Page 86 - 1963-09

- m . & & Brum «c$faJÎlifte /fii
r n .... iipwumini"" - -v-'?- ■jam^ssst- _____

fitiAmic
SĂ MUNCIM I MOD NEMIJLOCIT ţi de cafti ta ie

Ne gâslm In plină campanie e lu­ leze cum se execută această lucrare, ca şi aceaslă problemă să fie anali­
abatajele
SI in aceaslă lună din
crurilor agricole de toamnă. In gos­ Din cile ne-au vorbit colectiviştii, to­ zată şi organizaţia de partid să tra­ sectorului II al E. M. Deva minerii
podăriile colective se cerc să sc de­ tul este acum pus la punct. Sămînta gă la răspundere consiliul dc condu­ <m extras minereu mal mult şi de
pună in această perioadă un m<ire necesară pentru insămîntările din cere, pe ceilalţi colectivişti care tă­ In nă calitate. Rezultate deosebite au
volum de munca. Fiecare lucrare — aceaslă toamnă a fost seleclionată, răgănează rezolvarea acestor proble­ înregistrat numeroase brigăzi printre
fie c i estu vorba de recollare sau s*au făcut probele de laborator. me de la o zi la alta. Mal sînt de care amintim pe cele conduse do
Irvsflmîniarl, 6Cleclionarea 6cminlelor Pe întinsul ogoarelor s-au fixat tar­ asemenea probleme nerezolvale tn Ştefan Gavriiă, Mircca Botar, Groza
sau Ingrăşarea ier emirilor — trehuie lalele şi se fac acum arături. Secre­ privinţa repartizării produselor pen­
Petru şi altele, caro şi-au depăşit
fAcuta la vreme. în cele mai bune tarul organizaţiei de hază şi memb, ii tru a răsplăti colectiviştii în modul zi de zi sarcinile planilicate.
condiţiunl. Timpul nu aşteaptă 5» de consiliului de conducere au mers cel mai just, după munca depusă dc
aceea tot ce 6e poate face osUzi des pe clmp sl s-au Interesat cum îşi fiecare. Rcalizindu-şi ritmic planul, mine­
nu trebuie lăsat pe mîinc. Şi fn acea­ fac datoria colectiviştii şi tractoriştii. Organizaţia dc bază PM.R. din rii sectorului II au reuşii ca tn pri­
stă privin|ă, colectiviştii din salul S-a constatat astfel că tractoristul Pop G.A.C. Băcăinli arc merite în Îndru­ mele două decade ale accslei luni
Băcâinli, raionul Orăjlie, muncesc cu Demeter nu lucrează asa cum trebuie. marea aclivilălii consiliului de con­ să-şi îndeplinească sarcinile la extrac-
hărnicie. CI a fost ajutat să se Îndrepte. De ducere. a colectiviştilor. Fiind mereu lia de minereu In proporţie de 100,6
...Intr-lina din zilele trecute ara slat asemenea mulţi colectivişti au fost In mijlocul lor. comuniştii au puiuţ la sulă. Totodată, prin aplicarea me­
de vorhă la sediul acestei gospodării ajutaţi să înţeleagă mal bine că nu să influenţeze, să dea sprijin condu­ todelor dc exploatare dc mare pro­
cu cîtiva dintre colectivişti. Erau de este suficient să dea numai canti­ cerii gospodăriei In rezolvarea unor ductivitate, cum sini exploatarea fn
fală secretarul organizaţiei de bază tate, ci şl lucru dc calilnte, 6ă pâs- probleme ce le ridică munca şi vla|a sbataje cameră descendente cu sur­
P.M.R., cadre de conducere din gos­ Ireze cu grijă avutul obştesc. colectiviştilor. Treburi mai sînt multe pare şi abataje frontale cu front
podărie, colectivişti, Aceştia au po­ Experienţa a dovedit utilitatea În­ dc focul. Sectorul zootehnic al gos­ scurt, precum şi trierea atentă în
vestit rînd pe rlnd cum 6e organi­ grăşămintelor chimice. La această gos­ podăriei e în plină dezvoltare In fronturile de lucru, pe lingă sporirea
zează si se desfăşoară munca In cam­ podărie se face tot ce sc poale pen- producţiei, din acest 6ector a pornit
pania agricolă dc toamnă, despre re­ acest an s-au cumpărat animale, s-au spre uzina dc preparare numai mi­
zultatele obţinute. Mîndri de 6ucce$cle (g ■ r ■ a ■ i ■ a ■ a ■ i executat construcţii ele Rezultatele nereu a cărui calitate a fost simţi­
realizate pină In prezent. to(i au Din activitatea oblinute în sporirea produclicl de tor îmbunătăţită.
apreciat strădania depusă de călre lapte pe cap de vacă furajată este
biroul organizaţiei dc bază. de că­ organiza}iilor de bazâ ALEXANDRU STOICA
tre comunişti pentru Îndeplinirea însă nemullumiloare Organizaţia de corespondent
•arclnilor ce Ic revin. P.M.R. din G.A.C. bază nu s-a străduit tn suficientă
La gospodăria colectivă din Băcă- măsură să antreneze colectiviştii, să-l
Intl există o situaţie precisă a lucră­ it!itainniii;SBi:itni;i]a:!iiei:i!iBL!:iOn!!ai!iiSB;r;ian2iBi:;:i mobilizeze la obţinerea unor noi suc­ Angajament îndeplinit
rilor ce Irebuie efectuate In această tru a le folosi. Plnă acum a-au şi Îm­
•ampanie .* 6ă se recolteze 98 ha. prăştiat circa 250 kg pe fiecare ha. cese In domeniul creşterii animalelor, Tinerii utemişli dc la E. M. Cer-
porumb, 7 ha floarcasoarcliii. 2 ha. Bine muncesc colectiviştii de aici a produclicl de laple. Acesl lucru lej-Săcărimb s-au angajai 6ă colecie-
tutun, să se insăiuinleze 130 lia. cu şl în vederea elecluârii lucrărilor dc trebuie făcut acum. Mal sînt dc ase­ ze în acest an prin muncă patriotică
grlu, 15 ha. cu orz, 15 ha. cu se­ plantare a viţei de vie In „şcoala menea probleme care trebuie rezol­ 15 tone de fier vechi Mobilizaţi de
cară. să se planteze 5 ha. cu vilă de vită“ organizată la gospodărie vate In scopul îmbunătăţirii vieiil comitetul U.T.M. tinerii au reuşit să
de vie, să se asigure hrana animale­ sînt pregătiţi 300.000 de butaşi. Interne de partid. Organizaţia de colecteze şi să predea pină acum 35
lor, Să sc definitiveze lucrările unor Au fost luate de asemenea măsuri tone de (ier vechi, îndeplinind şi de­
construcţii ctc. Executarea fiecărei partid, to|i comuniştii au datoria să păşind astfel angajamentul Juat. Se
lucrări cere mullă răspundere, o pentru terminarea în cel mat 6Curt depună oforluri şi mai suslinute pen­ evidenţiază prin contribuţia adusă la
bună organizare a muncii. In această timp a unor noi adăposturi pentru tru mobilizarea colectiviştilor )a depăşirea angajamentului ţinerii ulc-
direcţie $i-au spus cuvînlu) comu­ animale. Inlr-o vreme colectiviştilor muncă, penlru dezvoltarea pe mal
niştii. Fiecare problemă s-o analizat Ic lipseau unele materiale de con- mişti din organizaţiile de bază dc la
al a-au studiat posibilităţile de rea­ «truclll. La propunerea biroului or­ departe a realizărilor oblinute In 6cc-torul I, atelierul mecanic şi uzi­
lizare. ganizaţiei de bazâ, consiliul de con­ întărirea economico-organizatorică a La E M Teliuc operaţia de încărcare a minereului în carieră se execută mecanizat, cu na de preparare,
ducere s-a adresat gospodăriei co­ gospodăriei colective.
Recoltatul tutunului, a floril-soare- lective din satul Aurel Vlalcu, de maşini de înaltă productivitate. In fotografie: Aspect de la încărcare. SIMION MARCUŞ
lul si alte multe lucrări s-au desfă­ unde au primii, sub formă de împru­ GH. CALINESCU , . Foto : V. ONOIU corospondent
şurat bine. Colectiviştii dc aici,
avtnd îndemnul comuniştilor, au do­ mut. fier belon. La nevoie, colecti­
viştii din Aurel Vlaicu s-au dovedii
vedit hărnicie, strădanie, preocupare 0 fi buni vecini cu cei din Băcăinli.
Dentru a slrînge rodul muncii lor In
hambare. La recoltnln) porumbului Membrul de partid losif Moldovan Creşterea productiwtiitii irihkn — factor de bazo în sporirea producţiei
treburile au mers la tncoput mai ane­ răspunde acum de felul cum se În­
voios. De îndată cc s-n observat insă deplineşte hotărîrea luată de către
acest lucru a intervenit biroul orga­ comunişti pentru ca lucrările dc eon-
nizaţiei de bază. S a convocat o slruclic a grajdului de 100 vile mari muncitorilor care a preocupat perma­ Muncind cu tnsullelire, apllclnd noi 894 tone dc fontă. Ca urmare,
şedinţă comună dc lucru a biroului să fie terminale pină în ziua dc nent conducerea atelierelor. La loalo măsuri lehnlco-organlzalorice, colecti­ ci au reuşit ca pînă la data
St a consiliului de conducere al gos­ 1 octombrie. acestea trebuie adăugată munca pli­ vul nostru poale să obţină şi pe mal respectivă să dea peste angaja­
podăriei, stabilindn-se măsuri de in­ Nu este suficient doar să construim nă de entuziasm a muncitorilor, teh­ departe succese însemnate în creşte­ mentul anual 574 tone de fontă.
tensificare a acestor lucrări, de rc- adăposluri pentru animale. Ele tre­ nicienilor şi inginerilor in întrece­ rea productivităţii muncii — cate si­ Ioan Stăniloiu, furnalist şef.
parlizore a unor noi forlc ta recoltatul buie să aibă asigurată hrana pe tot rea socialistă. Prinlro cele mal bune gură <lc îndeplinire a planului dc pro­ Dumitru Jenam şi Laszlo Fran-
porumbului. Treburile au Început ast­ timpul iernii. Din situa|ia prezentată, echipe se numără cele conduse de ducţie. cisc, dozatori, Marcel Scmciuc,
fel să meargă mult mai bine. treburile nu nierg în aceaslă privinţă Toan Lovasz, Valentin Groza şi Petru iitg. REMUS POPA maistru, au adus o contribuţie
Colectiviştii din Băcăinli acordă o aşa cum trebuie. S-au stabilit mă­ Muntean, care şi-au depăşit atît pla­ serviciul organizare producţie însemnată la obţinerea acestor
mare grijă pregătirii seminţelor. Li­ suri, dar ele nu sînt îndeplinite tn nul cit şl angajamentul. Atelierele R.M R. Simeria realizări.
nul dintre comunişti, tovarăşul Sabin întregime. Lucrările de Insilozări 6Înt
Nfunteann, are ca sarcină 6ă contro­ tncă rămase tn urmă. Se aşteaptă deci Randamente sporite — ca! fale superioară Aceste succese sînt pentru
furnaliştii din Călan un stimu­
Creşterea productivităţii muncii — raţiunilor de puşcare şi eliminarea lent puternic în munca de vii­
Perdru rezolvarea fiecărei sarcini factorul principal care determină timpilor morii, s-a ajuns la o mal tor şi ei nu-şi vor precupeţi
eforturile pentru a înscrie pe
bună folosire a timpului de muncă.
succesele în producţie — asigură în­
deplinirea şi depăşirea sarcinilor La aceasta a contribuit mult şi în­ graficele dc producţie altele şi
se cere răspundere de plan )a extracţia cărbunelui. Ia lăturarea fluctuaţiei muncitorilor do mai frumoase.
lucrările de pregătiri şi deschideri, la un loc de muncă la oltul, repar­ IOSIP CRASCA
Pină la începerea şedinţei bi­ propuse s& so treacă la discuţii. tizarea justă a luorulul pe schim­
duce ia scăderea preţului de cost
roului organizaţiei de bazâ Neavînd o bază serioasă, nici şt la creslerea salariului mediu al buri, împărţirea sarcinilor pe fie­ şcl do echipă — (Din colectivul
subredacţici volunlaro de la
PM.R. de la S.M.T. Miercurea acestea nu s-au desfăşurat la un muncitorilor. Conştient! de acest lu­ care om. lichidarea absentelor nemo­ U. V. Călan)
părea că totul este în ordine. nivel destul de corespunzător. tivate şl a Inlirzierilor de la scr-
Sc ştia cu mult înainte că în Ce concluzii se desprind ? In cru, minerii caută să folosească cil vici Toate acestea au Influenta! Cărbune mai mulf
această zi biroul organizaţiei de primul rînd, biroul organizaţiei mal bine timpul de lucru, utiloje’c, tn mod pozitiv realizările brigăzii.
bază trebuia să analizeze modul de bază P.M.R. de la S.M.T. aplică metode avansate de muncă, Demn de evidenţiat este şi fap­ şi mai bun
cum conducerea staţiunii de Miercurea, atunci cînd îşi pro­ Eficacitatea unor măsuri folosesc toate căile şi mijloacele cq tul că .datorită bunel organizări a Antrenat! în întrecerea «oolall*-
maşini şi tractoare din Miercu­ pune să dezbată o problemă, să la stau la îndemînă şl care duc la muncii şi a folosirii sistemului mixt
rea se preocupă dc îmbunătă­ analizeze şi să ia unele măsuri Productivitatea muncii — obiectiv i-a ridicat gradul de folosire a maşi­ creşterea produclivîlălii şi îmbună­ de armare, această brigadă a reu­ tă muncitorii secţiei separaţie dc Id
ţirea condiţiilor dc muncă şi de dc înlăturare a neajunsurilor principal al planului de producţie — nilor unelte, a Instalaţiilor şl supra- tăţirea calilăjii cărbunelui. şit să economisească 1.5 mc. ma­ Preparata de cărbune din Petrila,
viaţă a mecanizatorilor. Sc ştia existente într-un domeniu sau fluscită un tot mal larg interes din leţelor de producţie. Brigada de mineri condusă de co­ terial lemnos pe 1 000 dc tone de luptă ca, prin folosirea mai de-
de asemenea, cine este rapor­ altul de activitate să facă acest partea colectivului Atelierelor R.M.R. Trebuie amintii că o cale impor­ munistul Ioan Baciu, care luorează cărbune extras. plmă a capacităţii de producţie a
torul, cine participă ctc. luciu cu toată răspunderea. In Simeria. Efortul depus de întregul tanta in creşterea productivităţii în abatajul frontal 802 din secto­ Bazat pe experienţa acumulată agregatelor, să dea peste plan căM
„Şedinţă de birou. Ora pla­ al doilea rînd, biroul acestei or­ noslru colectiv se poale vedea, pe muncii cslc şi irabunătâtirea proce­ rul II al E M. Lonea, a realizai In lună de lună In.*erganizarea şi des­ bune mai mult şl mai hun. Schimbul
nificată de începere nu este ganizaţii de bază trebuie să ma­ lingă mullo alte rezultate bune obţi­ selor tehnologice. Aceasta s-a lacul această lună un randament de 6,25 făşurarea producţiei, colectivul aces­ condus de Aurel Onea, din această
nute in producţie, şl în creşterea
prin aplicarea unor noi tehnologii ca­
însă respectată. Unul dintre nifeste exigenţă, să-şi exercite productivităţii muncii care numai pe re au conslal printre allele din: tur­ tone pe post, fată de 5.04 tone pla­ tei brigăzi este hotărlt să-şi spo­ secţie, folosind în mod raţional uti­
lajele, a reuşit să mărească debitul
membrii biroului, tov. Ioan lun.i august a. c. a tost cu 1,65 la narea in cochile a pieselor de bronz, nificat. extrăgînd astfel peste sarci­ rească eforturile penlru a se achi­
Voju lipseşte. Se trimite după pe deplin dreptul de control sulă mai mare îa|ă de cea planificată. care asigură economii de metal şl nile de plan 331 tone de cărbune. ta şi în viilor cu cinste de sarcini­ acestora cu 74 tone pe oră faţă de
cl, prin staţiune, acasă. In loc asupra felului cum sc îndepli­ Vorbind de creşterea productivităţii îmbunătăţeşte calitatea suprafeţelor La aceste rezultate s-a ajuna ca ur­ le ce-i revin, penlru a oblme noi plan, iar la cărbune special debi*
tul a fost mărit cu 5 tone.
de orele 16, şedinţa începe de nesc prevederile planului de muncii trebuie să scoatem în eviden­ turnate ; forjarea pieselor în matriţe, mare a extinderii mecanizării si fo­ succese în creşterea producţiei de Paralel cu mărirea productivităţii
abia la orele 16,35. Raportorul, muncă întocmit, sarcinile tra­ tă căile, mijloacele care au adus la care de asemenea ridică calitatea pie­ losirii sistemului dc armare mixtă cu cărbune.
sate membrilor de partid. Vina muncii a fost mult îmbunătăţită şl
tov. Aron Crăciun e destul dc aceasta. selor ; utilizarea ultrasunetelor Ia do- slîlpi GH.II. O înrîtirire pozitivă ŞTEFAN NAGY calitatea cărbunelui. Astfel, Ia sor­
încurcat. Cauzele ? Lipsa de pre­ că tov. Aron Crăciun nu s a pre­ In realizarea unei productivităţi ledoscopie. îmbunătăţirea proceselor asupra creşterii productivităţii a mecanic — (din postul de tul do cărbune, special procentul
gătire pentru aceaslă şedinţă. gătit temeinic penlru a susţine mari un loc principat îl ocupă Intro­ tehnologice s-a realizat şi prin extin­ avut-o şi huna orgnizare a muncii. corespondenţi voluntari de la de cenuşă a fost redus cu 2 puncte
In loc dc un raport scris, aşa un raport documentat la aceas­ ducerea în procesul tehnologic a unor derea mecanizării, aplicarea de inova- In acest abataj, prin eşalonarea ope­ E. M. Lonea) fală de plan, Iar Ia cărbunele cu
cum se ceruse să sc facă, ra­ tă şedinţă o poartă şi biroul or­ maşini şi utilaje noi. Asa de exemplu, Iii ele. granulatia de 10-80 mm. tot cu două
portorul avea doar citeva notiţe ganizaţiei dc bază. mai ales se- tn ultima perioadă am montat un pod Desigur că la creşterea producti­ Indici mal}i de utilizare — producţie mare de tente puncte.
pe o bucată dc hîrtie. El spuse crclarul acestuia, tov. Vaier rulant la cazangcrie, un strung de vităţii muncii a dus şi organizarea In toate sectoarele dc pro­ turii acrului insuflat in furnale, La obţinerea acestor rezultate $i-a
ce spuse şi apoi tăcu. Secreta­ Lupu. bandaje, un strung carusel, o freză şl mai bună a producţiei şi a muncii. respectarea riguroasă a între­ edus o contribuţie de seamă pre­
rul organizaţiei dc bază P M.R Asemenea şedinţe lipsite de alic maşini core au o productivitate ducţie ale uzinei „Victoria'1 paratorii Ştefan Holeti şi losif K'-*
pregătirea necesară, dc maxi­ Fiindcă am ajuns la acesl capitol tre­ din oraşul Călău sc desfă­ gului proces tehnologic de ela­ blc, mecanicii Ioan Pocanschi şl
mum dc eficacitate nu trebuie sporită. buie să subliniem că la noi au fosl şoară o întrecere susţinuta pen­ borare a fontei, să obţină in­ Victor Crislescu, precum şl alţi
dici înalţi dc
utilizare,
deci
tru îndeplinirea şi depăşirea sar­
Important penlru creslerea produc­
Procedee să mai aibe loc. Este necesar tivităţii muncii a fost si lolosirea reduse simţitor rebuturile, s-a redus cinilor de plan. Creşterii pro­ o productivitate mai înaltă preparatori care 6-au străduit să
să sc aibă tot timpul în vedere
personalul auxiliar Irccînd numeroşi
tehnologice noi, că în întreaga muncă de partid mai deplină a capacităţii de produc­ salariaţi la locuri do munca direct ductivităţii muncii i sc acordă, a muncii. Munca depusă dc producă cărbune mal mult şl do
colilale mal bună.
furnal işti în această direcţie a
totul se cere rezolvat cu cca ţie a maşinilor şi utilajelor. Astfel, productive, s-a imbunâtăţif utilizarea în cadrul întrecerii, o atenţie
rebut scăzut mai marc răspundere, cu multă prin trecerea la două seu trei schim­ timpului de lucru, a scăzut şi numă­ deosebită. La secţia furnale, dc dat rezultate bune. Datorită PFrRU GÂINA
• strădanie. buri permanente in special la maşi­ exemplu, întregul colectiv cau­ creşterii indicilor de utilizare, muncitor — (din postul do
După ce bala turnătoriei de la rul absenţelor nemotivafe. Aici se tă ca printr-o dozare corectă a furnaliştii au produs peste plan, corespondenţi voluntari dc ta
U.R.U M. — Petroşani a fost re­ GHEORCHE C. nile unice de mare productivitate mai adaugă şi ridicarea calificării materialelor, ridicarea tempera­ in perioada 1-22 septembrie a.c., preparaţia de cărbuni Petrila)
construită şi spaţiul dc producţie «asa cy n > » n am svj a auii» rn a w a s m ib k iiu a i ) as S3B » o <
s-a mărit simţitor croind condi­
ţii mai bune de lucru muncitori­
lor, atenţia principală a organiza­
ţiei de partid şi a conducerii sec­ D O C U M E N T A R eean ia. eon im eofu l istsii
ţiei turnătorie a fost orientată
spre îmbunătăţirea calităţii oţelu­
lui şi fonici, prin introducerea Japonia, Franţa şi Anglia, şi în cia! Noua Zeclandă. dc locuilor decit înaintea celui au lăsat urme serioase. Pină in
unor procedee tehnologice noi. uitimă instanţă Germania, au re­ Natura a fost darnică cu sub­ de-al doilea război mondial. In a- pragul secolului trecut în Ocea­
Astfel s-a extins şi sc foloseşte vendicat unele teritorii de pe a- solul Oceanici. Pămînlul insule­ gricullură continuă să domine nia sc mai practica pc scară largă
cu bune rezultate amestecul dc cest continent. In a doua jumăta­ lor este foarte bogat în diferite metodele primitive dc prelucrare comerţul cu sclavi, „vinăloarea
model pe bază dc nisip dc Cor- te a secolului al XIX-!ea in lupia minereuri şi pietre preţioase: a păminlului ca dc pildă, folosi de micile" — cum îi spuneau co­
neşti caic arc o r«h actariiaie pentru obţinerea dominaţiei asu­ fier, zinc, aur, platină, diamante, rea parţială a terenurilor cultiva- lonialiştii. O consecinţă a domi­
mult mai mare în comparaţie cu pra insulelor Oceanici a intrat .şi mangaii, nichel, plumb, petrol. bilc. Toate acestea arată cit dc naţiei colonialismului în această
celelalte sorturi dc nisipuri. Tur­ S.U.A. In anul 1889 războiul arne- Pc suprafeţele agricole ale Ocea­ cruntă este exploatarea colonia­ regiune a globului pămînlesc este
narea cu silicat dc sodiu sporeşte ricano-spaniol a dus la lichida­ nici exislă vaste plantaţii de tres­ listă şi cît dc scăzut este nive­ istovirea populaţiei băştinaşe.
dc asemenea pcrmiabilitntea şi rea posesiunilor spaniole în Ocea­ tie dc zahăr, banani, cafea, citrice. lul de trai al celor cc muncesc Şi în momentul dc faţă insule­
refractarîtalca formelor la tur­ nul Pacific şi, implicit, la întări­ Deşi continentul dispune dc bo­ clin Oceania. le sc află sub conducerea altor
nare înlălurjnd surprizele neplă­ rea poziţiei S.U.A. in aceaslă parte gate resurse naturale şi posibili­ După cel dc-al doilea război state, în special S.U.A., dar acest
cute în calitatea pieselor. Tot pen­ a lumii. In prezent, cele mai mul­ tăţi dc exploatare a acestora, slă- mondial şi in condiţiile procesu­ sistem tutelar este un anacro­
tru îmbunătăţirea calităţii oţelu­ te insule aparţin S.U.A. Unele din pîni rea colonială a dus la distru­ lui dc prăbuşire a sistemului co­ nism, o rămăşiţă a colonialismu­
lui sc efectuează cu regularita­ ele au fost cucerite în timpul ce­ gerea economiei iniţiale, a cărei lonial, asupra Oceaniei şi-au în­ lui. Pc teritoriul Oceaniei sînt
te eliminarea zgurilor primare lui de-al doilea război mondial dc dezvoltare s-ar ii putut desfăşura dreptat atenţia monopolurile şi, amplasate numeroase baze mili­
din cuptoarele electrice înaintea la japonezi. în concordanţă cu interesele ge­ în special cele americane, Încet* tare americane. împotriva rămă­
elaborării fiecărei şarje. Oceania are un relief foarte va­ nerale ale popoarelor miilor dc cînd să frîncze lupta dc eliberare şiţelor colonialismului sc ridică
Pe această bază, indicile dc re­ riat. Insulele dc corali sînt foarte insule. Ea a distrus plantaţiile, naţională, Statele Unite au ela­ tot mai hotărit masele populare.
but Ia oţel a scăzut de la începu­ răspinditc (cu excepţia părţii dc transformînd Oceania într-o re­ borat o serie de aşa-zisc „planuri" Mişcarea de eliberare a zgu­
tul anului şi pină în prezent cu sud a continentului) în Noua giune dc monocullură. Una din de dezvoltare a acestui continent. duit din temelii slăpînirea dc se­
Acestea nu urmăresc însă nici pe
cole a colonialiştilor. Primele
1.63 la sută fată dc ccl admis, Zeclandă, Kcrmadck — insula ramurile principale ale economiei departe dezvoltarea proporţio­ mişcări îşi au leagănul în insule­
(dacă sc poate vorbi de o econo­
economîsnidu-sc circa 17 tone dc Pashi, iar în munţii cenţi aii din mie in adevăratul sens al cuvîn- nală şi multilaterală a economiei le Fidji şi Sainoa. Ele au culmi­
Noua Guinee sc află ccl mai marc
oţel. La fontă, rebutul a scăzut vîrl din Oceania — Carsîens lului) este creşterea animalelor, insulelor, ci numai obţinerea u- nat cu acordarea independenţei
mai mult. Faţă de 6.5 fa sută ad­ Oceania, asemuita cu o conste­ iesc 6 milioane de locuitori — ma- (5.030 m). Peisajul insulelor vul­ ocupaţie fntilnilă pe toate insu­ nor beneficii cit mai mari pentru insulei Samoa de vest la 1 ianua­
marile monopoluri.
mis în primele 8 luni ale anului laţie dc insule, este situata în laezi, polinezi, negri, metişi. canice, înalte dc 2.000 m, este lele şi îndeosebi în Noua Caledo- In prezent monopolurile îşi rie 1962. Acesta a fost un început,
destul de timid, dar el a vestit
nie şi Fidji.
s a realizat un indice dc rebut de partea centrală şi sud-vcstică a Primele informaţii istorice des­ completat de pădurile tropicale concentrează atenţia spic indus­ lumii întregi că sistemul colonial
In afară de creşterea animale­
3,7 la sută. j Oceanului Pacific. Majoritatea pre existenţa Oceanici sînt furni­ luxuriante din Noua Guinee. lor. agricultorii sc mai ocupă cu tria minieră şi plantaţii. Acestea în Oceania începe să se prăbu­
• insulelor sînt foarte mici, formînd
Vegetaţia cslc foarte bogată.
Cele mai bune rezultate au fost jj adevărate arhipelaguri, în spe­ zate dc spanioli şi portughezi. In Flora micului continent, cca mai cultivarea cerealelor. Venitul lor sînt ramurile principale care dau şească.
anul 1521, Magellan a descoperit
obţinute dc topitorii Ioan Pan­ ti cial în nordul şi estul Oceanului. primele insule — Guam şi Men- bogată din lume, este reprezen­ este însă destul de redus Produc­ materie primă melropolelor. Nu încape îndoială că mai de­
Exportul, în majoritate mono­
ica I, Nicolac Cioară şi Petru 0 In aceste legiuni sc află cele mai zics. In decurs de cîtcva secole tată de peste 7 000 dc categorii ţia de cereale la hectar este una polizat, sc realizează prin livră­ vreme sau mai tîrziu, prin acţiu­
nea maselor, care ccr lot mai lio­
Du»ă. Dintre formatori sau evi­ Q mari insule — Noua Guinee şi alţi navigatori au explorat şi ce­ dc plante. din ccic mai scăzute din lume. rile de ananas, cmc constituie 80 tă rît autodeterminare, sc va pune
q Noua Zeclandă, tic origine vutca- lelalte insule, în număr dc citeva
denţiat Ghcorchc Scuifu, Nicolac Precipitaţiile sînt abundente, însăşi statisticile burgheze arală la sulă din exportul mondial ; definitiv capăt amestecului state­
ti nică. Ele reprezintă 80 la sută mii. în special în regiunea vestică şi trestie de zahăr, al şaselea loc
Atiticnc şi Mircea Pavel. din suprafaţa de 1.26 milioane de In secolul al XVI Mea a în­ subtropicală. Cele mai sudice in­ că in prezent în Oceania revin a- din lume; fosfaţi, minereu dc lor imperialiste în treburile in­
terne ale nopoarclor insulare din
N. MAGHFRU I kilometri patiaţi a întregului ceput lupta intre puterile euro­ sule şi arhipelaguri au un climat cum mai puţine produse agricole nichel, cromiţi. micul continent — Oceania.
corespondent fi continent. Pe aceste insule tră­ pene pentru împărţirea Oceaniei. subtropical şi temperat, în spe­ şi bunuri de larg consum pe cap Deceniile de asuprire colonială I. D.