Page 84 - 1963-09

rCc'rvvSviîi

^OLBTAW DTN TOATB TASîLE TJN1TT-VAI
Lucrările de dezvoltare şl reutilare
Ş T I R I • Ş T I R I a fabricii de zahăr din Tg. Mureş

au fost terminate înainte de termen
Materiale plastice
— Telegrama trimisă tovarăşului Gheorghe
în lucrările miniere Gheorghlu-Dej de constructorii şi montorii

Trustului nr. 5 construcţii —
La diferite lucrări miniere, atit in subteran cit şl
la suprafaţă, se folosesc în prezent materiale plastice.
Printr-o telegramă trimisă tovarăşului Gheorghe
Un prim sector în care s-au introdus masele plastice, Gheorghiu-Dcj, colectivul de constructori şl montori
r M COMITETULUI REGIONAL HUNEODARA AL PM.0. Şl AL SFATULUI POPULAR REGIONAL conducte din policlorură rle vinii cu diamelru de pe şantierul fabricii dc zahăr din Tg. Mureş ra­
au fost uzinele de preparare o cărbunelui. Aci s-au
aplicat
de 50—90 mm., care s-au dovedii foarte rezistente la portează că „lucrările de dezvoltare şi reutilare a
fabricii au lost lerminate. In ziua de J8 septembrie
coroziune, chiar ş[ în cazurile în care s-a transportat fabrica de zahăr din Tq. Mureş — cea mai mare în­
Anul XV. Nr. 2720 JOI 26 SEPTEMBRIE 1963 4 pagini 20 bani treprindere de acest qen din ţară — a intrat in func­
apă cu suspensie de cărbune mărunt, care are un
ţiune, iar in ziua de 20 septembrie a produs pri­
accentuat efect abraziv. La preparaţia Pelriia au fost
mele cantităţi de zahăr".
introduse rulouri din materiale plastice pentru trans­ Mulţumind pentru vizita făcută recent pe şantier
Lucrările agricole de toarnnă, portoarele cu bandă şi bucşe pentru mesele dc dozare de conducătorii dc partid şi de stat şi pentru re­
comandările făcute cu acest prilej, consirudorii şl
la uscătoril.
montorii scriu în incheiereo telegramei Irimise: „Co­
In subteranele exploatărilor de la Lupeni şi Dllja, lectivul nostru se angajează să muncească şi pe mal
într-un ritm mai susţimit s-au introdus de asemenea tuburi de aeraj, utilizate departe cu entuziasm şi abnegaţie pentru înfăptuirea
atit pentru aerajul aspirant, cît şi pentru refulant.
pentru traducerea
politicul partidului nostru drag,
Planul a fost îndeplinit la viată a hotărfrllor sale".
Muncitorii, In­
întrecerea
In
Lucrători din O.A.S. ! ginerii, tehnicie­ nouă luni. A- socialistă.
ceasta, ca urma­
Mecanizatori! Colectivişti! ni! şl funcţio­ re a unei munci Cele mal bune Ridicarea misiunilor
narii din cadrul entuziaste depu­ rezultate s-au diplomatice de Ba Viena
Organlzaţl-uă cît mal temeinic munca ţl T.R.T.A. Hune- se de colective­ obţinut la auto­ şi Bucureşti Ba rangufi
doara-Deva şi-au bazele din Sebeş,
sporitt-uă eforturile pentru strîngerea la îndeplinit în ziua le autobazelor Deva şl Alba de am basade
timp şl fără pierderi a recoltei. Ingrljlţl-vă de 25 septem­ pentru îndepli­ lulia. Guvernul Republicii Populare Romîne si guvernul
do buna păstrare a recoltei. Eliberaţi Ime­ brie 1963 planul nirea angaja­ E. MOISE Republicii Austria, in dorinţa de a dezvolta bunele
de prestaţii pe mentelor luate corespondentă relaţii dintre cele două ţări, au hotărit, de comun
diat terenult împrăştiaţi îngrăşăminte şl
acord, să ridice la rang de ambasade Leqatia R.P.
executaţi arături pe toate suprafeţele. In- M uncind cu hărnicie Romîne din Viena şi Legaţia Auslriei din Bucureşti,
sllozaţl cantităţi cit mal mari de nutreţuri,
folosind in acest scop toate resursele de Muncind cu hărnicie, din răşinoase, 1.092 mc.
furajeI. colectivul întreprinderii buşteni de stejar. 118
foreslierc din Sebeş a mc. buşteni diverse spe­ Importante succese
Insam!n|ări reuşit să depăşească pla­ cii tari etc.
nul de producţie la o se­ La obţinerea acestor In ultimul timp Călăraşi. Pentru pentru lucru, e-
pe suprafeţe întinse rie rle sortimente De la succese o contribuţie În­ o echipă de mon- terminarea lucrării chipa de montori
In aceste zile la gospo- de îeceptie si al carto­ tnceputul anului şi pînă semnată au adus-o co­ tori a Intreprin• a iosl stabilită condusă de Nico-
*dăria agricolă colectivă filor la U.R.CC. tn prezent, muncitorii rle lectivele de muncitori din deni „Marmura" data de 30 sep- lae Popa a termi-
din Sebeş se lucrează in­ La pregătirea terenului aici au dat peste sarci­ din Simeria a e- tombrje. nQ( lucrarea cu 7
tens la recoltatul culturi­ si la semănat se lucrea­ nile dc plan 4.340 mc. Oasa, Alba lulia şi Bis- lecluat lae,d,Ide b i n e ^ J n î c a T l o - lUt mai
lor de toamnă si semă­ ză cu 8 tractoare. Me­ buşteni şi lemn rotund tra. placate a noilor jos/nd la maxim ÎACOB GAVRILA
natul păioaselor. Pînă canizatorii loan Floreo construcţii din timpul o leclat corespondent
acum a fost cules porum­ si Pa vel Mujescu au se­
bul de pe aproape 50 ha mănat orz pe 40 ha st
si s-au recoltat cartofii 46 ha cu secară Cu ce­
de pe mai mult de 10 ha. lelalte tractoare s-au fă­ C ă im n e organ izăm ni îs ii ca
Paralel cu recoltatul a cut arături şl discuirt pe Echipa de furnalişti, pe care o
fost organizat transportul 380 ha în vederea Insă- conduc de mai bine de un an platformei. înaintea începerii oală în parte. Apoi, căutăm să. e-
porumbului boabe Ia baza minfăril griului. munceşte cu hărnicie, obţine re­ primei descărcări unul din furna­ vacuăm complet şi la timp zgura
La gospodăria colectivă din satul Aurel Viaicu, raionul zultate cu care ne putem mîndri. lişti pregăteşte pămîntul necesar superioară, lntîrzierca acestor o-
Orăştie. recoltarea porumbului se desfăşoară in aceste zile cu In luna care a trecut am dat pes­ astupării gurii furnalului. In a- peraţii poate duce la agăţarea
cest timp, cu controlez tempera­
Urgentarea lucrărilor multă însufleţire. Pînă acum. membrii acestei gospodării au te sarcinile de plan 252 tone ton­ tura aerului insuflat în furnal, furnalului, la întîrzierca descăr­
cării lui. In momentul cînd fon­
strîns recolta de pe mari suprafeţe. tă iar in zilele astea, adică de la debitul şi presiunea cu care func- ta este dirijată pc rine spre oale,:
In fotografie: Un grup de colectiviste pregătind din cînip unu la 17 septembrie, ne-am de­
de recoltare - un nou transport de ştiuleţi. păşit planul de producţie cu 169 o parte din furnalişti introduc în,
ea sodă calcinată care ajută la
tone fontă. Nici în lunile cele­ Din e x p e rie n ţa unei desulfurarc.
sarcină de prim ordin lalte n-am rămas sub plan. e c h ip e evid en ţiate După terminarea evacuării fon­
Fata de alţi ani, în toamna aceas­ măsurile cuvenite pentru trecerea La însilozarea n u tre ţu rilo r — îndeplinirea ritmică a planului tei cu ajutorul maşinii de astup-
ta gospodăriilor colective de pe raza de urgenlă la recoltat, cu toate că a stat tot timpul în atenţia noas­ în în tre c e re a tat închid orificiul de evacuare,
oraşului regional Hunedoara le re­ o mare suprafaţă de teren care se tră. De fapt, cele peste 1.000 tone socialistă iar restul oamenilor aduc masa
vin sarcini multiple în organizarea va Insămînla cu grîu, este acum mai m ultă o p e ra tivita te fontă date în plus de la începutul carbonică, soda calcinată şi pa-,
temeinică7 a strlngcril si depozitării ocupată de porumb. Ce au de spus acestui an şi pînă acum sînt gră­ mîntul pentru astupare lingă fie­
noii recolte, in pregătirea terenului Paralel n i recoltarea culturilor de se continuă în acest ritm ? Aceeaşi itoare. Cheia succeselor noastre ţionează cauperele, dacă introdu­ care rină, apoi, încep din nou pre­
pentru buna desfăşurare a insămin- tovarăşii loan Bărboni, loan Păş- toamnă şl pregătirile ce se lac pen­ întrebare ar putea 11 adresată şl to­ constă în buna organizare a cerea gazului metan e uniformă, gătirea pentru descărcarea urmă­
tărilor de toamnă. tioi, Ronmlus Pescari», Eugen Live- tru Insăminţărl, in multe unităţi varăşilor din raionul Haţeg unde muncii, în folosirea raţională a stadiul lucrărilor de pregătire a toare.
zeanu (din conducerile unităţilor
Menţinerea căldurilor din ultimul agricole din regiune se desfăşoară iu aceeaşi perioadă s-au însilozat timpului de lucru, în interesul descărcării fontei etc. De asemenea, noi căutăm să res­
llmp â contribuit la urgentarea co-t- amintite), despre felul cum este or­ o intensă activitate pentru asigura­ numai 2 178 lone de furaje, iar pla­ ce-1 acordăm ridicării calificării Cu multă grijă ne organizăm pectăm parametrii procesului
cerii culturilor prăsitoare, mai ales ganizată munca la recoltatul po­ nul la însilozâri a fost realizat iii profesionale. munca şi la operaţia de evacuare tehnologic, să menţinem tempe­
în comunele de şes. Avind in ve­ rumbului si la pregătirea terenului rea furajelor necesare animalelor proporţie de sub 15 Ia sută. Ritmul Iată concret cum ne organizăm a fontei. La descărcare, eu, aju­ ratura la 750—800 grade Celsius
dere acest lucru, unele consilii de pentru însămînlări ? proprietate obştească pentru peri­ munca. Eu vin mai repede la tat de un furnalist cu mai multă pentru că numai astfel sc poate
conducere ale G.A.C. au studiat si Fiind Întrebat de pe cc suprafaţă oada de slabulaţic. iolosindu-se în Insllozărilor este nesatisfăcător şl serviciu cu 15 minute. In acest experinţă, deschid cu ajutorul introduce gazul metan în furnal,
organizat judicios munca, în aşj s-a recoltat porumbul la Nădăslia acest scop toate rezervele de fu- In oraşul regional Hunedoara, unde timp verific atent starea agrega­ maşinii de perforat orificiul de e- fapt cc duce la economii însem­
fel ca treburile care s-au aglome­ Superioară, comuna Hăşdat, t0v. Taje. Acest lucru va permite o fu­ din 29.000 tone siloz s-au realizat vacuare a fontei. In timpul aces­ nate de cocs.
rat să poată fi rezolvate la timp rajare echilibrată în toată perioada abia 3 120 tone, ceea ce reprezintă tului, instalaţiile de răcire, apara­ ta ceilalţi oameni din echipă pre­
Merită amintite în această ptivin- Aurel lupu. preşedintele sfatului de hrănirc a animalelor la grajd. doar 10,2 la sută din canlilalca tele de control şi măsură, starea gătesc pragurile dc separare a ILIE MITCA
îă gospodăriile colective din Hăş- popular comunal n-a putut să ne prevăzută a se Insiloza. uneltelor. Apoi controlez să nu şef de echipă la secţia I-a furnale
dat, Sincrai sl Strei, unde recolta spună prea multe lucruri. „S-a însilozarea nutreţurilor şi mai fie arse gurile de vint, starea o- zgurii de fontă pentru fiecare a C. S. Hunedoara
de porumb a fost slrînsă de pe 42 strins ceva porumb dar nu de pe ales a cocenilor de porumb se află îndrumate de către organizaţiile rificiilor dc evacuare a zgurii, ve­
el respectiv 25 la sută din suprafa­ tarlalele gospodăriei, ci de pe Io­ acum la ordinea zilei in gospodă­ de partid, consiliile de conducere rific modul de funcţionare a ma­
ţa ocupată cu această plantă. Con­ turile personale ale colectiviştilor. riile de stat şi colective. Folosind ale G.A.C. trebuie să acorde o aten­ şinilor dc astupat şi de perforat.
comitent. în aceste unităţi, colecti­ Accstea-s aproape gata de recoltat, cu chibzuinţă utilajele precum şl ţie mai marc acestei lucrări. Con­ După aceasta, timp de 10 minu­
viştii. cu ajutorul mecanizatorilor, ta gospodăria colectivă.. Vom tine timpul favorabil, gospodăriile de comitent cu impulsionarea recoltă­ te particip la operativă, unde sînt
dau zor la pregătirea unui bun pat stat din regiunea noastră au fusi- rii porumbului, devine posibilă fn- informat despre felul cum a mun­
germinativ recoltei din anul viilor. însă o şedinţă de comitet executiv lozat pină la data de 24 septem­ silozarea unor cantităţi mari de co­ cit echipa pe care noi o schim­
O atenţie deosebită sc acordă aici Si o să luăm măsurile cuvenite". Ii
si în alte unităli, pregătirii semin­ amintim tovarăşului Lupu că aici nu brie peste 17.300 tone de nutreţuri. ceni de porumb. Specialiştii din băm, despre deranjamentele ca­
ţei, fapt reflectat în aceea că pînă s-a recoltat nimic. Rezultate bune au înregistrai în agricultură au datoria să participe re le-a avut furnalul, despre sar­
în prezent a fost condiţională aproa­ Intr-un ritm mal susfinut poate şt această privinţă şl gospodăriile co­ nemijlocit la organizarea acestei cinile ce ne revin. In timpul cînd
pe întreaga cantitate de sămintă ne­ trebuie să se desfăşoare lucrările lective din raioanele Sebeş şi Alba munci. Lucrarea trebuie executată eu sînt la operativă muncitorii
cesară. care pînă la aceeaşi dată au insi- în aşa fel ca în aceeaşi zi cu re- din echipă îşi pregătesc uneltele
de recoltare si la GA.C. din Pes- cu care vor lucra.
Rezultă deci că acolo unde mun­ ti$. Răcăşlic, Strei Săccl etc., undo lozat 29.400 tone şi respectiv 21.510 cokahil, cocenii să fie însilozaţl Ţinînd seama de calificarea
ca este bine organizată la recol­ există o serioasă rămîncre tn urmă, tone do nutreţuri. Manifcstînd o pentru a nu pierde din suculcnţă. fiecărui muncitor, oamenii sînt
tări si pregătirea terenului în vede­ atît la recoltarea culturilor cît si grijă deosebită pentru această pro­ Aceasta cere ca munca la fnsîto- împărţiţi pe operaţiuni de lucru,
rea insăminlării si rezultatele se fao la pregătirea terenului pentru Insă- blemă, colectiviştii din Daia au pus zărl să fie organizată în două schim­ fiecare ştiind concret ce are de
din plin sîmtite. Dar. din păcate, mlntări. la murat aproape 1.300 tone de nu­ buri. La rindul lor, mecanizatorii făcut şi cum trebuie să lucreze
de la S.MT. au datoria să asigure
nu peste tot se observă aceeaşi In oraşul regional Hunedoara — treţuri, la Lancrâm s-au însilozat funcţionarea neîntreruptă a maşini­ pentru ca munca să fie mai spor­
«trăduintă din partea comitetelor cu excepţia unor sate mai de mun­ 800 tone, la G.A.C. din Sebeş 980 lor, rcporînd cu operativitate defec­ nică, mai uşoară. Pe Şcrban Ilie
executive ale sfaturilor populare sl te — porumbul si celelalte culturi de tone, la Calda 1.050 tone. Iar la ţiunile care s-ar ivi pe parcurs. şi Niţuică Victor îi pun să pre­
a consiliilor de conducere ale G.A.C stnt în fază de recoltat. Este nece­ cea din Alba peste 960 tone ele. gătească rinele de fontă şi zgură
De$î la gospodăriile agricole co­ sar deci ca In zilele ce urmează Organele raionaje şi orăşeneşti pentru operaţia de descărcare a
furnalului; unul din ei lucrează
lective din Batiz, Valea Singeorgîu- organele de partid si de stat, con­ Dar, însilozarea nutreţurilor nu se de partid $1 de stat trebuie să acor­
lui. Nădăslia Superioară, Strcisîn- siliile de conducere ale GA.C. să bucură peste tot de sullclentâ aten­ de un sprijin permanent, o îndru­ la curăţarea lor, iar celălalt la
georgiu etc., porumbul s-a copt pa mobilizeze toate forţele si mijloacele ţie. In raionul Orăştie, bunăoară, mare calificată realizării acestei sar­ căptuşirea acestora cu masă car­
pentru a grăbi strîngerea recoltei si cini. Nu trebuie scăpat cîtuşi de bonică. Brătan loan care-i furna-
zeci de hectare, conducerile gospo­ s-au însilozat numai 10.173 tone de
pregătirea terenului In vederea fn- list II se ocupă în acest timp de
dăriilor colective respective nu Iau săminlărilor. nutreţuri. In ultima sâptămînâ, spre puţin din vedere importanţa hotă- uscarea rinelor. Dacă acestei o-
exemplu, unităţile agricole din acest TÎtoarc a furajelor în ridicarea pro­
raion au însilozat abia 500 tone. Au ducţiei animaliere. peraţiuni nu i se acordă atenţia
Comuniştii din gospodăriile colec­ cuvenită se perforează rina şi
făcut oare tovarăşii de la consiliul fonta împreună cu zgura îşi
agricol raional un calcul : cam cîte tive trebuie să vină cu sugestii, cu schimbă „potecile", luînd drumul
zile vor fi necesare pentru a se Iniţiative preţioase pentru a se va­
lorifica toate resursele, resturile ve­
realiza planul de 54.000 lone, dacă
getale, care există în cantităţi mari C. S. Hunedoara : La
uzina cocsochimică se pre­
Cu toate forţele fn fiecare unitate agricolă, pentru găteşte descărcarea şarje­
a se obţine astfel cantităţi Îndes­ lor de cocs.
Gospodăria agricolă colectivă tulătoare de furaje şi de bună ca­
din satul Ginţaga, raionul Ha­ litate.
ţeg, a avut insăminţată in acest
an cu porumb o suprafaţă de
150 ha. Urmărindu-se stadiul de
coacere al lanurilor de porumb,
cu cîteva zile în urmă s-a tre­ Oameni ai muncii din t'alea Jiului în drumeţie
cut la recoltarea acestora cu
toate forţele. Astfel, pînă în pre­
zent, s-a recoltat porumbul de
pe mai mult de 50 ha. Cel care cu măiestrie şi pricepere Textil işti! din Lupeni au făcut si pletate cu date noi. Au părăsit Ca­ şi plnă in prezent filiala O N T. Car-
Paralel cu recoltarea s-a tre­ ştiu să scoală din adincuri/e pămin- ei o excursie de 5 zile cu autoca­ pitala ducfnd liecare cu el Imagi­ păţi din Petroşoni a organizat Pfi
cut la eliberarea terenului $i la tului hrana industriei noastre socia­ rul. In drumul lor el ou poposit Io nea plină de prospeţime a unui oraş de excursii pe diverse itinerarit ale
efectuarea arăturilor de însă- liste — cărbunele — sini oameni Sibiu, Făgăraş şl oraşul Victoria. cc renaşte şi înfloreşte cu liecare zi. ţării, la care au participat 3353 mi­
mînţare. inimoşi. Jnse/ali de cultură, dornici După Braşov, au admirat neasemui­ Rind pe rlnd, texliliştii filaturii neri şi alţi oameni ai muncii din I
La aceste lucrări participă să cunoască la „sursă" Înnoirile si „Viscoza" din Lupeni au vizitat a- bazinul carbonifer al Văii Jiului. I
frecvent numeroşi colectivişti, prefacerile ce au loc ca o reacţie in tele Itumuseli ale staţiunilor de poi oraşele Buzău, Rimnicul Sărat, Alţi 1 000 de oameni ai muncii din
printre care amintim pe Neagu lanţ pe loi cuprinsul ţării. $i nu e munte Sinaia şi Predeal, ca să de>- Focşani, Mărâşeşti şi Bacău. Pen­ oraşele Petroşani, Lupeni, Vulcan,
îcan, Sterion Toma, Munteanu de mirare dacă pe zi ce trece mine- cindă apoi tn Capitală, cea mai re­ tru mul/i dintre ei lubrica de llbre Uricani şi Petrila au plecat prin
Silvia. Munteanu Maria etc., care » rii Văii Jiului solicită filialei prezentativă carte de vizită a în­ şi lire sintetice Sâvineşli a lost o c- O.NT. la odihnă şi tratament In
execută numai lucrări de bună O.NT. „Corpaţi" din Petroşani lot tregii ţări. tn turul Bucureşliului ei devârată revelaţie. Aici ei au lacul staţiunile halneo-climalerice de la
calitate. mai multe autocare. s-ou opri/ să admire Sala Palatului un preţios şi bogat schimb de expe munte şi mare. Numărul celor ple­
A. CIMPOIEŞU A devenii un lapl obişnuit ca pe R.P.R., blocul turn sau „Gioconda" tienţâ, interesindu-se de la tovară­ caţi In excursii In ţările socialiste
Au învăluit cu privirea Calea Gri-
corespondent neslirşitele şosele ce leagă un ca­ viţei şi Circul de stal, tot ceea ce şii lor despre 'calitatea produselori prielene, s-a dublat laţd de anui
păt al ţării cu cealaltă extremitate, a stlrnit admiraţie vizitatorilor da Impărtăşindu-şi reciproc din meto­ trecut.
j să-i Inlilnim drumeţind pe minerii dele şi experienţa muncii tor. In Exprimote izolat, cifrele vor //r i­
Muncitorii secţiei mecanice Văii Jiului. In primăvara acestui an peste hotare. carnetele de însemnări ale texiilişti-
de la Atelierele centrale ,,Ar­ J 34 mineri din Uricani au lost oa~.- La Muzeul de istorie a partidului lor s-au înşirat apoi alte localităţi: gide şi seci. Privind Insă dincolo de
aparenta lor neinsemnălate, vedem
dealul" din Alba lulia. exe­ ! peţil Curţii de Argeş şi străvechii au zăbovit îndelung urmărind cu Hidrocentrala V. /. Lenin şi lacul minerii. Numărul Insemnot de ex­
cută reparaţii de bună cali­ 1 cetăţi din Alba lulia, vizitatorii ochii documentele ce atestă lupta de acumulare de la Bicaz, Irumoasa cursii şi participanţi exprimă Intr-un
tate. In fotografie: maistrul ] muzeului Brukenthal din Sibiu. Au clasei muncitoare şi a ţărănimii staţiune Lacul Roşu, oraşele Tg. lei viola nouă pe care minerii V6,l
mecanic Nicodim Ordeanu ex- i văzul cu ochii lor oraşul Craiova, pentru libertate. Cunoştinţele lor Mureş şi Alba lulia. Jiului o trăiesc astăzi. Un lapt obiş­
plicînd cîtorva muncitori cum mlndrie a industriei noastre elec­ despre lupta partidului In ilegalitate, Am luat la inlimplare două itt- nuit, ce are totuşi In esenla lui pro<
insureefia armată şi victoriile obţinu,
tîebuie făcută reparaţia unei trotehnice şi siluetele zvelte Qie nerarii. Numărul lor este Insă mult lunde semnilicatii majore
blocurilor piteşlene. te după 23 August 1944 au lost com­ mai mare. De la începutul anulai S. TRUŢA
maşini de încărcat.