Page 85 - 1963-09
P. 85
Mr. m r
n«. t Brumai 6m&$$ma$ 0
P re g ă tiri p en tru ia rn ă
Terenul să fie folosif cîf mai raţionat preocupărilor colectivului de ză cu vată de sticlă, iar căminele
In perioada actuală în centrul
ţiile de pompe. Vanele se izolea
muncă al secţiei hidrotehnice a sc umplu cu talaj pentru a le
Folosirea raţională a pămmUilul — au tos! identificate rezervele interne şia de Sccaş, Boz, Ungurei ele. care C.S. Hunedoara se află pregăti feri de îngheţ. La staţiile de pom
ca principal mijloc dc producţie în dc terenuri neulilizale sau care au au destinai supraic|e însemnate su rile de iarnă. Avînd experienţa pe se asigură condiţii optime de,
agricu)Imră — constituie calea prin avui folosinfe necorespunzătoare ce puse eroziunii, culturii plantelor fu anului trecut, se pune accentul încălzit şi iluminat. In felul a-
cipală de dezvoltare a unităţilor agri rinţelor economice. Asliel s-a ajuns rajere, îndeosebi celor perene, cum pe prevenirea strangulării aprovi cesta sc vor evita staţionările a-
cole socialiste. încheierea colectivi la concluzia că pină in anul 1965 sint sparceta şi lucerna Toi fn di zionării cu apă industrială. De grcgatelor de bază pe timp de
zării agriculturii a creai condiţii fa peste 750 ha pol li rcdale circuitului recţia combaterii eroziunii solului pu- aceea, se verifică cu atenţie în ger.
vorabile gospodăriilor colective şi dc arabil prin desţelenirea fineţclor şl leui aminti şi progresele înregistrate treaga reţea dc alimentare şi în V. BREB AN
stal, care-şj desfăşoară activitatea pe a păşunilor slab productive şl defri In ceea ce priveşte executarea lucră deosebi, căminele, vanele şi sta corespondent
•upraleţe inlinsc de leren. să organi şarea unor vii hibride. Accaslă ac rilor agricole (arături, scmănalţ pe
zeze folosirea chibzuită a solului in ţiune a şi început in numeroase gos direcţia curbelor de nivel. Cu bune
vederea sporirii continue a produc podării colective. De pildă, la Girbo- rezultate Împotriva eroziunii sînt
ţiei agricole la ha, să aplice pe scară va. Clinic, Gusu şi altele s-au desţe folosite şi alte mijloace ca amplasa i— E t l D Â --------
largă cuceririle ştiinţei agricole şi să lenii cile 11—22 ha. Mal slab cslc rea solelor fn raport cu relieful, apli
folosească din plin tehnica inaintală. dusă Insă la îndeplinire sarcina dc carea îngrăşămintelor, cultura fn fî- ruşul negru — ct ne matog talul 1
Creşterea şl menţinerea unei lerlill- desţelenire a suprafeţelor identificate şii ele. ( J Z a d i d „F. Sltbuu I Vini de libertate —
lăţi ridirale a solului, precum şi apli la gospodăriile colective din Şprlnq Executarea lucrărilor antlerozlonale Gtădtna de vârât SIMERIA: Do-
carea unul complex de lucrări de şi Draşov, unde din 43 ha. s au redai pe păşuni constituie, de asemenea, o 27 SEPTEMBRIE 1963 Barul lurat — cinematogralul J .
îmbunătăţiri funciare reprezintă căile circuitului arabil dc-abia 6 ha. problemă care a stat in atenţia noas Programul I: 5,07 Clntcce pa-
cele mai Importante de sporire a IJn rol important fu folosirea raţio tră. Pină acum la gospodăriile co Iriolicej 5,30 Muzică populară/ Pinti/ie" , PETROŞANI: Tu eşti
categoriilor superioare dc utilizare a nală a terenului II arc şi extinderea lective din Miercurea şl Daia s-au 6,07 Bolerouri; 6,35 Rapsodia de minunată — cinematogralul „Al.
păminluliii, cărora partidul şi guver plantaţiilor dc vil şi pomi. Plantarea tămt lucrări amcliorative dc amena Mircea Popa i 7,30 Sfatul medi Sahia44; „Pină miine“ — cine-
nul le acordă o deosebită Impor pomilor şl a viţel pe terenurile situa jare a păşunilor pe mal mult dc 100 cului r Oxiuroza t 7,45 Mici piese matogralul „7 Noiembrie"t ALBA
tanţă. ha. Acest lucru va duce la creşterea Instrumentale i 8,06 Muzică uşoa IU LI A : Colegii — cinematograf
te In panlă asigură punerea fn va
lată de ce In atenţia Consiliului loare a unor suprafeţe însemnate su considerabilă a producţiei dc masă ră; 9,30 Melodii populare/ 10,30 Iul „Victoria'’ # Niciodată — cN
verde pe terenurile respective. S-a
agricol raional Sebeş, a conducerilor puse eroziunii şi care sînt improprii stabilit ca asemenea lucrări să sc exe Muzică de estradă/ 11,05 Gnlcce nemalogratul „23 August44 *
unităţilor agricole şl a celorlalţi lac- pentru cultura cerealelor. In accsl cute şl la alte unităţi, dintre care la de Emit Lerescu / 12,00 Din fol SEBEŞ: Drumul spre chel — cu
lori cu munci de răspundere care lu scop, cu sprijinul specialiştilor de Ia G.A.C. din Roşia de Secaş pe 350 ha. clorul popoarelor; 12,30 Concert nematogralul „M Sadovcanuu jj
crează fn agricultura raionului a Staţiunea experimentată hortlvilicolă de muzică uşoară ? 13,05 Reco ORÂŞTIB: Rocco şl trotil sd/ —^
stal şl slă in permanentă sarcina ex din Gcoaqiu s-a întocmit lucrarea Toate acesle lucrări, avînd fn vedere mandări din program;1 14,00 Con seria 1-11 — cinematogralul „V ,
tinderii volumului lucrărilor dc îm proiect de mlcroraionarc a pomîeul- faplul că sc execută pe o durată cert dc prlnz; 15,00 Clntă for Roadă“ / Pompierul atomic —
bunătăţiri funciare, luarea tn cultu inril şl viticulturii In raionul Sebeş. lungă dc timp. se fac numai pe bază maţia de muzică uşoară condusă cinematogralul „Flacăra" ţ Rocco
ră a terenurilor silualc în panlă sl Potrivit studiilor lăcutc, pină In anul de proiecte. Trebuie arătat însă că şi lra(ii săi — seria l-ll — Gră
prlntr-o mal bună organizare a pro
combaterea eroziunii solului ca mă- 1975 suprafaţa ocupată cu viţă de vie cesului de desfăşurare a acestor lu Ho floria Ropcea ? 15,45 Solişti dina de vară; HAŢEG: Vapotul
nuri de inare însemnătate pentru va trebui sâ alungă Ia 2.CIG ha, Iar crări, ele ar putea II executate Intr-un de muzică populară; 10,15 Vor tui Emil — cinematogralul
menţinerea şl creşterea fertilităţii cea cu pomi la 1.503 ha. O mare ex timp mal scurt, crea ce ar permite beşte Moscova!; 16.45 A rii din „Popular"; BRAD! Aventurile Iul
pămtnhilul. tindere urinează să se dea plantaţii ca terenurile respective să poală in operete inlcrprelale de Li)I Dnşes- Hitclilcbery Finn — cmemafogra/u/
Faplul că mal mull de Jumătate din lor In terase. Pentru viţa de vie sc tra mai repede fn folosinţă. cu; 18,00 Muzică uşoară/ 18,40
Aiipralaţa agricolă a raionului se vor laec terasărl pe 777 ha, Iar pen Pentru îmbunătăţirea proprietăţilor Noi Înregistrări de muzică popu „Steaua roşie"; LONEA: Festival
ailă fn panlă a favorizat In maro tru pomi pe 145 ha. Plantarea pomi fizico, chimice şl agrobiologlce ale lară ; 19,00 Din creaţia compo Chaplin — cinematogralul „Mlnc-
tnăsură spălarea solului fertil. Pro lor se prevede să lie făcută fn sis solului, in vederea creşterii produc zitorului Gheiase Dendrino.- rul" ; TEIUŞ: Du-i înainte Iară
cesul de eroziune, formarea oqaşelor temul aqropomir ol, care s-a dovedit ţiei agricole la ha. punem o marc 19.30 Muzică de estrodă ; 20,40 grijă — cinematogtalul „V. Roai->
şl a ravenelor au fost stimulate, de a fi cel mai avanatajos din punct bază pc amendarea terenurilor acide. Cinlă Artemiza Bcjan, Felician tă" ; ZLATNAr Bunica Sabclta —
asemenea, dc orientarea fn Ireciit a de vedere economic Dc asemenea, Acţiunea de aplicare a amendamente Fărcasu şi acordeonisJul Sile Un- cinematogralul „Muncitorul" ;
fîşiilor dc teren înguste din deal I ii se va da o mare alcnlic creării plan lor calcaroase pe solurile cu aciditate gurcanu; 22,25 Cîntă Betty IU A : Moartea In insula de za
vale, precum şl dc ncaplicarea unul taţiilor Intensive de pomi. ridicată face parte, după cum se ştie, Curtis — muzică uşoară / 22.40 hăr — cinematogralul „Gh.
sistem raţional dc agricultură. Stă Potrivit planului stabilit, tn bazi din complexul de măsuri menite sâ Muzică de dans. Doja" ; APOLDUh DE SUS: Cher
vilirea şi lichidarea procesului de ero nele viticole Miercurea şl Ungurei, contribuie la creşterea lertllltătii te meza — cinematogralul „23 Au
ziune a terenurilor allale în cullură urmează a se planta cu viţă de vie i y_ . v - a Programul II : 10,10 Muzica
şl redarea în circuitul agricol a su renurilor respective. în scopul sta populară din lărl socialiste/ gust" ; HUNEDOARA: Plaja —
1.016 şi respectiv 504 ha. Dc aseme bilirii dozelor optime de amenda
prafeţelor erodate, sint acţiuni căro nea, la gospodăriile colective din mente şi îngrăşăminte ce trebuie apli Dotat ca aparatulă modernii, cu cadre bine pregătite din 11.31 Potpuriuri de muzică uşoa cinematogralul „Stadion"; CA-
ra li se dă o alentie deosebită. In Sebeş. Deal, Dala, Cunţa şi altele se punct dc vedere profesional, centrul dc medicina a muncii ră; 12,05 Piese interpretate de LA N : Noaptea pe autostradă —
acest scop s-a pus o mare bază pc vor planta cile 30—50 ha cu pomi. cate la ha, cu sprijinul specialiştilor din Hunedoara veghează la sănătatea siderurgiştilor. fanfară/ 13,02 Muzică populară Grădina de vară/ VULCAN:
dc la laboratorul dc agrochimie din
organizarea teritoriului şi pe aplica Rezultate de scamă în ceea ce pri In fotografic: Laboranta Sofia Ncsnera examinînd o lamă din Ardeal/ 14,35 Melodii dis
rea lucrărilor de amenajare cu carac veşte punerea fn valoare a terenu Bţaşov au fost stabilite şi întocmite la microscop. tractive,* 16.30 CInlece şi jDcurl Muzicantul orb — Grădina de
ter anlicrozional. Asllel. cu sprijinul rilor situate în pantă a obţinut gos memorii agropedotogice pentru 16 populare/ 17,00 Melodii de dra vată.
specialiştilor dc la O.R.P.O.T. s-a fă podăria colectivă din Daia. unde fn unităţi agricole. Accaslă lucrare se goste/ 10,30 Programe de ma
cut organizarea Inlerqospodărească ultimii ani s-au plantat peste 150 ha va face pentru toate gospodăriile co drigale/ 19,00 Melodii populare
a teritoriului, lucrare de mare Im cil pomi şi viţă dc vie, Dc asemenea, lective din raion. Menţionăm însă că Interpretate de solişti şl lorma- (Buletirt
acţiunea de aplicare a amendamente
portanţă fn activitatea economică a mari suprafeţe au fost plantate şl la lor sc desfăşoară încă anevoios. Doar tll artistice dc amalori; 19,30
unităţilor agricole. Terminarea acestei G.A.C. din Gîrbova, Ungurei, Reciti, citeva gospodării colective printre Tealru la microfon : „Cinci fete meteo i'dloqie
acţiuni a dat posibililalea ca fn fie Doslal si altele. care amintim pc cele din Sebeş, Ră- plus Pigulele" , 20,31 Muzică de
care gospodărie aqrlcolâ colectivă să O bună alegere a plantelor ce se estradă. PENTRU 24 DE ORE
se întocmească schile proiect privind cultivă fn pante prezintă o deosebită hău, Daia şl Cut au aplicat dolomită S SFATURILOR POPULARE ■
pe suprafeţe mai întinse. O preocu
categoriile de folosinţă a terenului. Importantă pentru combaterea eroziu pare susţinută a existat şl în di Radiojurnale sl buletine de Vremea devine schimbătoare,
In vederea creşlcrfi suprafeţelor cul nii solului. In această direcţie evi recţia folosirii raţionale a îngrăşămin ştiri: 5,00/ 6,00; 7.00, 11,00/ cu cerul mai mult noros. Vor
tivate, îndeosebi a celor arabile şl denţiem exemplul gospodăriilor co telor chimico şl organice. La indicaţia 13,00; 17.00? 20.00, 22,00/ 23,50 cădea averse dc ploi insolite lo
pcnlrii sporirea producţiei agricole lective din Dala, Planul de Jos, Ro Deciziile luate să fie duse (programul I)/ 10.00, 12,00?
Consiliului agricol raional tn flecare 14,00? 16,00? 18.00, 21,00? 23,00/ cal de descărcări electrice. V iu
gospodărie agricolă colectivă s-au 0,50 (programul 11).
lui va sufla moderat cu intensi
întocmit schiţe dc folosire a îngrăşă la îndeplinire ficări din sectorul sudic, cu ro
mintelor pe o durată de mal mulţi
m m m ani. întocmirea schiţelor s-a tăcut ţl- Comitetele executive ele sfaturilor varca propunerilor alegătorilor. In tire înspre vest. Temperatura In
_____ nlndu-se seama ca fn fiecare unitate sene de probleme economice şi so- formarea prezentată ea >1 participan 27 SEPTEMBRIE 1963 uşoară scădere, ziua va oscila
populare comunale au de rezolvat o
să sc fertilizeze suprafeţe cit mai în
ţii la discuţii au criticat cu tărie co
tinse dc teren cu doze moderate dc cial-culturale importante. Ele anali mitetul executiv pentru slaba preocu DEVA : Numai statuile tac — Intre 18—34 grade, iar noaptea
tel Maria Banuş şi recenzia cărţii îngrăşăminte. Menţionez ca o meto zează periodic modul cum 6c desfă pare In accsl sens. După discuţii s-a cinematograful „Patria“ / Posed- fnlre 6—12 grade.
Activitate frumoasă „Un vals pentru Maricica" de N. Ţie. dă bună, rare a luat o mare extin şoară activitatea cultural-cducativâ elaborat o decizie în care s-au pre
Numai la aceste două acliuni au par dere şl va fl generalizată, transportul dc masă, realizarea debitelor şi lu
la bibliotecă ticipat peste 100 dc tineri şi vîrstnici. gunoiului de grajd tn cîmp şl aşeza crărilor din contribuţie voluntară ele. văzut termenele de rezolvare a pro
Datorită preocupării Comitetului sin rea lui in plaltormc pe măsură ce se punerilor oamenilor muncii. De otuncl
La biblioteca Comitetului sindical Una din principalele căi de a lua au trecut aproape două luni. Cum a {P ro d u c ă to ri, c o n tra c ta ţi porci cu s ta tu l:!
lin Malia C.F.R. Tclroşani 6C desfă- dical, fondul dc cărţi a crescut con produce, pentru a evita aglomerarea cele mat eficiente măsuri pentru în fost dusă la îndeplinire decizia luată?
oară o vie activitate. Pentru munci- siderabil. ajungînd la 8 292 volume. lucrărilor in anumite perioade ale făptuirea sarcinilor o constituie şe Faptele demonstrează că nu s-a tăcut i ~ ~ ~ ~ “ ” “ ” ~ 0
orii ceferişti ac organizează 6eri li- Avînd la dispoziţie cele mai noi cărţi anului. Deosebit de important este dinţele de comitet executiv Bine pre oproa.pe nimic. Astfel, era prevăzut
erarc, simpozioane, prezentări de apărute, organizînd pentru cititori ac însă ca specialiştii din G A.C. să ur gătite. acesle şedinţe dezbat proble să se procure uncie materiale ca La contractare puteţi primi prin banca de stat un avans de 4
ţiuni frumoase, biblioleca a înregis mărească respectarea întocmai a pre ) pînă la 500 lei. I
:ărli ele. trat o creştere simţitoare a cititori mele care trebuie rezolvate intr-o piatră, ciment şi stîlpl necesari îm
In ultimul timp a fost organizată o vederilor planului de fertilizare. anumită perioadă. Iar ca sarcinile 6ă prejmuirii şcolii de 4 ani din Sîntă- Predînd porcii contractaţi în perioada 1 martie — 30 iunie, J
,Seară de poezii'4 din versurile poc- lor şi cărţilor citite. Asllel. numărul Avînd o evidenţă clară a resurselor lie lot timpul In alenlia comitetului măria Orlea. Aceste materiale Încă ^ beneficiaţi de un spor de 1 leu per kg. greutate vie peste preţurile f
cititorilor este dc aproape 040 iar al funciare şi cunoscînd temeinic pro executiv tn şedinţă se aprobă o de n-au fos( procurate.
cărţilor citite trece dc 2 000. prietăţile solului se va putea ca fn cizie j stabilite. )
O altă preocupare a alegălorllor a
Pentru a ajunge carlea cît mal
Contractînd porci cu statul vă măriţi
fiecare gospodărie colectivă şl de stat
0 îndatorire uşor In mina cititorilor, ou fost În să sc fnîocmcască planuri anuale şi Asemenea şedinţe sc ţin şl la sfa fost aceia de a se face reparaţiile ne J voastre gospodării. veniturile propriilor i
fiinţate şase biblioteci de casă, de de perspectivă in legătură cu dina tul popular din Sinlâmăria Orlca, ra cesare la baia comunală, astfel ca
ionul Haţeg. Şedinţele sînt bine pre
a fiecărui cetăţean unde împrumuta căr|l 2cci de cclc- mica folosirii terenurilor şi restruc gătite Iar deciziile luate cuprind o- să tic pusă în funcţiune. Nici tn I 1 4
i
rişll şi familiile lor turarea caleqoriilor de folosinţă, coca biectivele care se cer a fi rezolvate. accaslă direcţie nu s-a făcut nimic
J. CR1$AN ce ne va permite să dezvoltăm neîn pînă acum. S-a stabilit, dc aseme
corespondent trerupt agricultura pe baza progresu Rău osie că obiectivele prevăzute fn nea. că pină la dala de I septembrie
Gara Orăşlic. Sosise trenul lui tehnic. Prin utilizarea din plin a decizii nu sînt diuse cu stricteţe la ac. să fie reparat podul de peste
dinspre Simctia Oamenii, co- Cei mai buni difuzor! posibilităţilor de folosire raţională a îndeplinire, fală un exemplu Strei care face legătura Intre salcie
borlli din Ircn, aleargă, duu pâmînfului se creează condiţii favora Comitetul executiv al Sfatului Subcelale şi Bucium. Accaslă lucra
zor sd se urce In autobuzele de carfe bile pentru sporirea considerabilă a popular din Stnt/îmăria Orlea, pe baza re n-a fost nici măcar tnccpulă.
carc-i transportă In centrul producţiei aqricole, ceea ce va per planului, a holărit ca In ziua de 0
oraşului. Unii mai tineri, mnl De curtnd a avut loc la Alba lulin mite ca fiecare unitate agricolă să august,a.c. să dezbată în şedinţă de Exemple de acest fel sc mal pot da
ist el i, tcuşesc sd se urce, sd-şi fnminarea premiilor şi menţiunilor lucru felul cum au fost duse la înde Încă. Comitelui executiv al Sfatului
ocupe tocurile Iară prea multă ctşligătorilor etapei a I-a a concursu se consolideze continuu din punct de plinire propunerile făcute de alegă popular din Sin lă măr ia Orlca a ma
greutate. Alţii se descurcă mai lui „Cel mai bun difuzor de carte44. vedero economico-organlzatoric. nifestat o serioasă delăsare tn
anevoios, li încurcă anii, sini In cadrul raionului au participat la îng. N. ALBU tori. Problema pusă în discuţie a fost ducerea la îndeplinire a deciziei luate
mo/ vitstnici concurs peste 70 de muncitori, co preşedintele Consiliului bine aleasă. Comitelui executiv nu în şedinţa din 8 august a c, Comite
...Zăresc dc această daiă lectivişti, inlelccIualL agricol raional Sebeş manifcsla.se preocupare pentru rezol- tul executiv (preşedinte Victor Băr
In mullimca de călători o bă Difuzlnd cărţi în valoare de pină bii. iar secretar Aron Goana) are
ii In ică. Sc străduia să sc la 5.100 Ici, Iov. Pelru Dărăban din datoria nu numai să convoace şedin
urce In autobu2. Greu. Cff/va slalia Coşlariu. Eulrosina Dcdelean LUCRĂRI APARUTE fo EDITURA ACADEMIEI R.P.R.
oameni au ajulat-o Insă, i-au din Teluş, Elena Murgii din Oarda de ţele şi să analizeze anumite probleme
întins o mină dc ajutor. Jos, Ion Sirbn din Ciugud. Maria Ră- ci să lupte pentru îndeplinirea la
— Mu//urnesc. mu/fumcsc Ic doi din Sard. Gheorghe Ucnegar din limp a deciziilor luate. Altfel, întrea
spuse bătrlnica. Dacă nu mâ P.cnic, conform regulamentului, au Lubrificaţia cu gaze, de V. M. CONSTANTINESCU, 635 ga muncă devine o formalitate. N-ar Il=:lt==;t1= :ll=ll=ll=h=ll=ll=ll=ll=ll=ll=]l=ll=ll=llll=lir=llr||=tl=||=||r||
ajutall, nu md puteam urca. primit premii tn obiccle şi cărţi. pag., 39 lei. fi rău dacă Comiletu! executiv al
Un tovarăş ba cumpărat bilet, Pentru merite fn difuzorea cărţii la Sfatului popular raional Haţeg or
un altul ba oierii tocul Din Uzinele Reşiţa in anii construcţiei socialiste, 529 pag., controla mai des felul cum sint duse || ŞANTIERUL T.C.M.C. II COROIEŞTI - VULCAN |
nou, bătrlnica Ic-a mnllumit... sale. douăzeci de difuzorl voluntari, 34 Ici. la îndeplinire deciziile luate de că-
Toii aceşti oameni sint ano printre care Petru Prălilă. profesor la Studii clasice V, 476 pag. 4 27 planşe, 31 lei.
nim/. Nu om reuşit sd le cu Şcoala de 8 ani din Tăuli, Marius L'ltomme et Ja socictc confemporalne (Omul şi societatea ire comitetclo executive comunale. | REGIUNEA HUNEDOARA n
nosc numele. Ei Insă, prin Sinzîoan, directorul căminului cultu contemporană), 393 pag., 24,50 lei. Iar dacă se constată că şedinţele se ÎŢ i î
ra! din Moteş, Valcria Florea, colecti Starea Htosanitarâ în R.P.R. în anul 1959 — 1960, 96 pag., lin numai penlru că sînt trecute in a n g a je a ză im e d ia t:
vistă din Ighiel au primit menţiuni. 4- 3 planşe, 5,75 Ici. plan, cei vinovaţi să Ilo traşi la răs
Atitudini HRISTACHE CAPRA pundere. | CONDUCĂTORII AUTO |
corespondent A. VASILE
44-4» 4 + 4 4 4 4 + 4 f + 41-4-4-4444444~4~4> 4-44> 444 + 4 4 4 4 4 4 4 44-44 Informaţii suplimentare sc pot primi zilnic la sediul şan- ~
laptele lor. s-au dovedit a li - Herulul, serviciul mecanizării.
plini dc respect, dc solici unor înilniri de bună calitate îşi
tudine tată dc un om in vîrs- Infîlniri atractive în campionatul aduc o contribuţie importantă şi n=11=1 i=n«ii=iirr:ii=ii=u=n=ii=n ii=n=i 1=11=11=1 ins=ti=ii=ii=u n=it=
/d O asemenea atitudine ca- arbitrii. In cele trei etape caic
raclei iveală, de tnpt, majori- s-au scurs, majoritatea arbitrilor
,‘nfen (uiincnitor <le azi şi-au lăcut datoria. Au existat to
tn contrast cu aceşti o a-- regional de fotbal! tuşi unele arbitraje caic au ne
menir am Intihut şi a/|/i tiu- mulţumit jucătorii şi mai ales UNIUNEA REGIONALA A COOPERAŢIEI DE CONSUM
si(i de bunul simt. O temeie nu obţin rezultatele aşteptate. publicul spectator. La întilnirca
(dciga întruna din zile pc In acest an, mai mult ca ofi rul Aninoasa, care a cîştigat toate
stradă cu un copil dc citeva cinei, începerea campionatului re cele trei întîlniri. Fotbaliştii din Unele echipe, in lupta pentru dintre „Sebeşul" Sebeş—„Aurul" I HUNEDOARA — DEVA
iu ni in brafe. Mai avea pină gional de fotbal ediţia 1963-1964 Aninoasa au mulţumit numeroşii obţinerea cu orice preţ a celor Brad, dc pildă, arbitrul Veţan din i ------------—--------------------- ----------
la autobuzul cote staţiona In a lost aşteptată cu un deosebit suporteri şi prin calitatea jocuri două puncte, recurg la lot lelut Deva a fost depăşit dc joc, a dat
centrul oraşului Hunedoara interes. Acest lucru este lircsc. lor prestate. Cu mai multă serio de nercgularităţi în dauna fotba decizii eronate, influcnţind direct a n g a j e a z ă :
<loar ciliva jxi>i- Şoferii/ a In actualul campionat îşi dispu zitate s-au pregătit şi echipele lului de calitate. Printre acestea rezultatul meciului şi creînd
/urii-o. N-a vrut sd mai sten. tă mtîielatca echipe cu o mare „Aurul" Brad, „Constructorul" amintim echipa „Refractara" Al multe nedumeriri in tribune şi
A făcut haz şi. pornind auto putere de luptă capabile să rea Hunedoara, „Minerul" Vulcan şi ba lulia. In intîlnirea cu Con pc teren. Slab au condus şi ar — cinci merceologi principali;
buzul, i-a spus pc Ictcosiră lizeze inlîlniri Ja nivelul aşteptat. altele. Roadele muncii se văd structorul Hunedoara o parte
să nu sc mai g iubească. f e Pină acum s-au consumat trei încă de pc acum. Dacă şi pe vii din jucătorii din Alba lulia au bitrii Crcţu, Zeleneac şi alţii. Este — doi tehnicieni
meia a rămas In stafie. etape urmărite cu interes de zeci recurs la multe durităţi, spre de necesar ca la intîlnirilc din cam
Intr-n altă zi am văzul ta de mii de spectatori. Au fost mul tor se vor pregăti cu aceeaşi se zamăgirea spectatorilor. Comisia pionatul regional să fie delegaţi — un planificator principal;
casa dc bitete din stal ia C.F.R ţumiţi amatorii de fotbal de ca riozitate, echipele amintite vor în regională de fotbal hotărilă să cci mai pregătiţi şi conştiincioşi
Simctia un om trecut dc 70 litatea încilnirilor dc pînă acum? registra numai succese. nu mai tolereze asemenea abateri arbitri, în aşa fel ca întilnirile — un inspector şef organizare;
dc ani. Işi aştepta ritului pen Au reuşit arbitrii să se achite de Sînt însă şi unele echipe care a luat măsurile corespunzătoare. să se desfăşoare la nivelul cerut.
tru a-şi lua biletul dc tren. sarcinile pe care le au? Iată două depun mari eforturi pentru a După cum se ştie jucătorul Mir- Desigur că ne aflăm abia la în — doi revizori contabili principali;
Ca dcobicci, înghesuială. Ni face faţă întîlnirilor grele pe care ceputul campionatului regional
meni nu la ajutat In.sd sd ia întrebări la care vom căuta să le au dc susţinut. Printre acestea cca Gogorici dc Ia „Refractara" de fotbal şi nu se poate aprecia — doi revizori contabili.
Alba lulia a fost suspendat pc
răspundem pc baza relatărilor
bilet şi, poate, aştepta. amintim echipa „Minerul" Ghe- dc pe acum care anume va ocu
Asemenea lapte să nu sc primite de la corespondenţii Iar. Echipa din Ghelar a susţinut patru etape. Se credea că în me
mni Inlimp/c. Să tim mai noşlri. trei jocuri, n-a cîştigat nici unul ciul dc duminică fotbaliştii din pa primul loc în clasamentul ge C ondiţiile de a n g a ja re sîn t cele p re
atent / /a/d dc oameni, mai Sc poate aprecia că faţă de şi a primit 16 goluri. Faţă de anul Alba lulia nu vor mai recurge neral. Aceasta depinde numai de
respectuoşi şi mai cu bunăcu- anii trecuţi, nivelul calitativ al la durităţi. Dar n-a fost aşa. ln- felul cum jucătorii se pregătesc văzu te de H. C. M. 1 05 3 119 6 0
i'iinlă. Atunci viata va // şi întîlnirilor dc fotbal a crescut trecut echipa din Ghelar se pre tilnind pc „Minerul" Tcliuc, ci au la antrenamente, de seriozitatea
mai Inimoasă. Aşa şi numai simţitor. Eclupelc, sub îndruma zintă mult sub posibilităţi. Se practicat un joc dur, lipsit de cu care muncesc. Numeroşi iu Informafii suplimentare se pol objino la BIROUL
aşa, ticcate dintre no/ vom rea antrenorilor şi instructorilor vede că aici nu sc acordă toată orizont. Acelaşi lucru l-au făcut bitor! ai jocului cu balonul ro
1 avea salislaclia că ne-am tă voluntari, au folosit mai bine pe atenţia pregătirii la antcnanien- şi oaspeţii. Comisia regională dc tund aşteaptă întîlniri dc mai PERSONAL AL UNIUNII REGIONALE A CO O PERA ŢII
cut pc deplin datoria de ade rioada de pregătire, fapt pentru te. La fel dc rău se prezintă şi fotbal va trebui să ia cele mai bună calitate, desfăşurate în li DE CONSUM-DEVA, slr. Or. P. G rota nr. 3 ie elon
văraţi ce talerii. care au realizat meciuri dc mai echipele „Retezatul" Haţeg şi drastice măsuri împotriva jucă mitele sportivităţii. Iar cel mai
C. A. LINESCU bună calitate. Pe această linie „Jiul II" Petrila care, deşi au în torilor certaţi cu disciplina. bun să învingă. j nr. 1370.
poate fi evidenţiată echipa Mine componenţa lor jucători valoroşi, Fără îndoială că la realizarea V. ALBU