o rezoluţie prin Care rea experienţelor nucleare «au înce BOGOTA 24 (Agerpres). — rii programului american de ajutor
Surse informate din Bogota au anun
lea lărcjuli controlului internaţional, aprobă Tratatul de U Moscova pri tarea lor. Problema roată care re ri ţai, potrivit agenţiei Associated Press, şi au reajustat poziţia fată de această Suspendarea lucrărilor şedinţei Comitetului
cerind totodată ca să se vitor Ia Interzicerea experienţelor nu dică Iii fata Senatului este problema tară şi au anunţat că vor examina cu
permită ţărilor în curs de dez cleare Iu cele trei inedit şl recoman celor două căi de la râsplntla ci că Statele Unite au eliminat Colum mai multă atenţie dec»t pînă acum ce regional pentru Africa a O.M.S.
voltare să exporle nu nunul mate dă preşedintelui Kenuedy ratificarea vilizaţiei noastre, Uua din căi repre bia dc pe lista larilor favorizate în rerile de ajutor ale guvernului co-
rii prime, ci şi produse Jub/lcate şi acestui tratai. Votul a avui loc In zintă continuarea drumului periculos aplicarea planului de „ajutor** nord- I jinbian*. GENEVA 24 (Agerpres). — agenţia UPI, înaintea adoptării ordf-
semifabricate. mod nominal. încă cu 30 de minute pe care am mers de la terminarea nmencan, „Alianţa pentru progres*. Greutăţile economice ale Columbiei Şedinţa inaugurală a Comitetului ro« nel de zl a ministrului sănătăţii el
Minislrul afacerilor externe al înainte de ora fixată pentru începe războiului... Cea de-a doua oferă cel Guvernul american. care a acordat x'nt o consecinţă a scăderii masive tn Republicii Mali, Somine Dolo, a pro
Paraguayului, Râul Sapena Pastor, rea votării (18,30 — ora Bucureş- puţin speranţa unul viitor mal bun. j/inâ acum o atenţie deosebită Colum ultimul deceniu a preţului cafelei, gional pentru Africa a Organizaţiei testat împotriva prezenţei delegaţilor
Mondiale a Sănătăţii, care a avut loc
« declarat că ţările mici trehuie să tlului), marea majoritate a senatorilor Tocmai luţeleqerea naturii acestei biei, a luat această holârîre din cauza care reprezenta 82 la sută din veniturile la 23 septembrie la Geneva a fost sus JWtugaliei şi Africii dc Sud, ţări care.
sprijine tratativele cu privire la erau prezrn(l In sală, Numai cl(iva alegeri explică sprijinul copleşitor In eă „tara nu oferă perspective de suc tvrii şi a creşterii populaţiei în ace după cum a spus cl, duc u politică co
dezarmare, O mure parte a cuvîn- membri al Senatului, în frunte cu favoarea tratatului*. ces in aplicarea planului „AlianU eaşi perioadă cu 4 milioane locuitori. pendată dupi ce reprezentanţii tuta- lonialistă şi rasistă. Această declara
ror ţărilor africane au părăsit sala in
tării sale a fost consacrată, de ade Barry Goldwater, adversari al ratifi pentru progres*. Reamintind ci Co „Washingtonul — acrie Associated ţie a fost sprijinită dc reprezentanţii
prezenţei
menea, problemelor economice, pro- cării, s au lăsat aşteptd|l, după cum Pe măsură ce dezbaterile se des lumbia a fost numită anul trecut „vi Press — consideri că Columbia nu a semn de protest împotriva Republicii Nigeriei, Mauritaniei, Senegalului. Gu
şi
delegaţilor Portugaliei
nuntîndu-se In favoarea lichidării transmite aqenlla France Presse, plnâ făşurau. a Ieşit tot mol pregnant In trină a Alianţei pentru progres", Asso reuşit să realizeze telurile planului ineei şi Republicii Volta Superioară.
inegalităţilor în comerţul exterior. Iu ultimul moment, voind parcă să evlden{ă Izolarea creidndă a adver ciated Press subliniază că planificato .Alianţa pentru progres*. Sud-Africane. După cum transmit# Ei au arătat că „în conformitate cu
In şedinţa plenară de marii di sarilor tratatului, reprezentat! Ilo de rezoluţiile adoptate la conferinţa de
mineaţa a luat cuvîntul ministrul sublinieze şl in acest Iei pozlfla lor senatori rear/ţlonarl din statele din la Addis Abcba a şefilor statelor afri
(ranchlst al afacerilor externe, Cas- ostilă tratatului. sud, ca senatorii Eastland sau Long. cane este inacceptabil pentru un stat
tiella. Acesta, după cum sublinia O dată cu votul din Senatul ame fie de membrii Senatului sirius legaţi african să participe la o conferinţă
ză agenţia Associated P/ess, „şi-a rican ta slîrşlt o lungă dezba- de monopolurile avînd Interese In alături dc reprezentanţii Africii de sui
centrat discursul asupra intereselor tere de pesta o lună şl jumătate, mal Industria de armament, ca senatorii şi Portugaliei".
Spaniei In Africa*', El a prelins că Ini 11 In diverse roiulsll, Iar apoi Iii Stennls. Russel sau Goldwater. O Reprezentanţii ţârilor africane ai
„prezenta Spaniei In Alricu" nu ar plenul Seiutulul. Iii toi arest timp Ilustrare a acestei Izolări o consti respins o propunere dc „mediere* Hin
avea nimic de a (ace eu colonialis a avut loc o luptă încordată Intre tuie, printre altele, laplu) relatat de partea şefului delegaţiei Marii Biba
mul. Casliella a Încercai, de osz- sprijinitorii şl adversarii Tratatului revista „Time" că In timpul uneia nii.
menea, să apere regimul colonialist de la Moscova, Dezbaterile vil din din ruvltilărlle senatorului Goldwa
portughez, declailml că Portugalia Jurul tratatului au depăşii de Inpt ter au fost,.prezent! numai trei mem
■ ,ar trebui lăsată 6ă acorde indepen- cadrul problemei dlsnil.de. In co- bri al Senatului, „0 greşeală Istorică"
ta teritoriilor afiicane, pe core le menlariile lor majorii alea observato Următorul pas care urmează să Ho
stâpîneşle, alunei cînd ar vrea ea". rilor şl-au exprimat părerea că tu NEW YORK 24 (Agerpres). —
Ministrul afacerilor externe ul (apt a îost dezbătută însăşi politica Ificut în vederea încheierii procedu Seiidtorul democrat american.
Olandei, Luns, a roşiii un discurs po rare înţelege să o dură S.U.A. rii de ratificare a tratatului este sem Wayne Morse, a anunţai Ia 23 sep
foarte scurt, In care a aiiimUt că In viilor Uevumind acest punţi de narea sa de către preşedintele Ken- tembrie că sprijină declaraţia te;or
Olanda pune la dispoziţia Secretj- vedere, ziarul „Now York Times" a nedy. Acest lucru va avea loc fn 21 de senatori care cere guvernului
rialului General al O N U . un con scris In ziua rallllcărll tratatului : următoarele citeva zile. S.U.A. să relraqă orice ajutor ncor-
tingent de 300 de puşcaşi marini dat Vietnamului de sud pină ce nu
pentru forţele speciale ale ON.U. 6Q va Înregistra o schimbare a ac
A vorbit după aceea ministrul de tualei politici a guvernului sud-viet*
Tratativele dintre Ke şl Schroder namez condus de Ngo Dmb Diecru
Morse a declarat că ajutniul m ili
tar st politic acordat de S.U.A. gu
La 10 decembrie WASHINGTON 24 (Agerpres). nia occidentală se alătură State vernului diemist reprezintă „o gre
Marti a avut loc la Casa Albă lor Unite în presiunile asupra
Zanzibarul va deveni o întrevedere între preşedintele Londrei pentru a obţine parti şeală Lsloricâ". „In această ţară. a
Kennedy şi ministrul afacerilor ciparea Angliei la aceste „for 6ubliniat el, noi sprijinim cel mal
independent tiranic, mai dictatorial şi mal re
externe al R.F. Germane, Ger- ţe multilaterale". „Eforturile presiv regim pe care l-a cunoscut
LONDRA 24 (Agerpres). hard Schroder, în cadrul căreia pentru a determina Anglia să omenirea după terminarea ultimului
se unească forţelor multilatera
La 24 septembrie, Jq Londra, s a s-a discutat, pe lingă problema război mondial".
Încheiat Conferinţa pentru acordarea relaţiilor dintre Est şi Vest, pla le vor continua" — a spus cl.
Independenţei Zanzibarului, ale cărei nul american sprijinit cu mult După cum a subliniat ministrul
lucrări s-au desfăşurat sub conduce interes dc Bonn, de creare a de externe vest-german, Bonn-u\ Italia participă la discu|iila
„forţelor nucleare multilaterale"
rea minislrului coloniilor al Angliei, ca şi Washingtonul consideră
Du neau Sondys. în cadrul N A.T.O. Din relatările că „rezervele britanice nu tre privind crearea (orfel
Potrivit comunicatului final, Zan- agenţiei Associated Press re
zibaru] va deveni independent la 10 iese că din punctul de vedere buie să oprească progresul pe nueieare multfilaferale
decembrie 1963 In acest sens, gu vest-german aceasta a fost prin calea creării acestor forte". a N. A. T. O.
vernul englez s-a angajat să ia mă cipala temă a tratativelor. „Mi Exislen(u bazei mililure a S.U.A. din portul juponez Sasebo (penfru
surile corespunzătoare în vederea nistrul de externe vest-german, stafionarea submarinelor atomice), arc o inllucnfâ nclustd asupra viefil ROMA 24 (Agerpres). —
abrogării acordului rlm anul 1090 locuitorilor oraşului. Posihihlâtile dc pescuit ale populaţiei japoneze, Zdele trecute, Camera rtaliaBl
prin care guvernul englez Îşi extinde scrie agenţia citată, a insistat Sesiunea Pieţei comune ca şi circulaţia in port sini lot mai mult fnqrddilc. a tncheiat dezbaterile asupra bilan
proiecţia" asupra Zanzibarului. pe lîngă preşedintele Kennedy, IM VOT O: Pescui i din Sasebo, ale căror posibilităţi de pescuit ţului Ministerului de Război pe anul
Pînă la proclamarea independentei, pentru a-I determina să inten de Ia Bruxelles sini îngrădite din cauza bazei olumice americane din apropiere. fiscal 1962—1963. Discursul rostit
se 6pune In comunicat, Zanzibarul va sifice eforturile S.U.A, de con cu acest prilej de Andreotti, titu
rSmine membru al Commonwealthu- stituire a forţelor navale nu larul ministerului, a confirmat şti
lul britanic. cleare multilaterale în cadrul BRUXELLES 24 (Agerpres). — Astfel, tarifele vamale vor fl scă Insurgenţi haitieni refugiaţi rile care anunţau că Italia participi
★ Mar(i au continuat la Bruxelles zute de la 13 4 de cenţi la livră Împreună cu U.F.G., Grecia şi Tur
Zanzibarul este alcătuit din două alianţei atlantice". Aceste insis discuţiile in cadrul sesiunii Consi la 12 cenţi la livră, dar perspectiva în Republica Dominicană cia, ld discuţiile privind realizarea
acestei scăderi este considerată cu
planului american de creare a unei
Insule (Zanzlbar şi Pemba), avînd o tente sc explică prin intenţia liului miniştrilor afacerihr externe totul insuficientă In S.U.A forte nucleare multilaterale.
populaţie de 300 01)0 de locuitori. Am Bonnului de a-şi asigura o ni celor şase slale membre ale pie SANTO DOM1NGO 24 (Agerpres) a hofărit să sc refugieze în Republica Această orientare esle considerată
„Ţările Pielei comune au pregătit
bele Insule şi-au proclamat autono participare cit mai importantă ţei comune. terenul pentru un război comercial Agenţiile occidentale de piesă au Dominicană întrucil nu a mai avut la oa una din cauzele principale pen*
mia Internă în luna iunie a anului la unităţile respective pentru a După cu In şedinţa de luni a con cu SU A. lefnztud la 24 septembrie anunţat la *24 septembrie că fostul g* dispoziţie muniţii. El a arăfat în ace Iru care se prevede sporirea buge
1963, urmlrnl ca in cadrul tratativelor silinlui an fost abordate problemele să fată noi oferte conforme cu do nerol hoiiinn, Lcon Cantave, care in iaşi timp că un grup alcătuit rlin 80 de tului militar pe 1963-1961 cu 91.3
cu guvernul englez să se hotărască intra în posesia armei nucleare. bugetului Comisiei C E.E (orqanul rinţa americanilor In ce priveşte re "imâ cu două luni a debarcat în Haiti miliarde lire italiene In prezent,
data proclamării deplinei indepen Pe dc altă pane, Schroder a de conducere al Pieţei comune) şl în fnmlen a 200 de exilaţi politici rlm insurgenţi a rămas în Haiti unde con alocaţiile prevăzute tn acest scap
dente. declarat ziariştilor că Germa ale Ewraloinului, la 24 septembrie ducerea larifelor de import la car area^iă ţară cu intenţia dc a (le.şfâşu- tinuă lupta de guerilă in munţii dm de bugetul italian se cifrează la
* au discutat relaţiile dintre Pista nea (le pasăre" — iplatează in le •a lupta armată împotriva regimului cordul tării. 886.328 miliarde lire.
comună şi SU.A. gătură ni aceasta agenţia U F I «Mctatorului Duvalier, a trecut Ironbe-
ro Rcpublirii Dominicane şi t a refu-
fost
Armonia Pielpi
comune a
a-laugA
Oferta de la Bruxelles.
Conferinţa generală a Agenţiei tulhurdlâ chiar in şedinţa de luni. agenţia, a turnat gaz peste loc în giai în această ţară împreună cu apro
ximativ alţi 120 de insurgenţi Potri
internaţionale pentru energia atomică „Pregătirea bugetului, relatează a războiul puilor de găină şi asa des vit agenţiei France Prrsse, inamic de cepresteani inigtoinva g r e vbj
gentia France Presse. a provocat tul de aprig Intre Statele Unite si tccerea frontierei între insurgenţi şi SEU ? a a m a
V1ENA 24 — Corpspondentnl A- care: Obţinerea de energie electri divergente Intre statele membre că Organizaţia Economică vest-euro- trupele. guvernamentale hxihcnc n
axul loc o luptă de mai multe mc care
gerpres, St. Deju. transmite: că cu ajutorul combustibilului nu rora li s a prezentat un buget de peană In orice caz la Bruxelles cer s-a solH.-i cu victime de ambele părţi. MADRID 24 (Agerpres), — regiunile miniere ele Spaniei. „Ares
Lo 24 septembrie au început la clear $i folosirea reactorilor pentru 90 milioane de dolari. Anumiţi par Generalul Gantave s a pierlat auron Săptăminalul * francez „La Tribu tările fn rindul muncitorilor, scrie
Viena lucrările celei tle-a Yll-a extragerea sării din apa mărilor In curile conducătoare a!e Pieţei co taţilor dominicane şi a remis acestora ne des Nalions" publică o relatare revista, au Început încă din pri
Conferinţe generale a Agenţiei in scopul obţinerii apei dulci. Confe teneri ai Franţei apreciază că deU mune au anunlal că olcrla lor con aimamenlul adus de insurgenţi. Apr»» din Madrid în care scoate in evi mele zile ale grevei, şl au fo«t ares-
ternaţionale pentru energia alomirîî rinţa va discuta, de asemenea, pro gatia franceză este excesiv de se stituie „un (iest maxim". Pe de altă dentă intensificarea măsurilor do laţl deopolrivâ muncitori de slinga
(A.IE A ) A I E.A a fr>sl creată tn in5i> gramul do lucru pentru viitorii doi veră fată de cererile de sporire a parte reprezentantul Washingtonului ximativ 20 dintre ei au lost internaţi represiune ale aulorilâlilor franchis- sau muncitori membri at organiza
îr. spitale fiind răniţi.
la New York, ca un organism spe ani, mărirea numărului locurilor tn personalului propus de comisia pe lîngă organismul Pielei comune (hlor catolice. Se cunosc, do aseme
cializat al O N U , care cuprindea IU Consiliul quvornatoriior de la 23 la Hallstein. Dar nu este v^rba decil Intr-o primă convorbire cu repre le, rare caută să înfrinqâ astfel nea, cazurile unor preoţi supra
de ţâri. In prezent, din acest orga 25, precum şi bugetul agenţiei. a comunica! lui Hallstein, preşedin zentanţii presei Gantave a declarat câ voînla dc luptă a greviştilor din vegheaţi de poliţie penlru că .iu
nism lac porte R3 de tari. Sc os- In şedinţa din dimineaţa zilei de de discuţii preliminare, bugetul Co tele Comisiei Pielei comune, că „o luat atitudine fn favoarea qreviş-
tpaptă co la aclnala conferinţă să 24 septembrie, B. I . Perera. setul munilălii Economico Europene ur- asemenea concesie nu poate mul Iilor*'.
fie primiţi alţi trei membri : Gabon, delegaţiei Ceylonului, a fost ales mlnd să revină în discuţie In luna ţumi guvernul american". In Katanga se manifestă o revenire Potrivit (falelor transmise de co
Coapta de Fildeş şi Nigeria. preşedinte at conferinţei. Au fost octombrie". respondentul revistei, mulţi dlntra
Din pai tea Republicii Populare aleşi, de asemenea, cei 8 vicepre Paralel cu sesiunea Consiliului a elementelor secesioniste liderii qipvjşlilor arestaţi săptămf-
Romlne, la lucrările celei dc-n Vll-n şedinţi ai conferinţei, membrii bi Cît priveşte discuţia in legătură miniştrilor alacerilor externe, la nile trecute au fost supuşi la tor
conferinţe a A 1 EA. participă o roului şi ai comisiilor principale cu folosirea energiei atomice. Bon Bruxelles s au întrunit şi cei şase LEOPOLDVfLLE 24 (Agerpres). - turi. Cel puţin zece grevişti ares
de)eqa|ic Jn frunte cu acad. prof După alegerea organelor conferin nul. sprijinind planul american de miniştri hi agriculturii, care au În r.irtidul Solidarităţii Africane (Im penlru salvarea vieţii lui Gizcnga. tat! mai de mult au fost acum
Este semnificativ eă in timp ce pa
Horia Hulubei, directorul Institutului ţei, dr. Siqvard Lklund, directorul creare a unei forte nucleare mu) Congo a dat publicităţii un comunicat triciu sint supuşi persecuţiilor, în Ka- transportau din regiunea Asluria la
de Fizică Atomică, membru iu Co- general al A.I.C.A., a prezentat ia- ceput luni să discute posibilitatea în care sc spune că situaţia lui Anloi- falmnasa Închisoare franrhistă Ca-
miletul pentru energia nucleară. portul dc activitate subliniind prin tilalerole a N A T O . şi perspectiv* elaborării a trei noi regulamente ale oc Gizcnga s-a înrâură|it extrem de t*nga sc manifestă o revenire a ele rabanchel, In apropierea Madridu
ntntelor secesioniste. Agenţia United
Din delegaţie fac parte: ing. tre altele că semnarea Tratatului de dezvoltării armei atomice franceze Pielei comune referitoare la orez urnit ca urmate a grevei foam;i pe Picss International relatează că la 23 lui.
Mircea Ocheană, ministrul R.P. Ho la Moscova privitor la interzicerea nu dispreţuieşte nici calea Eurato- carne de vilă şi produse lactate. caic a declarat-o cu mai multe zile Aceste represiuni nu reuşesc să-l
mine în Austria, reprezentant per experienţelor nucleare In atmosferă, x urmă, în semn dc protest împotri septembrie a fost ales în funcţia dr intimideze pc muncitori. „In gene
‘.'reşedinţe a! provinciei congoleze Lu-
manent al R P R. pe lingă A LE A., în spaţiul cosmic şi sub apă va pune mului pentru propriile sale scopuri Punerea la punct a celor trei re va deţinerii sale ilegale. Deşi au to rat. o aqilalic tot mal puternici se
si prof. Ion llrsu, membru cores In fala Agenţiei sarcini noi. El si a Potrivit ordinci dc zi a sesiunii gulamente este înscrisă In „calen cul multe luni «Ic cînd Parlamentul con al.iba Dominiquc Diur, „prieten apr<>- remarcă in bazinele miniere ale An
uiat şi adept al lui Chombc**. Din cd
pondent al Academici RP.lt, pro exprimai speranţa că forla de mun miniştrii dc externe au aprobat marii darul" de măsuri prevăzute să in gelez a liolărît cu o mare majoritate I l mcmhrî ai guvernului acestei pro daluziei — scrie revista. Şi, pe da
rectorul Universităţii din Cluj. că şi materiale destinate anterior ex un proiect preqătîl anterior de tre In vigoare pînă la sfîrsitul anu vincii, zece sînt sprijinitori ai lui altă parte, lot ceea ce se petrece
Pc ordinea de zi a actualei con perienţelor nucleare, ar putea fi de voturi eliberarea lui Gizcnga, cl Chombc Agenţia UPI subliniază ca in regiunile Asturla şi Leon esfe
ferinto figurează o serie de proble pusă la dispoziţia proiectelor nu expert! potrivit căruia vor fi redu lui, dar pînă în prezent în calea res continuă să sc afle în detenţiune. Parii ..rlegerca lui Diur este apreciată I» acum cunoscut iu cercurile munci
me legate de folosirea energici ato cleare în scopuri paşnice se cu zece la sulă tarifele de im pectării „calendarului" s au ivit dul Solidarităţii Africane cere din nou Clisabctvillc ca un pas pe calea une» toreşti şi intelectuale din Madrid
mice in scopuri paşnice, printre Lucrările conferinţei continuă. port la carnea de pasăre din S U A. qreulăli serioase putorilăţilor să ia dc urgenţă măsuri posibile reveniri politice a lui Chombc* ca şl din alle regiuni ale Spaniei".
Kedache şi a<imlni5lra|ia ilarului tir, 8 Mania or. 9, leleloo 15 98, 12 75, 15 15, 20 7». T a« DllUtâ la numerar conform aorobarU Dlrwttel Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1649. - Tiparul, Întreprinderea Pol,ural,ci Huno<lo«..n~. 40.065