Page 88 - 1963-09

T
nunpdoara-Deva

Filmul romînesc
PROLETARI DIN TOATB TARILE UNIŢI-VA I I
I W „Primăvară
uî smlismki premiat pentru
obişnuită",

a doua oară

Filmul documentar romînesc
ii* Î S * „Primăvară obişnuită", produc­
ţie a studioului „Al. Sahia", in
J r f c regia ing. Sergiu Nicolaescu, a
fost premiat pentru a doua oară,
peste hotare.
In cadrul Festivalului filmu­
lui, organizat cu prilejul Tîrgu-
lui internaţional de la Salonic,
filmul romînesc a fost distins
cu premiul III. Presa din Gre­
cia a publicat aprecieri elogi­
oase Ia adresa acestei realizări
Sînfem în plină campanie a cinematografiei noastre.
Colectivişti, lucrători Anul trecut, cu ocazia Con­
cursului internaţional de tehni­
din gospodăriile că cinematografică de la Mos­
să mobilizăm la muncă foaie forţele! nuită", realizat în culori prin
agricole de stat! cova. filmul „Primăvară obiş­

Grăbiţi recoltatul cul­ microfilmaţi pc flori şi plante,
a fost distins cu „Premiul dc
turilor de toamnă. Mo- Insămînţarea cullurlior in epoca optima I excelenţă" al Unialec.
(Agerpres)
bilizati-vă toate forţele
relor aflate la gospodărie s-ar face
la executarea in epoca
Au terminat semănatul secarei la timp. In ziua de 25 septembrie, Pentru extinderea
optimă a însătnînţâri- timp de citeva ore, de pildă, lucră­ experienţei înaintate
lor. Executaţi numai lu­ Corespondentul nostru, tov. tuează arături în vederea însă- rile au stagnai din cauza lipsei de
V. Samoilescu ne informează mînţării griului, lucrare care va in creşterea
crări de bună calitate! că semănatul păioaselor a înce­ începe peste citeva zile. Avînd ulei. Trebuie, de asemenea, urgen­
put şi la gospodăria colectivă terenul eliberat din vreme, cu tată acţiunea de eliberare a tere­ Cartierul Livezeni din oraşul Petroşani îşi primeşte noii animalelor
din Pricaz, raionul Orăştie. Pînă ajutorul celor 3 tractoare afla­ nului de culturile de toamnă după locatari. Foto : V. ONOIU
Zilele trecu le un grup de colec­
Recoltează de zor acum, Ia această unitate s-a ter­ te la gospodărie s-au pregătit care urmează să se Însăminteze tivişti, fruntaşi in creşterea anima­
minat însămînţatul secarei fu­ 200 ha teren care urmează a fi griul. Această răspundere revine
culturile de toamnă rajere pe cele 15 ha planificate însămînţate cu grîu, din cele organizaţiei de partid şi consiliului Primirea de către preşedintele Consiliului de Stat lelor de la G.A.C. din Pricaz, raio­
şi se continuă cu semănatul or­ 250 ha planificate. nul Orăştie, din iniţiativa comite­
Pînă la 27 septembrie, în ra­ zului pe 50 ha. La semănat lu­ de conducere al gospodăriei agri­ a delegaţiei indoneziene care ne vizitează ţara tului comunal de partid şi a comi­
ionul Haţeg s-a recoltat porum­ crează cu bune rezultate trac­ Pentru a obţine sporuri în­ cole colective, tetului executiv al Sfatului popular
Preşedintele Consiliului de Stal
bul de pe 2.461 hectare, din toristul Constantin Pclruţescu. semnate de recoltă, o dată cu al R.P. Romine, Gheorqhe Gheor- pat Ştefan Voltec, preşedintele Marii comunal Turdaş, s-au deplasat la
Adunări Naţionale, Grigorc Geamă­
cele 6.863 hectare însămînţate Nici celelalte două tractoare arăturile s-au încorporat sub Pregătirea terenului nhlu-Dcj, a primit vineri, la Palatul na, secretarul Consiliului dc Stal, gospodăria agricolă colectivă din
tn primăvară cu această cultu­ aflate la gospodărie nu stau ne­ brazdă mari cantităţi de îngră­ Consiliului de Stat, delegaţia unită Ludovic Takacs, membru al ConsI Spini. Aici s-au purtat discuţii in­
ră. Datorită unei bune organi­ folosite. Cu ajutorul lor se efec­ şăminte. este întîrziată a Adunării consultative populare lînlui de Stat, arad. Şl. S. Nicolau, teresante cu privire la organizare-J
zări a muncii şi folosirii din Pentru culturile de grîu, secară provizorii şt a Parlamentului Repu­ vicepreşedinte a) Marii Adunări muncii în sectorul zoolehnic, asigu­
plin a timpului prielnic pentru C u 7 tracto are blicii Indonezia, condusă de generai Naţionale şl Eduard Mezlnccscu, ad­ rarea bazei furajere şi au fost îm*.
lucru, la gospodăriile agricole masă verde şl orz, colectiviştii din W llujo Puspojudo, vicepreşedinte a) junct al ministrului afacerilor ex­ părtăsile cele mai bune metode apli­
Rapolt, oraşul regional Deva. au
colective din Sălaşul Inferior şi destinat suprafaţa de 335 ha. Clnd Adunării consultative populare pro­ terne. cate in creşterea animalelor penlru
A luat parte Sukrlsuo, ambasa­
Sîntămăria s-a reuşit ca pînă Rezultate de seamă în ceea această toamnă. In vederea spo­ timpul a devenit prielnic, s-a trecut vizorii, ministru de stat. dorul Republicii Indonezia în R. P. sporirea producţiei de carne şt lapte.
La primire, care a decurs intr-o
acum să se culeagă ştiuletii şi ce priveşte semănatul orzului ririi producţiei la hectar, pe 40 la semănal. Astfel, s-a reuşit ca atmosferă prietenească, au partid- Roinină. (Agerpres) De asemenea, cu acest prilej. în­
să se taie cocenii de pe 129 şi şt secarei au dobîndit şi lucră­ hectare s-au administrat îngră­ grijitorii de animale fruntaşi de la
respectiv 140 hectare. Realizări torii ele la G.A.S. Bîrcea Aici şăminte chimice şt organice, iar pînă acum să se Insămlnteze secara G A.C. din Pricaz. printre care amin­
de seamă în această privinţă au s-au semănat pînă acum 70 hec­ pe 11 hectare s-a aplicat dolo- pe Întreaga suprafaţă planificată si S e m n a re a unui nou a ra n ja m e n t tim pe Sofica Stanca, Cristina Go*
orzul pe 10 ha, din cele 35 ha sta­
dobîndit şi colectiviştii din Bă- tare, din care 50 hectare cu orz mită. bilite a fi cultivate cu aceasiă plantă. co m ercial în tre R.P. R o m în ă şl Anglia goaşe, Victoria Davidescu, Gheor-
ieşti şi Boşorod. O atenţie spo­ şi 20 hectare cu secară masă Paralel cu aceste lucrări, cu Timpul este favorabil şl pentru ghe Bucur şi alţii, nu demonstrat
rită se acordă şi strîngerii ce­ verde. De menţionat faptul că ajutorul celor 7 tractoare ale semănatul griului. Pentru ca şl In urma tratativelor purtate la Exterior un aranjament comercial practic cum fac mulsul vacilor, alăp^
lorlalte culturi de toamnă. Pînă totodată s-au făcut arături pe G.A.S. s-au pregătit şi 115 hec­ Bucureşti intre delegaţiile comercia­ valabil pe o perioadă de 5 ani (1 oc­ tarea viţeilor ş.a.
acum, floarea-soarelui a fost re­ 160 hectare, din cele 189 ce ur­ tare teren în vederea insămîn- această lucrare să poată li execu­ le romînă şi enqleză, penlru înche­ tombrie 19(13—3<) septembrie 1968), V. SAMOILESCU
coltată de pe întreaga supra­ mează să fie însămînţate în ţărifor dc primăvară. tată în cadrul epocii optime, este ierea unor instrumente de schimb precum şi listele de mărfuri ce vor corespondent
constitui obiectul schimburilor in
necesar să fie luate măsuri penlru
menite sâ contribuie la dezvoltarea
faţă, iar cartofii au fost scoşi In continuare a schimburilor comer­ primul an de valabilitate a Aranja­
de pe mai mult de 800 hectare. urgentarea pregătirii terenului. ciale intre R.P. Romînă şi Anglia, mentului. Cu sprijinul tinerilor
La Toteşti şi Boşorod, in numai Rezultatele pot fi mai bune Plnă acum. la această gospodărie s-a semnat la Ministerul Comerţului (Agerpres)
citeva zile, colectiviştii au re­ Colectiviştii din Bretea, raionul s-a reuşit să se Insămlnteze orzul s-a pregătit patul germinativ pe mat Tinerii din Piclişa au organi­
coltat cartofii de pe 31 hectare. puţin de 25 la sulă din suprafaţa zat o acţiune de înfrumuseţarea
flia. şi-au planificat ca In această şi secara pe 28 ha. In afară de aces­ planificată a se Insămlnta cu grlu Noi imstilule pedagogice împrejurimilor spitalului din lo­
Intensificarea ritmului recol­ toamnă să însăminteze păioase pe te culturi insă, 200 ha vor trebui Râmlnerea In urmă cu arăturile se
tărilor a permis unităţilor agri­ mai mult de 220 ha. Incepînd din anul universitar de cele patru care existau In anul calitate. Ei s-au angajat ca in
fiecare săptămînă să
presteze
cole din raionul Haţeg să eli­ Avlnd pregătite din timp semin­ să fie semănate cu grlu. Din aceas­ riatoreşte In mare măsură faptului 1963— 1964, Isi vor deschide porţile universitar 1938—1939. cîtc 2-3 ore muncă patriotică
bereze suprafeţe însemnate de te­ tă suprafaţă plnâ acum s-au pregă­ că si acum suprafeţe întinse ce tre­ alte două noi institute pedagogice Inceplnd de la 1 octombrie. In la curăţatul pavilioanelor. în­
de trei ani — in oraşele Suceava
ren şi să pregătească aproape ţele necesare şi terenul, zilele tre­ tit doar 60 ha. buie cultivate cu grîu sînt Încă ocu­ şi Oradea. oraşele Arad. Bacău, Blaj. Botoşani,
1.500 hectare în vederea însă- cute s-a Început semănatul orzu­ Realizările ar putea fl eu mult pate cu culturi de toamnă. De aceea, Noile institute vor avea cile două Buzău, Constanta. Craiova, Cl:j|, frumuseţarea parcului şi curţii,
mînţărilor de toamnă. lui şi secarei. Cu sprijinul pe care facultăţi — matematici si filologie Ctmpulung Muşce). Deva, Galaţi, întreţinerea complexului spor­
Iaşi, Sighet, Odorhei, Oradea, voi
P. PARCAŞU l-au primit colectiviştii din partea mal bune dacă aprovizionarea ou urgentarea ritmului recoltărilor con­ — unde 6e vor pregăti profesori rle tiv etc, Pînă în prezent ei au
corespondent tractoriştilor aflaţi la gospodărie, carburanţi şl lubrlflantl a tractoa­ stituie una din sarcinile Imediate. specialitate pentru şcolile de 8 ani. funcţiona de asemenea noi institute efectuat peste 2.000 ore muncă
Cu noile instituţii de învătămint pedagoqice pentru învăţători cu du­ patriotică.
superior, numărul centrelor univ?i- rata de doi ani. A. MAGUREAN
sitare din tară se ridică la 15,'fată (Agerpres) corespondent

V . V . '. V A V . V . V . V . ,
I
Cărbune
Cu pSanuî depăşii Schimb de experienţă
pentru 1000
\ Colectivul fabricii de hirlie din Pctreştl a reu- de trenuri Din iniţiativa Ministerului de Fi- \
«2 şit ca de la incepulu) anului şl pînă in prezent nanle şi a C.S.C.A.S, a început la •
De la începutul T.R.CH. un schimb de experienţă J
«• să-şl depăşească sarcinile de plan la principalii anului şi pină in la care participă delegaţi din par-,
! ' indicatori. La producţia globală şl-a depăşit pla- prezent, mecanicii lea Trusturilor regionale de con-'
si focluslii de lo­ slructii din Bacău. Braşov, Banst. \
’• nul cu 19,19 la sulă, iar la producţia marfă cu comotivă apar|i- Ţg. Mureş si Hunedoara, precum şi »
19,12 la sulă.
• nînd depoului reprezentanţi ai Ministerului de F i-'
•• Succesele de mai sus au fost obţinute ca ur- C F.R. Pelrosani nanle şi ai C..V.C.A S. ‘ t
/ mare a unei mai bune organizări a muncii, \u- au economisii mai In cadrul schimbului de experien-'
bine de 4.055 tone lă, care durează şapte zile, sînt vi-J
loslrll Judicioase a timpului de lucru, folosirii cărbune. Cn a- zitatc şantierele Trustului regional»
*■ maşinilor la capacitatea maximă etc. ceastă cantitate de construcţii Hunedoara, se efec-'
se pot remorca lueaz.â schimburi de păreri privind’
2» Un aport deosebit Ia depăşirea sarcinilor de
circa 1 000 de tre­ metodele dc execuţie, calitatea şi •
V plan l-au adus muncitorii secţiilor fabricaţie, sor- nuri pe distanţa felul lucrărilor, probleme de orga-'
\ tare şl finisare. Petroşani—Simeria. nizarea muncii, se analizează situa-,
•
Dintre mecanici tia linanciar-contabilă şi alte pro-'
cele mai bune re-
j In primii trei ani ai şesenalului zultale le-au ob­ blenic. I
ţinut tovarăşii Peste 200 tone j
% In primii Irei ani ai marc număr de gos­
şesenalului. lumina e- podării agricole de Petru Pelroi, Au­
% Icclrică s-a aprins tn rel Marcu şi Pe­ de fier vechi :
*• peste 1.500 de comw- stal, staţiuni dc nu- tru Rusii, care au I
•* ne şi sate din patria si şi tractoare, gos­ economisit in me­ Tinerii din organizaţia U T M. a ,
•. noaslră. Au fost ast- podării agricole colec­ die 18 tone căr­ secţiei mecanice din C.S. Hunedoa- <
bune lunar.
La gospodăria agricoli colectivă rtin Sînlandrei recoltatul plum bului se desfăşoară din plin. Coleciivişlli de aici nu slrins recolta \ tel electrificate un tive, locuinţe. T. 1VANFSCU ra acordă o mare alenlie strîngerii ]
de porumb de pe 00 ha. După recoltare, ştiuletii se sortează şi apoi se depozitează in pâtr.le. V . V . V . V % (Agerpres) corespondent fierului vechi. De la începutul anu*,
lui şi pină in prezent ei au strins '
Ti şi au dat o-,
Turbina a fost salvată telarilor pes-1
Urcam pc pionul înclinai, spre In adunorca generală de partid, le 200 tonr*1
terenul <te incOrcarc al sec!iei indicii de utilizare au cicscul ; în lier vechi !
l-a furnale. Alături, doi muncitori august şi septembrie s a realizat '• Agregatele uzinei elcclricc din Gura bar/a funcţlo- Numai in
care alunei se Intilnise.ră. Discu- un indice de utilizare cu peste 3 nau din plin. Pelru Popa, mecanicul principal dc tură luna seplem
tau : la sulă mai mare deci/ cel plani­ *• de la turbină, se plimba printre maşini, urmărind brie ei a
— Cum merge 02/ 1 ficat. Pe această bază planul de % iunctionarca lor. Părea loarle mulţumii dc mersul sa- c o l e c t a t 1
— Ca de obicei. produtlie a lost depăşit cu peste .J cadat şi uniform al turbinelor. Ca din fntimplare peste 40 do'
— Adică ? 3.500 tone de lontă. ■■ s-a oprit în faţa turbinci nr. 3. Pentru un moment tone.
— Ca ieri. ca alaltăieri.. teasiâ ruşine — spunea Inlr-o 3. 4. /0, II, 12 penfru a se elimi­ la lurnalul nr. 3 reparaţia o du­ * ■* îngheţase dc spaimă. Capul axului dc rotor, pc care In actiti
— Aha. infclca . Cil o 11 ocum ? adunare generală de partid lurna- na pierderile de aer cald ,- meca­ rat doar 50 la sulă din timpul pla­ Helcrindu-se Iu viitor, tova­ era iixată roata ce antrenează pompa principală cîc nea de sirii:
— Păi 071 dimineaţă trecusem tistul llie Miteă — trebuie să ne nicul şei al secţiei a primit sar­ nificat, Cum ? Prinlr-o organizare răşul loun Postolache. secretar al gere a h*-'
dc 1 900. Cred că a/i mai punem shădiiim să mărim indicii de uti­ cina să concentreze inlrc(inerea ia buna o lucrului, prin pregăliiea unei organizaţii dc bază P.A!.77. dc la •* ulei şi regulatorul turbinei se rupsese. Pulgerălor se rulai vecii»
o sulă... lizare a lurnalelor. Asta-i rezerva artregnicle cu un grad mni riflir"! minuţioasă, din timp, a pieselor de secţia l-a turnate, ne spunea că *• gindi la neplăcerile ce puteau urma, la pierderi dc se eviden­
schimb şi prin munca Insullelilă
Drept să spun, n-am înţeles noastră cca mai de preţ. Ce cred de uzină; imediat ce se intră in a echipelor de lăcătuşi conduse de se pot obţine realizări si mai fru­ \ sule dc mit de lei. la degradarea totală a turbinei.
marc lucru din această discul'C. eu că trebuie tăcut in acest scop? schimb, echipele dc întreţinere au Angliei lloriu, Almăşan Petru ş.a. moase Şi /)en/ru o ne dovedi a ,• Trebuia acţionat cu orice preţ. In cel mult trei mi- ţiază tine­
la care Iară sa v/ean asistam. Al ai Păi in primul tind să facem tur­ sarcina să tacă tevizia instalaţii- citat din carneţelul său nişte cifre J» nule situa(la croata putea deveni iremediabilă. Atunci, rii Nic»>-
tirziii insă am aliat despie ce-/ natele sd tunefioneze cil mni mult Imbunătăliri substanţiale s-au a- cu care ne demonstra că mctgind •* comunistul Petru Popa alergă la tabloul de comandă. lae Manciu-
vorba; in himul erononiistului sec­ timp in plin. Apoi să încercăm — dus şi la cuploarele dc prăjire u tn lunile următoare cu un plan *• Au urmat citeva manevre scurte şi turbopompa auxl- lea. losd
ţiei am iniclcs cei cu 190(1, cu şi să nu ne lăsăm pînă nu reu­ Indici de utilizare sidcrilei. Aici. penlru u creşte 2ilnic cu cca 5 tone mai marc de- tiară de ulei a lost pusă in funcţiune. Szsasz. Ma­
încă o sută şi aşa mai departe şim — să îmbunătăţim ptocesul inal(i — produefie capacitatea de prăjite, cuptoarele cil in septembrie, sc poale depăşi * Uleiul acţionai de noul agregai alimenta dîn nou
Furnaliştii de ta secţia l-a furnale lehnoloqic... au fost prevăzute cu urzăloaic angajamentul anual cu 5.000 tone lagărele principale ale turbinei. Pe faţa încercată do rin Rad
a C-S. Hunedoara ou holăril să IIic Milcă n-a venii cu o idee sporită de fontă centrale etajate, care permit un lontă Gheorghe
producă in fiecare zi < ite 100 tone nonă; despre creşterea indicilor consum mai ridicat ae gaz metan Cil despre anul viilor, to\arăşu/ emoţie a comunistului Petru Popa s-a ivit un zimbet PomisJean v/
fontă peste plan, penlru ca in dc utilizare s-a mal discutat şi In şi realizează o pră/ire mai bună Postolache ne-a spus doar aţii: ^ de satisfacţie. Agregatul a fost salvai, iar funcţionarea alţii.
acest fel sd-ş» poală depăşi an­ alte ocazii. Dar^ /ţarcă niciodată lor şi să raporteze delccliunile De asemenea, s-a întocmii un gra­ — „Ziua bună sc cunoaşte de lui a continua! in deplină siguranţă. CRIGORE
gajamentul anual In septembrie, lurno/işlii nu i-au ncordaf atita constatate, pentru a se putea lua be pentru curătaicu arzătourcior, dimineaţă" l £ ŞT. CRACHJN CHELEA
plnă in 25, produseră deja 2009 alenlic. Prea boleau pasul pe loc măsuri la timp. pe termene şi cu responsabilităţi •* corespondent coresp.
zicală ro-
Intr-adevăr, o veche
tone lontă peste plan de la o vreme încoace... Aşn cd Buna 1nlre(inere a agregatelor şi precise. mincască aşa zice. Şi după cum
s-a pornii hotdril pe acest drum calitatea reparaţiilor au tăcut sd Toate uccste măsuri au fost Cnitfribuţiit lăcătuşilor
Organizaţiile de bază pe schim­ crească timpul de lunclionarc In completate de munca entuziastă a e dimineaţa, însemnă cd ziua va
Iarna trecută a creol greulăfi buri au analizai telul cum se ex­ luna august, dc pilda, pe seama colectivului de lurna Uşii, din r ia­ li loarle bună. Numai că trebui;;
mari şi la seefia l-a lurnale. M i­ ploatează agregatele, cum se în­ reducerii opririlor şi a micşorării durile căruia remarci deosebite avui grijă că şi utunci cind dimi­ Preonipindu-sc îndeaproape de cătuşii acestei echipe, printre
nereu/ Inghcfut, funcţionarea treţin ele, măsura In care fiecare timpului de mers redus, s-au pro­ se cuvin echipelor conduse de neaţa e frumoasă poale veni pes­ •2 buna funcţionare a maşinilor şi care amintim pe C. Sică, I. Le-
greoaie a agregatelor, Impicună instalalie este raţional folosită. In dus peste plan 200 tone lontă. $1 Duca Dumitru, Hrilcu Pemus, Ma- te vi o lurtună. E bine ca tu mu­ 2* utilajelor, lăcătuşii din echipa bovici, D. Dodan şi alţii, îndru­
cu o seamă de deficiente interne, mai multe adunări de partid s-a acesta c doar un exemplu, Dar la nolache Teodor, Milcă llie, Tl- ţişi ii să se pregătească temeinic •2 condusă dc Romeo Curetcanu, dc maţi îndeaproape de maistrul lo-
au făcut ca in primele luni ule analizat felul cum se înfăptuiesc turnatele 1-4 dc la combinatul si­ molle Nicolac, Miron Ştetan, Al/- penlru iarnă ; sd nu uite cile greu­ / la Prcporaţia de cărbuni din Pe- siî Pilimon, au asigurat o bună
anului planul să nu se realizeze. derurgic din Hunedoara s-a căpă­ dea Victor, Burciu Vasile şa Da­ tăţi au intimpinut In iarna trecută. ** trlla, au reuşit ca şi in această
Apoi, se pdreo că lucrurile an obiectivele din planul M.T.O. Şi tai o bună experienjă şl fn exe­ Şi să acorde mereu toată aten/in funcţionare a maşinilor şi utila­
pornit pe un făgaş bun, In sensul de liccare dată s-au luat măsuri cutarea unor /e/)aro/ii de calita­ torită fn special strădaniei lor întreţinerii agregatelor. Atunci «• lună să asigure o luncţlonare nc- jelor, contribuind astfel la înde­
că planul se realiza. Minusul din importante. Ultima dată cind s-a te superioată, Inlr-un timp scur/. re(eta dc dozare a lost respectată, slîrşilul acestui an va constitui In- 2< întreruptă elevatoarelor, ciururi- plinirea ritmică a planului dc
prima parte a anului a rămas analizat problema Întreţinerii a- Furnalului nr. 2, de pildă i s-o /ri­ gralicul de descărcări de aseme­ tr-adevăr „dimineaţa" unor reali­ •* lor şl silelor Zimmcr. Efcctuind producţie.
Insd multă vreme nerecuperal. gregatelor s-au luat măsuri ca : a l f reparata In numai 8 ore In nea, zări deosebite. 2« la timp controlul preventiv şi P. GAINA
— JDocd vrem sd scăpăm de a- să se Iacă etanşări la cauperele loc de 24 ore cil era planificat Şi aşa cum a prevăzut Mltcă, N. ANDRONACHE ^ execulfiid o bună întreţinere, lă­ corespondent