Page 87 - 1963-09
P. 87
Nr. 2719
frag. * Drumul soci
. . ____ r . . ~ Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. Vizita delegaţiei
ULTIMELE STIUI -k OtTIMElE ŞTIM * ULTIMCft ŞTlPt ULTIMELE ŞTlftl ULTIMELE ţTlW * ULTIMELE $îlt» a aprobat în unanimitate ratificarea Tratatului Marii Adunări Naţionale
a R.P.R. in Polonia
de la Moscova CRACOVIA 25 Trimisul special >
MOSCOVA 25 .(Agerpres).^ — lui Suprem al U.R.S.S- au aprobat tn Agerpres transmile:
După cum anunţa agenţia TASS, la unanimitate Tratatul semnat la 5 au In dimineaţa zilei de 25 septem^^
£5 xcjitcmbrie a avut loc la Kremlin gust 1963 la Moscova in numele gu bric delegaţia Marii Adunări Na
şedinţa Prezidiului Sovietului Suprrn vernului UR.S.S. ţionale a R P. Romlne. condusă de
ol U.R.S.S. în cadrul căreia a fost A fost adoptat apoi decretul cu pri Anton Moisesm, vicepreşedinte al
Marii Adunări Naţionale a R.P. Ra-
discutată problema ratificări» Tratatu
Lucrările Adunării Generale lui de la Moscova cu privire !a inter vire la ratificarea Tratatului privitor mine, a vizitat Combinatul meta-y
la interzicerea experienţelor cu arma
lurgic „Lenin" din Noiva Hula în^
zicerea experienţelor cu arma nuclea-
nucleară în atmosferă, în spaţiu) cos
tă în atmosferă, in spaţiul cosmic ţi
sub apă. Membri» Prezidiului Sovietu mic şi sub apă. apropiere de Cracovia. In vizita pe ’
care o face prin tară. delegaţia ro */
a O.W.U. Wendo, vlcemareşal al Seimului*
••V mină este condusă de Jan CarolJ
j ? R.P. Polone. 9
Guvernul S.U.A. examinează o reducere După vizitarea Combinatului,! I
NEW YORK, £5 (Agerpres). externe al Ciadului, Ngangtar, care A vorbit apoi ministrul de exter theid duse de regimul rasist dlo Zbigniew Skolicki. preşedintele Pre^
Sfatului popular orăşenesc
zidiului
Republica sud-africană.
In şedinţa $ie miercuri dimineaţa a subliniat necesitatea Întreprinde ne al Danemarcei, Haekkerup, care A luat apoi cuvintul Corneliu a restricţiilor, asupra comerţului Cracovia, a oferii un prlnz în cins
a Adunării Generale, consacrată in rii unor măsuri concrete pe calea s-a referit, printre altele, la rolul Mănescu, ministrul afacerilor ex tea delegaţiei. \
continuare dezbaterii generale a spre rezolvarea problemei dezar O.NU. in adoptarea unor măsuri cu {ările socialiste
luat cuvtntu] ministrul afacerilor mării. pentru lichidarea politicii de apar terne a R.P. Romlne. In cursul după-amtezii membri!
delegaţiei au vizitat Universitatea
WASHINGTON 25 (Agerpres). - rile străine, intensificarea publicităţi» Jagellonă din Cracovia şl alte mo
Cyvînfar88 tovarăşului Cornolîu Măo©scu tăţii la 24 septembrie raportul Con l ’ promovarea unor programe pentru numente Istorice ale străvechiului
La Warhington a fost dat publici
atragerea pentru export a unu» număr
ferinţei pentru problemele dezvoltării mai mare de societăţi americane. Hod- oraş polonez. Adunări
Seara, delegaţia Marii
L'elegalia Republicii Populate Ro- centa propunere sovietică, referitoa tia fierbinte la ţi de lupta penlru li lor şi mijloacelor celor mal adecvate exportului american care a avut ioc, ges a declarat că Ministerul Corner Naţionale a R P. Romîne a părăsit
•mine, a apu6 vorbitorul, iinpartăşeşie re ia menţinerea pe teritoriul U.R.S.S. chidarea ultimelor vestigii ale ro pentru grăbirea dezvoltării economice. la iniţiativa Casei Albe, in zilele de u lui S.U A. studiază posibilităţile de oraşul Cracovia pleclnd spre' Katl»--
17 şi 18 septembrie.
părerea exprimată In cursul aceslei şi S.U.A. a unui contingent limitat oe biei coloniale. Sesiunea noastră va aborda, fără punere în practică a acestor recoman
.cezoaien că actuala sesiune a Adună- rachete pină la 6firşilul procesului de Considerăm că Organizaţia Naţiu îndoială, probleme ca cea a Indus Cu acest prilej, după cam transmi dări. wlce. s
■xa Generale a Oiganizaliei Nalium.or dezarmare generală şi totală, 6e în nilor Unite, care a condamnat Irevo trializării, a folosirii cuceririlor celor te Buletinul de Ştiri al Case» Albe,
’ Gnite este chemata &â aducă, prin ho- scrie tn rindul acelor propuneri eaie, cabil colonialismul, are datoria de a mai noi ale ştiinţei şi tehnicii, a ne ministrul comerţului SU.A., Luther
t^ririle pe care Je va adopta, o con veuind tn inlimpinarea celeilalte veghea la îndeplinirea fără Intirzie- cesităţii elaborării de planuri naţio Hcdges, a ţinut o conferinţă de presă, O declaraţie a F.S.M. in legătură cu lupta
tribuţie constructiva la solulionaica pârli, facilitează apropierea poziţii re a prevederilor Declaraţiei cu pri nale de dezvoltare economică, pregă in cadrul căreia a declarat că „guver greviştilor din Asturia
'problemelor internaţionale vitale ce lor. vire la acordarea independenţei ţă tirea şi specializarea cadrelor na nul SU A. examinează foarte precis*
^rămintă omenirea. De o mare in6emnulale penlru asi rilor şi popoarelor coloniale, in iu- ţionale, intensificarea schimbului de o reducere a restricţiilor asupra co PRAGA 25 (Agerpres), — catelor creştine şl organizaţiilor
Republica Populară Romină consi- gurarea păcii in lume şi pentru crea tcresul păcii, securităţii Internatio experienţă economică şi tehnico- merţului cu ţările socialiste. Referiu- După cum anun|â agenţia CTK, sindicale autonome pentru a elabo
tlera, aşa cuin a declarat de la acea rea unui climat de destindere ar 11 nale şi progresului omenirii. ştiinţiflcă. du-se la recomandările unor comitete la 24 septembrie, secietnriatul F S.M. ra un program de acţiuni eomunet
stă inbuna Preşedintele Consiliului lichidarea rămăşiţelor celui de-al doi O legitimă îngrijorare provoacă Penlru Republica Populară Ro- aie conferinţei de a fi reconsiderată a dat publicităţii o dedaralie în le în vederea acordării unui ajutor m ii
de Stal, Gheoighe Gheorglnu-Dej. că lea război mondial prin Încheierea na perpetuarea unor focare de încordare mînâ dezvoltarea multilaterală a pro politica economică a S U A, faţă de ţă gătură cu lupta grevistă a minerite», eficient oamenilor muncii din Spa
promovaiea principiilor coexisicnţei talului de pace german. şi conflicte, surse de ameninţare a priei sale economii, industrializarea rile socialisto. Hodgcs a declarat : din Asturia, In care propune din nia. aflaţi in grevă.
paşnice ?» a dezvoltării id a liilo r de Considerind că lichidarea blocuri păcii tn Asia de sud-est şi Extremul ţării şi ridicarea nivelului de trai al „Cred că noi va trebui tâ procedăm nou organizarea unei întllniri a con Secretariatul F.S.M. esle convins
Ico.aborare inuiliialeralâ inire slaie, lor militare ar constitui o contribuţie Orient. populaţiei pe baza unor planuri dc e&tfcl". ducătorilor F.S.M., Conlederatiei in că o asemenea Intilnire va contri
in vedeiea menţinerii şi consolidării de seamă la cauza Îmbunătăţirii si Astfel, in Coteea de Sud prezenţa dezvoltare ştiinţific elaborate, consti Ministrul comerţului S.U.A. a de ternaţionale a sindicalelor libere, bui la întărirea solidarităţii Interna
'păcii, reprezintă însăşi raţiunea de tuaţiei internaţionale, a întăririi secu trupelor străine constiluie obstacolul tuie trăsături fundamentale aie poli clarat că in cursul intîlnirii pe care a confederaţiei internaţionale a sindi ţionale cu oamenii muncii spanioli.
a ii a Organizaţiei Naţiunilor Unde. rităţii în lumea întreagă, guvernul ro principal tn calea înfăptuirii aspira ticii economice, urmărite cu consec avut-o săptămina trecută cu preşedin
.Preşedintele Consiliului de Stal îşi ex min se pronunţă pentru încheierea — ţiilor legitime ale poporului coreean ventă de guvernul romin. tele Kcnnedy, cînd i-a prezentat un
prima, cu aceeaşi ocazie, couvmyciea ca măsură tranzitorie — a unui pact de unificare paşnică a palriei sale. In acest mod. in mai pulin de două raport cu privire la rezultatele confe Lovitură de stat în Republica Dominicană
că fiecare stal membru al O.N.U., lie de neagresiune Intre ţările membre O situalie gravă se menţine in Viet decenii, Rominia a reuşit sâ obţină rinţei au fost discutate posibilităţile co
el mare sau mic. aie îndatorirea 6a ale Organizaţiei Atlanticului de Nord namul de Sud. in care prin încălca o dezvoltare echilibrată a tuturor ra merţului cu ţările socialiste, „dar nu SANTO DOMÎNGO 25 (Agerpres». militare forţele armate şl poliţie
aducă o conlnbuţie proprie, activă şl statele participante la Tratatul de rea acordurilor de la Geneva, ames murilor economiei naţionale, realizind mai intr-un mod general*. El a ară In zorii zilei de 25 septembrie, neşti se altă in stare de alarmă. Lo
la afirmarea concretă a principiului la Varşovia. tecul din alară sl înăbuşirea dreptu Însemnate progrese în Industrializa tat în acelaşi timp că orice convorbiri guvernul dominican, după mai puţin cuitorii oraşului Santo Domingo au
coexistentei paşnice in relaţiile in O altă ocliuno menită 6ă pregă rilor fundamentale ale populaţiei îm rea tării şi in ridicarea nivelului de d&upra comerţului intre Est şi Vest, do şapte luni de guvernare in frunte primit ordin să răraina acasă, iar
ternaţionale. Aceasta este pc scurt, tească pa$l not în domeniul dezarmă piedică exprimarea liberă a voinţei trai. exclud exportul de materiale strategi cu preşedintele Juan Rosch, a fost şcolile şl magazinele să fie imediat
semnificaţia pe care kominia o da rii ar conslilui-o reducerea 6au — poporului de restabilire pe cale paş Progresul economic necontenit al ce americane. răsturnat printr-o lovitură de stat inchl.se. Trupele patrulează pe străzi
Naţiunilor Unite şi îndatoririlor de ca măsură iniţială In această direcţie nică a unităţii tării. R.P.k. a creat condiţiile unei lărgiri Buletinul de Ştiri al Casei Albe re militară. Preşedintele împreună eu şi au ocupat poziţii in jurul pa
membru ai acestei organizaţii. — îngheţarea bugetelor militare ale In continuare vorbitorul a 6pus i a relaţiilor sale economice cu alte latează că in cursul lucrărilor confe întregul sau cabinei au iost arestaţi. latului prezidenţial şl al altor insti
M ililînd neabătut pentru inlapluirea slalelor. Guvernul R.P. Romîne, o Preocuparea dc a găsi şi elabora stale. Ţara noastră întreţine relaţii rinţei pentru problemele dezvoltării Potrivit ultimelor ştiri, atit preşe tuţii.
dezarmării generale şi totale, a decla spus C. Mănescu. n făcut, în anul masuri concrete In vederea dezvoltă economice şi comerciale cu peste 80 exportului american, in afara reco dintele cit şi unii din membrii ca Postul dc radio aflat in mina mi
rat ministrul afacerilor externe, Ko 1957 şi în 1959, celorlalte guverne din ri» economice a regiunilor slab dez de state din diferite părţi ale lumii. mandărilor cu privire la dezvoltarea binetului său au Iost exilaţi. litarilor a difuzat un comunicat sem
minia se pronunţă In acelaşi timp In ţările balcanice propuneri de Înche voltate şt a întăririi colaborării eco Subliniind că delegaţia romină 6e După cum se ştie, Juan Rosch a nat dc 27 de conducători ai forţelor
/avoarea propunerilor de realizare a iere a unui tratat penlru translorma- nomice Intre toate 6tatele se mani pronunţă penlru întărirea O.N.U., comerţului S.U.A. cu ţările socialiste, devenit preşedinte al Republicii Do armalc şi poliţieneşti fn care este
unor măsuri parţiale sau regionale, rea balcanilor intr-o zonă a păcii si festă şi tn sesiunea actuală a Adună care trebuie să devină un instrument participanţii au sugerat de asemene.», minicane In luna februarie 1903, expus „programul" noului regim;
Printre semnatarii comunicatului se
menite să creeze un climat de destin colaborării, fără arme nucleare şi rii Generale. activ al păcii şi al cooperării Inter (.uvernului american acordarea de n >i preluind puterea dc Ia un regim in află ministrul forţelor armate, şctlt
dere inlernalioualâ şi 6â netezească fără mijloace de transportare a lor Una din acţiunile importante între nationale, vorbitorul a spus: Efica stimulente fiscale, lărgirea serviciilor terimar instaurat după răsturnarea forţelor aeriene, navale şl poliţie
drumul spre un acord pentru dezar la ţintă. prinse In această direcţie o consti citatea şi prestigiul Naţiunilor Unite comerciale şi de informaţii a reprezen dictatorului Raiael Trujiilo. neşti şl cîţiva civili.
marea generală şi totală. La sesiunea a XV-a a Adunării Ge tuie convocarea în 1964 a Conferin sînt încă 6erio6 subminate datorită tanţelor diplomatice ale S.U.A. în ţă In urma actualei lovituri dc slat Potrivit agenţiei Associated Press
In acest spirit, guvernul romtn a nerale, Republica Populară Romină ţei Naţiunilor Unite pentru comerţ şi faptului că principiul universalităţii programul prevede între allclc „scoa
semnat la 8 august a.c. Tratatul de a propus discutarea punctului intitu dezvoltare. Delegaţia romină consi pe care a fost clădită această orga terea în afara legii a partidelor care
Interzicere a experienţelor cu arma lat: „Acţiuni pe plan regional în deră că prin aşezarea schimburilor nizaţie continuă şi astăzi 6ă fie neso La_Roma şi Paris: Demonstraţii de protest sprijină comunismul sau se pro
nucleară In atmosferă, In spaţiul cos vederea îmbunătăţirii relaţiilor de comerciale internaţionale pc baze re cotit. Delegaţia romină se pronunţă nunţă in favoarea lui Fidel Caslro",
mic şl sub apă. apreciind că, deşi bună vecinătate dintre state euro ciproc avantajoase, prin desfiinţarea cu holărire, ca si in Irecut, pentru împotriva represiunilor regimului diemist abolirea constituţiei, dizolvarea Con
nu 60 referă la experienţe nucleare pene aparfmind unor 6islcme 60cial- măsurilor discriminatorii şi a tarife restabilirea dreptului legitim al R.P. gresului. Totodată, comunicatul a-
1n loote mediile şi nu rezolvă pro politicc diferite'*, punct înscris In una lor vamale obstrucţioniste, «omerlul Chineze, 6tat fondator al O.N U. sl nunţă că „forţele armate vor con
blemele majore ale ptcînlîmpinării nimitate de Adunarea Generală pe mondial va putea îndeplini adevăratul membru permanent al Consiliului de ROMA 25 (Agerpres). — denţilor sud-viclnamczi care studia tinua să deţină controlul" p in i cînd
primejdiei pe care o creează penlru ordinea dc zi a sesiunii. rol care îi revine în accelerarea dez Securitate, şi pentru îndepărtarea ne Agenţia United Press Internatio ză in capitala Franţei. La „Institutul va îi aprobat un guvern provizo
pacea lumii cursa înarmărilor şi 6lo- Astăzi, la trei ani de la înscrierea voltării economice şi în crearea unul întârziată a uzurpatorilor cinnkaişişli. nal relaicază că marţi au avut loc franco-victnamcz" a avut loc o adu riu. In comunicat se afirmă, de
carea armelor atomice şi cu hidrogen, acestui punct de pe ordinea de zi climat de încredere şi cooperare in Pe agenda acestei sesiuni figurează la Roma în faţa Ambasadei Vietna nare organizată dc ambasadorul asemenea, ci problemele dominicane
acesl tratat constituie un pas înainte a Adunării Generale, constalăm că ternaţională. numeroase puncte care pot prilejul mului de sud şi In citeva pieţe pu surf-vielnamez la Paris îi» vederea nu ar putea U soluţionate pc cale
pregătirii
Nhu.
doamnei
vizitei
tn direcţia destinderii internaţionale, tdeea înţelegerilor regionale sub di- Acordind o atenţie specială acestei schimburi utile de vederi şi aplica blice. dcmonslra|ii împotriva repre Această adunare s-a transformat Insă constituţională".
o dovadă a faptului că problemele in (crilc aspecte cîşligă lot mai mult conferinţe, guvernul romîn a formu rea concretă a principiilor Cartei Na siunilor regimului diemist. Demon înlr-o demonstraţie împotriva regi Agenţia France Pressc# rclerin-
ternaţionale poţ fi rezolvate pc ca feprijin şi că eficacitatea unor astfel lat propuneri de înscriere pe ordi ţiunilor Unite, Printre acestea figu straţiile au (ost prilejuite de pre mului diemist. Asislenla a aruncai du-se la caracterul loviturii de stat,
lea tratativelor. In acelaşi timp, gu dc măsuri a (ost confirmată de nu nea de zi a unor teme ca: elabora rează şi punctul intitulat: „Măsuri zenţa în capitala Italiei a doamnei cu roşii putrede in ambasador, iar menţionează că aceasta face să se
vernul romin şi-a exprimat 6peran[a meroase propuneri. rea principiilor fundamentale ale a- pentru promovarea în rîodurilc tine Nhu, cumnala lui Ngo Dini» Dieip, curentul electric a Iost întrerupt. piardă orice speranţe tn trecerea
că încheierea tratatului va crea con Cit de mult corespunde ideea creă cordurilor economice şi comerciale, retului o idealurilor păcii, respectului care şi-a cucerit o tristă laimă da acestei ţări pc calea democraţiei.
diţii favorabile pentru noi paşi spre rii de zone dcnuclearizale. prin largi importanta şi eficacitatea acordurilor reciproc şi înţelegerii între popoare",
Înfăptuirea dezarmării generale şi to înţelegeri regionale, aspiraţiilor de problemă înscrisă la propunerea Ro- torită faptului că ca s-a aflat prin Sesiunea miniştrilor de externe
tale. comerciale de lungă durată pentru tre iniţiatorii represiunilor antibu-
pace şi securitate ale tuturor popoa stabilitatea şi dezvoltarea schimburi mîniei la sesiunea a XV-a a Adună diste. Poliţia a intervenit penlru a-1
Obstacolele ce trebuie încă în relor ne-o învederează şi propunerile lor internaţionale, Importanţa livră rii Generale şi care de atunci se află ai ţărilor Pieţei comune a luat sfirşit
vinse sînt complexe şi numeroase. do denuclearizarc privind Africa, rilor pe credit dc bunuri de echipa In atenţia Naţiunilor Unite şi a altor împrăştia pc demonstran|i. Trei per
Guvernul roinîn se situează cu fer- Asia, zona Pacificului şi America La organizaţii internaţionale. La Sesiu soane au fost arestate. Demonstraţii BRUXELLES 25 (Agerpres). care sc manifesta între Piaţa Comună
milalc pe poziţia că eforturile tutu tină. Înţelegerile regionale propuse ment destinate construcţiei dc unităţi nea a XVI!-a delegaţia romină a similare au avut loc la Roma şi In Marţ» seara a luat sfirşit Ja Bruxe şi S U A. în cadrul aşa-numitului „ră/-
rora trebuie îndreptate, cu perseve ar puica duce la alcătuirea unui sis industriale, livrări rambursabile prin prezentat spre examinare un proiect zilele precedente. lles Sesiunea miniştrilor dc externe bui al puilor dc găină". După cum s-a
rentă şi răbdare si cu simlul realilă- tem dc zone (lenucîeaiizate, înccpînd cote pari» din producţia accslor uni de declaraţie cuprinzînd principii c# împotriva apropiatei vizite a cum ai ţarilor membre ai Pieţei comune. mai anunţat, miniştrii 'de externe au
tlt. fn direcţia apropierii punctelor din nordul Europei şi incrgind pină tăţi industriale, importanţa resurselor trebuie după părerea noastră să că natei dictatorului, la Paris s-au des Vi dc dala aceasta nu a fost realizata aprobat marţ» un proiect pregătit an
de vedere, a găsirii 6oluliilor reci In mările din sudul acestei regiuni, liberate de dezarmare penlru dezvol lăuzească activitatea de formare a făşura! marţi demonstraţii ale stu o atenuare a divergenţelor economice terior dc experţi, potrivit căruia tar».
proc avantajoase. Melodn tratativelor, însufleţită dc dorinţa dc a contribui tarea in scopuri paşnice. tinerei generalii. Jele de import la carnea de pasăre din
penlru care guvernul romîn se pro la intăiirea păcii şi securităţii Inter O altă acţiune menită sa contribuie Dacă sesiunea la care parlicipăm. Greva muncitorilor tipografi din Olanda SU.A. vor fi reduse cu 10 la sută.
nunţă cu eonsecvenlft, şi-a demons naţionale şi la stabilirea cadrului dc ]a asigurarea unor relaţii economice a declarat in încheiere vorbitorul, va Această reducere este considerată însă
trat eficacitatea în rezolvarea unor elaborare a unor înţelegeri regio internaţionale normale ar fi elabora reuşi să contribuie la promovarea u- HAGA 25 (Agerpres). — „De Telegraf' nu cer numai îmbu cu totul insuficientă în S.U.A., avîn-
probleme Internationale acnlc, aşa nale cit mal cuprinzătoare, in sen rea unor principii ale colaborării e- ntii climat prielnic pentru găsirea şl Greva muncitorilor tipografi de la nătăţirea situaţiei lor materialo, dar du-se în vedere că tarifele vamale ale
cum a fosţ de pildă criza de anul conomice Internaţionale, sub forma apropierea de solulii viabile, la pre ziarele „Dc Telegraf" ş| „De Volk- Ficţei comune la importul cărnii de pa
trecut din regiunea Caraibilor, cînd sul celor sus evocate, delegaţia to- linei declaraţii, aşa cum delegaţia valarea spiritului raţiunii în relaţiile sranl" din Olanda care revendică şi reprimirea la lucru a greviştilor tere din S U.A. s-au triplat în ultH
pe această cale a fost evitat perico inină cere, din însărcinarea guvernu romină a propus încă de la sesiunea dintre state, delegaţia romină crede majorarea salariilor s-a extins şi concediaţi dc direcţie. Peste 550 de mul an.
lul unui conflict nuclear. Angajamen lui Republicii Populare Roniine, rc- a Xll-a a Adunării Generale. Dele că rezultatele ei se vor inscrîc ca asupra ziarelor „Nlotuvc Rotlcrdam- muncitori dc la acest ziar au cerut Reacţia bruscă a S.U.A'. la măsura
tele asumate atunci trebuie rcspcc- luscrierca pe ordinea dc zi a actua gaţia romină este dc părere că aces un aport util la eforturile necontenite se Courant , „Algcmccn Dayblad". Pieţei comune ilustrează nemulţumirea
ta1e cu strictele. lei sesiuni a pnncliiîul: „Acllunl pc tei probleme trebuie să I se acorde ale omenirii spre pace şi înlelegere Muncitorii tipografi ai ziarului anularea acestei holăriri nejuste a crcscîndă a producătorilor americani.
Delegaţia romînă consideră ră pro plan regional In vederea Îmbunătăţi prioritate şi că elaborarea 6a în ca între popoare. administraţiei. In aceeaşi seară, după cuin subliniază
punerea Unlunit Sovielîce de a 60 rii relaţiilor de bună vecinătate in drul Consiliului Economic şl Social In ceea ce o priveşte, delegaţia rgenţia Rcutcr, misiunea Statelor Uni
convoca Ia începutul anului viilor o tre 6late europene apariinînd unor va trebui accelerată. romină va face tot ce îl stă în pu te pc lîngă sediul Pieţei comune la
conferinţă a 6latclor membre în Co- sisteme 6ociaI-politice diferite". In lucrările acestei 6esluui îşi va tinţă pentru a contribui activ la suc Producţia de filme în R.F.G, s-a redus Bruxelles a dat publicităţii o declara
mitelul celor 18 stale penlru dezar După cc a subliniat că lichidarea de găsi loc, de asemenea, cercetarea căi cesul lucrărilor. ţie în care se arată că S.U.A. resping
mare. cu participare la cel mai Înalt finitivă şi loială a colonialismului este la jumătate oferta ţărilor Pieţei comune dc redu
nivel, ar fl o măsură menită 63 asi un proces ireversibil şi care nu poale cere cu 10 la sulă a tarifelor vamale,
gure cadrul corespunzător penlru dis fi oprit, vorbitorul a arătat că în An 0 delegaţie de partid şi guvernamentală BONN 25 (Agerpres). — '•alificînd-o drept „inacceptabila". Re
cutarea cea mal eficientă alit a pro gola. in Africa de sud-vest, în Rho- Ziarul ,,Frankfurter Rundschau" că una dio cauzele aceslei siluolU ferindu-se la ascuţirea luptei economi
blemelor dezarmării generale şi to dosia do 6ud şi in alte colonii, po a R.D.6. vizitează R.P. Polonă informează că Inire anii 1956 pină o constituie concurenta americană. ce dintre SU.A. şi Piaţa comună,
tale cit şl a unor măsuri 6eparale în poarele duc o Juplă dirză pentru ob in 1962, producţia dc filme artis -Cu o cotă-parle de 36,5 la sută. fgenţia United Press International re
latează că persoane oficiale au confir
dreptate spre destinderea internaţio ţinerea Independentei lor. In Africa VARŞOVIA 25 (Agerpres). — In aceeaşi zi, Waller Ulbrlcht şl filmul american domină pia|a vest-
nală. dc sud. unde discriminarea rasială n După ruin transmite agenţia Bruno Leuschner au făcui o vizită tice in R.FG. s-a redus la jumătate. germană", 6cric ziarul. mat că aceasta înseamnă că S.U.A. sînt
Ţara noastră, care n urmărit cu n- devenit o politică de slat. populaţia P.A.P.. la invitaţia C.C. al P.M.U.P. lui Wladyslav Gomulka. prim-se- Referindu-se la filmele prezentate In continuare, „Frankfurler Rund hotărîte să răspundă prin anularea
tentie evoluţia discuţiilor cu privire africană este angajată într-o luptă şi n guvernului R.P. Polone, la 25 cretar al C.C. al P.M.U.P., A. ta- pe ecranele din R.F.G.( ziarul con schau" menţionează că „o dată cu concesiilor tarifare de care se bucură
la folosirea în scopuri paşnlrc a spn- curajoasă pentru dolnndirca dreptu septembrie a sosit la Varşovia de wadzki, preşedintele Consiliului de stată că în anul 1962 filmele ve^l- membrii Pieţei comune în exporturile
tor în S.U.A. In fapt aceasta ar duce
‘ lului extraatmosfcric. ar 6fllula în rilor .sale fundamentale . Slat, ş» J. Cyrankiewicz, preşedin germane au reprezentat doar 28.5 închidcrco a 335 săli de cinemato
cheierea unui acord privind Inter Romînia, credincioasă Doliticil de legaţia CC. al P.S.U.G. şi guvernu tele Consiliului dc Miniştri o! R.P. la sulă din totalul filmelor prezen graf în anul 1962 s-a redus simţi la punerea în aplicare a planului lui
lui R D, Germane, în frunte cu Wol-
Chrîstian Hertcr, consilier special al
zicerea plasării pe orbîlă a armelor sprijinire a cauzei independentei şi ţcr Ulbrichl, prim-sccrclar al CC. Polone tate publicului. Din articol reiese tor şi numărul spectatorilor". preşedintelui Kcnnedy, plan care pre
atomice. libertăţii naţionale a tuturor popoa- al P.S.U.G., preşedintele Consiliului, conizează sporirea tarifelor la o se
După părerea delegaţiei noastre, re - rclor oprimate, Îşi manifestă simpa- de Slat al R D. Germane, şl Bruno ric întreagă dc produse industriale de
Lcusclincr, membru ni biroului Po- primă necesitate importate de S.U.A.
lilic al CC. al P.S.U.G., vicepreşe cin ţările Pieţe» comune.
Populaţia Pămînfuiui dinte a] Consiliului de Miniştri al
R D. Germane.
La aeroportul din Varşovia, oaspe In tslanda; () nOllă
ţii au fost Intlmpinaţi de WJadys-
A’£W YORK 25 (Agerpres). — cindă: Tokio, New York, Şanhai, law Gomulka, prim-secrelar al CC.
Populaţia Pămintulut era la ştir- Moscova, Bombay, Pekin. Chica• al P.M.U.P., şi de Alte persoane majorare a preţurilor
Silul anului 1061 dc 3.069.000M0 go. Cairo, Rio de Janciro, Lon- oficiale.
de locuitori, Intre Începutul anului dra. Sao Paulo, Osaka, leningrad. la produsele lactate
1060 şi slirşilul anului 1061 in* Cel mai ridicai procent al na-
registrindu-sc o creştere a popa- lalitâtii şi mortalităţii in lume se REYKJAVIK 25 (Agerpres). —
lat iei dc 61 milioane dc pcisoane înregistrează in republica Coasta Londra; Conferinţă La 24 septembrie, toate ziarele
— se precizează in Anuarul demo- dc Fildeş, cu 56,1 şi respectiv 33,3 islandeze au publicat comunicatul
grafic al Naţiunilor Unilc. care a la o mic dc locuitori. Recordul pentru acordarea Consiliului de producţie al agricul
tont dat publicităţii la 2 scplcm♦ celui mai redus procent al nata turii privitor la noua majorare de
brie Ia New York, litălii este deţinui dc Berlinul oc- independenţei Kenyei preţuri la laple şi Ia produsele lac
Intre aiul 1050 şi 1061, popu- cidcntal cu 10.6 la o mic de Io tate. In comparaţie cu luna septem
latin Păminlu/ut a sporii cu 5uO cititori. Moita/itatca iniuntiiâ cei brie 1662, preţurile la lapte au cres
milioane de persoane dintre care mal ridicată se înregistrează in LONDRA 25 (Agerpres). — cut cu 25 la sulă, la smintină cu
337 milioane in Asin. Densitatea Gabon (Altica), unde din 1.000 dc La 25 septembrie a Început la peste 15 la sută, la unt cu 28 la
populaţiei pc glob se ridică in noi născuţi 160 mor înainte de a Londra conferinţa penlru acordarea suta, la brinză cu peste 17 la sută.
prezent la 23 dc persoane pe km implini un an. In ce priveşte că independenţe» Kenyei. La lucrările Se aşteaptă, dc asemenea, o ma
pătrat lată dc 18 In urmă cu zece sătoriile, recordul era deţinut fn ei iau parte reprezentanţii guver jorare a preţurilor ş( la alte măr
ani anul 1961 dc arhipelagul insule- nului englez în frunte cu Duncan furi dc primă necesitate in legătură
Ţara cu cea mai maie densitate lor Falkland, situate la sud dc Ar Sandis, ministrul coloniilor. 12 de cu faptul că Comitetul care contro
a populaţiei este Olanda cu 346 gcnlinu, cu 13.7 căsătorii la 1.000 legaţi din partea Uniunii Naţionale lează preţurile a permis societăţi
de locuitori pc km iJăltal fn timp de locuitori. Africane din Kenya, condusă de lor navale să stabilească, lără nici
ce tn Australia se înregistrează Pe regiuni, Buropa centrală ocu primul ministru, Jomo Kenyalta, un Ici dc limite, tarifele privind
mal puftn dc un locuitor pe km pă primul Joc in cc priveşte den- şase delegaţi din partea Uniunii transportul.
pâtrat. Cele mal populate oraşe silnica populaţiei cu 138 locuitori Democratice Africane din Kenya şi CA PE VREMEA LUI HITLER... De curind, statul major al tiupclor dc ocupaţie din Berlinul Ziarul „Thjodviljinn" scrie că
din lume sini, In ordine descrcs- pc km pătrat. trei reprezentanţi ai populaţiei eu occidental a organizat un exerciţiu tactic mixt anqlo-american, pentru a vcrilica pregătirea unei unităti
ropene împreună cu guvernatorul dc şoc compusă din 7.600 soldaţi. Cu acest prilej, soldalii americani au purtat căşti împodobite cu această majorare de preţuri este
general, Mac Dooald. zvastică, iar ja gtt crucea de licr. una din cele mal mari din u lti
mii ani.
Redacţia şl «dmioislraUa Tiaiulul tir, 9 Marile nr. 9,.JeleIon 1588, 1275, 1585, 20 78. Taxa oUltia. In numerar inform■.anrobSrU.DirestleUSenerala.P.T.TJ^ nr. C63.328 dur 9 oolembr le 1949c — Tiparul! întreprinderea PoIRrrallca-Hunedoara-; 40.065
Dev