Page 9 - 1963-09
P. 9
Pag. 2 Drămui socialismului Nr. 2701
OOOOCOOOOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
Pregătiri intense pentru noul an şcolar A G E N D Ă P R O D U C Ă T O R I ! o
CQadio 5 [
In curînd 6aJjlc de clasă ale şcoli bova ctc., precum şi conducerile şcolilor şcolarizare şi reparaţii şcolii de 8 ani nou în valoare de 98 000 lei din loto • Contradinri laptele (le vacft şl do oale cu I.C.I-L. Slnierfa/x!
lor de cnllură generalii vor li anima'e nr. 1 şi li, din Sebeş au manifestat din Tău-Roşia 40 000 lei, iar celei <l:n Iul de 145.000 lei cit avem contractat 6 SEPTEMBRIE 1963 J beneficiaţi de următoarele avanta-Je: 5
din j:ou dc voioşia elevilor. Prima zi preocupare deosebită pentru asigurarea Sccăşel 30.000 lei. Conducerile acestor iu întreprinderile AAinisleiului Invăţă- • primiţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalelor,jjj
de şcoală cs|e aştept dă cu nerăbdare. »elur mai bune condiţii nialerintc des scoli dcabia acum şi-au procurat ma niîu.luh.u. In acelaşi timp s a acordat Programul l: 5,07 Jocuri popu
Conducerile şcolilor şi sfaturile popu (liiderîi anulm şcolar. Ca urmare, au terialele lumînd sA înceapă lucrArif^ toată atenţia recondiţionării şi păstră lare i omîneşli: 5.30 Aţuzică inter o avansuri de bani în contul contractului, o
lare $ au îngrijit din timp să asigur* lost terminale amenajările şi curăţe Bineînţeles că timpul pierdui poale fi rii materialelor existente. AAajoiilalea pret a lt) dc fonf ară: 6,07 AAuzică O
copiilor cele mai bune condiţii de in- nia piuă la 15 iulie. în bună p*vlc recuperat. Pentru reali directorilor de şcoli au luat măsuri pen uşoară; 6,35 Cintece; 7,10 Aţuzică • preţuri convenabile pentru produsele predate,
vătiilurA. In cursul acestei săptămîni vor fi zarea acestui lucru, comitelui executiv ii n verificarea şi repararea materiale popularii: 7.30 Sfatul medicului: « repariizărl de păşuni.
Dorind să aflăm stadiul dc pregătire terminale lucrările dc reparaţii şi zu al slatului popular comunal trebuie să lor didactice. S-au evidenţiat şcoli'e Bolile alergice de piele; 8.30 AUizi-
ol şcolilor din raionul Sebeş pcnir: grăvit la şcolile din Cui, Boz, Tău — dea tot sprijinul. din Sebeş. Răhău, Pctrcşti, Apoldul de că distractivă; 11,27 Valsuri: 12,00 Pentru îi.cheierea de contracte vă veţi prezenta la pnm-telcA
descinderea noului an de învuţjmîiit, Roşia, Ungurei, Spring, Vmgjrd şi Lo- ÎNTRUPARE: Care este situaţia mo Sus, Apoldul dc Jos, Pianul dc Sus, Cînlcce inspirate din viaţa nouă a gşi centrele de acli«z»ţionarc a laptelui din comuna resjuufiră sau.;,
am solicitat un interviu tovarăşului Ion man. Dacă directorii acestor şcoli pre bilierului şcolar 7 Pianul de Jos, Gîrbova şi altele. Rău salului; 12,30 AAuzico uşoară; 13,10
Preja, şeful secţiei da iuv:dărnicii a cum şi stalurile populare comunale ar RĂSPUNS: Pentru anul bugetar este că unii directori de şcoli, cum „Săptămiiia muzicii bulgare"; 14.00 g direct oficiilor raionale. p
Sfaiulm popular ra oml Ja:u <e ne a ti dc'Ţiis din timp coiueii/.ilc pentru lu 1963 s-au alocat 465.000 lei în vederea sint cei din Cui. Draşov şi Sugag. nu Concert de prînz; 15,00 Solişti şi 0 0 0 0 0 0 0 0 ^ 'r'^ooO(vxv.'OCiOo<*/ooo(xx>ooooo(vyx'/Oo<'ooA.-i <v
relalat diiisul : crări k- respective şi ar !i procurat ma înlocuirii mobilierului vechi, nccorcs- au întreprins încă nimic pentru recou- orchestre dc muzică populară; 16,00
/NT 111:1)API:: In planul de organi terialele necesare imediat după îiirlip* punzător. Contractele încheiate cu Di AUizico dc estradă; 10,15 Vorbeşte
Afoscova I ; 18,00 Concert dc muzi
zare a mi.'ulaminiulm pc anul 19U3 — ierca anului şcolar, la ora actuală să lecţia de aprovizionare şi desfacere .a diţionarca acestor materiale. că uşoară) 18,30 Lecţia dc limba
}%<l vveli prevăzut ui (oft copiii dc lile de clasă ar fi lost gala să-şi pri Ministerului Iuvuţamintului şi cu intre ÎNTREBARE: Ce alie măsuri s-nu franceză (pentru începători); 19,04
mVsiu şcolară din foaie localiiutile ra mească elevii. Zilele ce au mai rămas prinderea „Economica" din Sebeş pre luat penlru asigurarea bunei desfăşu- A\clodii populare cerule dc ascultă
ionului sa jie înmiişi şi să afineze ca piuă la începerea noului an dc învăţă- văd livrarea a 500 bănci şcolare. 50 râri a noul ui an de învăţătnîid ? to ri; 20,50 Romanţe; 21,15 Pc dru
/fgiihuitafe cursurile şcolilor. Am do iiiî/it trebuie folosite din plin. catedre. 150 table şcolare, 140 dulapuri I a a f i g g g
ri să cunoaştem ce măsuri aţi luut Rină la 10 septembrie toate şcolile arhivă. Pînă în prezent nc-aii fost li RĂSPUNS : Aţoi intîi Irebuic relevai muri (Ic excursie cu scriitorii noştri:
neutru realizarea acestui obieitu? din raion vor fi gala su şi primens/ă vrate doar l'O bănci şcnlaic, 140 dc I aptul că pînă la 25 august toate şco Pc Valea Oltului; 21.30 Muzicp
elevii. dulapuri şi 100 table care an şi Iosi uşoară de Radu Scibnn; 22,55 A\u-
RAS PI:NS ; Avînd în vedere Lip- lile din raion şi-nu ridicat manualele zică de dans.
iul ci iu anii Irecnti s-au ivit ca/nri INTREBARE: In ._____ _________ _______________ ridicate de şcolile pentru clasele I-VII. In total s-au di Programul II: 10,10 Cuilccc so YU jF * * n ă u H E D Q A R A
i/olale iu cătunele de iimnlc de pe raionul Sebeş sini ~~ ------------------------- din Boz,Cut. Doştat. fuzat pesle 60000 volume ce vor fi lu _ r T v h t ly* 0 1
Gîrbova,
v alea Sebeşului cînd părinţii manile*»- i" cc"‘: Interviu cu iIon Preja, Pctrcşti. vietice: 10,30 Muzică din operete; ^
tau It-udinţa de a amina insuiciea ro strucfie edeva şcoli Roşia de Secaş şi minate elevilor în cadru festiv. Fondul 11,00 Duete vocale şi instrumentale j
I nlor ia şcoala, am iniţial aduniri cu Am vrea să cunnaş- ş e f u l s e c ţ i e i d ? î n v ă ţ fin ii n t o 1 Ic Ic Corni1 aiul c- bibliotecilor şcolare va fi reîmprospă dc muzică uşoară; 12.35 Cintece şi
jocuri populare rouiincşli; 13,00 A\u-
r> , . , -
,
i'ăiiuln, in special ai elevilor re au lent care este s‘u- a Sfatului popular xecjifiv al slaiului ta! cu cărţi în valoare de 28 000 lei. Di â i
absolvit clasa u IV-a. De asemenea, Jiul lucrurilor Iu popular raional şi-a asemenea, amintim faptul cn U.R.CC zică dc cameră; 13,40 A\elodii liri
ce; 14,10 „Săptăniîne muzicii bul
cadrele didactice din Rugag, Lunun şi accsfca ? r a i o n a l S e b e ş «sumat sarcina să Sebeş şi a organizat în acest an din
Strung,in s au coiclilinl in brigăzi şi RĂSPUNS: I n ___________ ___ nigcnlezc executa- gare": Aţuzică populară; 14.35 Din O Al î ci DAT j
s au deplasat în cătunele şi satele a- tea dc către între •imp aprovizionarea cooperativelor iu creaţia Ini Ciprian Po-rumbcscu ;
parţiiKMoare şcolii dc ccnlru pentru a ultima vreme nlninl ‘ prinderea „Economica14 a băncilor şco- rechizite şcolare. 15.30 Solişti dc muzi ă uşoară; 17,00
sta dc voi bă cu părinţii in vederea în acestor lucrări a lost încetinit In unele A\ăsurilc arătate mai sus ne dau cer Din cele mai Inimoase melodii popu
scrierii din timp a copiilor la şcoală. localităţi. Astfel la şcoala dc 8 am Inre. In ce priveşte mobilierul existent liludiiiea co odalu cu descinderea nou lare : 18,35 Aţuzică uşoară roniîncas-
la şcoli s-au luat dm timp măsuri de
Acţiunea este conlrulală direct dc că din Loinan lucrările au rămas în uniu că ; 20,10 Aţuzică populară interpre w m k * * * 1
tre inspectorii secţiei dc liivăţăniînţ. deoarece conducerea şcolii şi preşedin reparare a Im. lui an şcolar, copiii miincilorilor şi tată dc Cristma Speriosn şi Şlelan
tele sfatului popular nu an depus tot INTRI BAR!:: Cum au fost pregăti Stroie; 20,40 Ciută Rita Strcich —
INTREBARE: Cum au }ost antena- te materialele didactice pentru noul ,n colcctivişiilor din raionul nostru var muzică dc estradă: 21,15 Gută co
;t:'e clădirile şcolilor pentru ta noul un inlcicsnl în procurarea la timp a ma şcolar ? găsi cele mai bune condiţii dt instrui,e ru! radiolclcvizinmi; 22,00 Muzică
terialului pentru biunle şi
duşumele.
de Inuufuminl să fie destins la timp RĂSPUNS: Pînă în prezent şcoli'e şi educare. dc dans; 24,00 Aţuzică de dans. OANÎFÎCAT.i£
şi in cele mai bune condiţii ? Există iusu posibilitatea ca piuă la * noastre au primii material didactic
octombrie niuncindu sc cu mai multă D. CR1COVFAXU Buletine de ştiri si radiojurnale:
RĂSPUNS: In primul rînd s au luat răspundere, cele două săli pen-tru in 5,00: G,C0; 7,00; 11,00; 13.00;
măsuri dc reparare şi zugrăvire a să ternat să Iic dale în folosinţă. 17.00; 22.30: 23,50 (progiamnl I);
lilor dc clasă. Pentru aceasta condu 10.00; 12.00: 14,00; 16.00; 18.00;
cerile şcolilor au încheiat ronlraelc cu l a Miercurea, datorită faptului că La începui de drum 21,00) 0,50 (programul II).
I.G.O. Sebeş şi cu nlle iimlnţi socia lovarăşii (Im comitetul executiv al sla
liste, îu special cu gospodăriile agii- bului popular nu an acordat sprijinul
cole colective care au echipe de zugravi necesar procurării materialelor dc con Primul pas pe drumul profesiei profesiei alese ca etic hatărîlă ca Cinema
>i zidari. struc|ii şi asigurării braţelor (Ic umil
iri, lucrările sini dc asemenea rămase cc (i-ni ales trezeşte inlo'ilcainm pe lingă ncliuitutca didactică să-fi 5 SFPTFAţBRIF I9G3
In general apreciem că pe cuprinsul îu urmă. sentimente deosebite. Idealurile e ° i
raionului nostru îu acest an lucrările de \ndruznc(c îşi conturează profilul, adina aportul lu cea dc-u doua l)l:VA : Minierele Purmului — d-
pregătire in vederea descinderii noului I a Sebeş, reparaţiile şcolii medii sîrit şcoală a salului — căminul cul nunulografnl „Patria" t Dinlcle de
f\w şcolar s au deslaşural mai organi gala. Daca T.RCIÎ ar instala mai devin realitate Anii dc şcoală au tural — in munca dc ridicare a Qur —» cinematograful Sirbu" >
zat. Directorii şcolilor şi preşedinţii c.)- repede motorul şi pompa dc apă, şcoa luat sfiiţii. începe marca şcoală nivelului cultural ul locuitorilor Minierele Parisului — cinematogra
mitelclor r.vccutjvc ale staturilor popu la ar li gala să şi deschidă porţile. a virfH, a practică. a crcafiri. de pe Valea Sebeşului ful „Gnhlinu de vara'; HUNEDOA
lare comunale, cum suit cei dm Jiua, Din bugetul sfatului popular raional Entuziasmul celor 20 de primă Georgehi fîudns, fiica electri RA : Concertul mult visat — cine
<ugng, Săşciori, Roşia dc Sccaş, Gir s a acordat pentru lărgirea spaţiului de veri dau acestui prinţ pus în cianului de mină din Gheţar îi va matograful „(jradina de varii't llain | âftUL u SERVldUL &EM0HAL |
via fu semnificaţii precise invăfa pc fiii minerilor din a- ici — cinematograful „SUidion" /
Cu aceste sentimente in suflet. ccqstă localitate să desluşească SI MERI A: Mila regească — cinema- I kîWSTULUi îu aytv.TRAÎAN|
absolvenţii şcolilor peduş’umec din tainele slovelor scrise Pasiunea ci (ografnl „I. Pinlilic" ; PETROŞANI:
Deva şi Cluj păşesc iu tu(a co pentru jocurile sportive a ti eter- Doctor in filozofic — cincmutogrufnl : ‘ fo ;f - •(..
misiei dc repartizare. Pier are fi-a miaai-o să declare că in animi „Al. Snlua" t O moştenire cu bu fc a o n iia u r ^ i > r 1
ales din tintp viitorul loc dc echipa dc volei din Cheiaj se cluc — cinematograful „7 Noiem
muncă. va a finim in competiţiile x>ii toace. brie' > ALBA IU LI A : l ‘ir sta dra 5 1 C T 5 ;? E ^ ^ ^ ^ S £ 5 2 .- î;S 15îSHSnSÎSîS7£.’SaKSHS2;îSH53ZS?SÎS.llSi>.?
— Doresc să fia învăţătoare la Doina Maglaşin, Prliria llncnn- gostei — cinematograful „Victoria" :
frnala din Ocnaşii u-Joseni — so rios, /Indica Hudiţă si ea ele lofi Chiriaşul — t incmulogrnfut „2.1 Au ^3
licită linâra absolventă Eugenia absolvenţii au păşit cn emoţie, gust" : I 'ir st a dragostei — cinema COOPERATIVA ..SGLHjAfailATEA11 0 H it |
tograful „(îrădina de varii'; SEBEŞ:
llerlcn. Mă ah nişe, pc lingă ac bucurie şi încredere in ritului Cumpitru-ţi un balon — (inc-malo-
tivitatea didactică şi munca cul cadrelor didactice O dată cn graful „Progresul" ; Casa de la răs- e x p c u i i , î c o m a n d f t : j
turală de masă. Vreau să con prima :i de şcoală, cimoşt inţrte criuc — cinematograful „Al. Sadcj-
tribui la... acumulate de ei dc-a lungul ce- vrana" / Confidentul doamnelor — — mobilă de orice , lustruită sau jjj
— En solicit postul de învă lar şase oui dc învăţătură vor tinemalogrufu! „Grădina dc vară' /
ţătoare la şcoala din Şngag — deveni un bun al generaţiilor de ORAŞTIE: Maria Caudclnria — rî- vopsită; |
spune la nudul ci Elena Morar. elevi. Literă cu literă, cnvint cu nemal ografnl „V. Roaiii" t Lan! or na
Doresc să contribui la ridicarea cuvint, ei le vor deschide porţile en amin/iri — cinematograful „I la- _ reparaţii, retuş trăiri şi revopsiri |
nivelului dc cultură generală al fPre violă, ii vor învăţa cc să căru" / Mongolii — cinematograful
consătenilor mei, să contribui la iubească mai mult fi cum să păs „Grădina de vară" / IIAŢI G ■ de mobilă şi binale |
Adorabile şi mincinoase — cinema
educarea copiilor in spirit nt ata treze fericirea vieţii nnastre nai tograful „Popular" / BRAD: Dosarul
se f
şamentului fală de partid. fată Pasiunile şi idealurile lor m: furaI — cinrmalograful „SI roşie" ; Cererile se pol prezenta la birourile cooperativei {3
itiţnr
de regimul nostru. în spiritul vor integra in -şuvoiul ■ clocotitor . .L ^T.nNBA : Viaţă fără chil oră — c(nr-
draga st ei dc muncă. ce revarsă., lumină în satele matogarful „Minerul" / TElU Ş: Ca jii din slra d a A urel V laicu nr. 1
Utnnista Elena Morar s-a dis oraşele noastre. Dc la catedră s-au T melia — cinematograful „V. Roai- S
'urni
tins încă din şcoală in activita de pe scena căminului cultural } 1ă'; Z LAT NA : Divorţ italian — ci 52EÎSZ ZS2£2S(7.'ie5,S£Sa»SaS2S!SÎSESîSZSîS2aS2S2S5ESÎSÎ?5ZSJSZSÎS2SSanSΫ
tea obştească fi de organizaţie. "lovirile lor tinere vor ruspîntli nematograful „Muncitorul" ; IU A *
De acrea colegii an ales-o in Iic comoara culturii io rîndul tinerei O viată — cinrmalogriifut „Gh.
ra re an in comitelui U 7 M. gencraRi şi a celor ce muncesc Uoju" : APOLDUJ. DE' SUS: Car-
Acum, cind păşeşte pe dtum>d D. CORBFANU tourtie — cinrmalograful ,J?3 Au-
gusr ; VULCAN : Garibaldi — nne-
nudograful „Grădina dc miră" ;
CA LAN: Balada sica gutui roşu — ci
* . v . \ v . v .
IN L I B R A R I I ■ • • » nematograful „Grădina de varo" /
STRr.ISlNGP.ORG/IJ : Eloarcn de
fier — cincmalograftd ,.Gradina dc
Continentul vulcanic vară",
(Buletin
de ARTUR l.UNDKVIST
Col. JN JURUL LUMII"
Cunoscutul scriitor şi poci suedez a continentului american, ca despre un mefeorofpqie
Arţnr LuniitvVist. laureat al Premiului (onliiicnt vulcanic, locul nude violen PENTRU 24 ORE
I cmn pentru pace şi al Premiului i\;o- tele erupţii subpAmînlciie — care sc
hcl, călător neobosit, nolcaza iu volu produc deslul dc des — mătură lot rc Vreme neslabilă cu ccml
mul „Continentul vulcanic" impresiile le iese in calc. Dar anini ni nu sc rc- mai mult noros în cursul zilei.
din America de Sud. teiă numai la astfel dc fenomene nn- Local în regiunile dc munte
Impresiile sale vii. sesizante, ne rou- vor cădea ploi. Vînt slab pînă
duc pc meleagurile însoritei Amcnci La luralc. FI reuşeşte, chiar şi alunei cînd la moderat, din sectorul sud-
tine, înl*i|işin(lu ne, în pagini dc marc sugerează numai, să arate clcrvcsccnt-i veslic. Temperatura staţiona
sensibilitate, locuri şi oameni, trecu social politică, lupta împotriva regimu ră, ziua va fi cuprinsă între
tul şi prezentul istoric al popoarelor rilor dc dietniură, torţa vulcanică a ma
lalmo americane. selor care sc ridică penlru o viaţă 27 şi 31 grade, iar noaptea în
Autorul călăloreşle mult ; străbate mai bună, pentru libcrlale şi democra tre 10 şi 15 grade.
principalele localilaţi din Venezuela, ţie. PENTRU HILETEI.L SE GĂSESC DE VtNZARE LA AGENŢIILE LOTO
Columbia, Ecuador, Peru, Bolivia, C.ffi l.undlvvisl şlic să rctatc;c atll dc fi URMĂTOARELE 3 ZILE PRONOSPORT COOPERATIVELE DE CONSUM, O.C.L.-uri, OFI-
le. Argentina, Paraguay şi Uruguav, resc realităţile sud americane, să des CULE SI AGENŢIILE P.T.T.R., FACTORII SI VINZATORII
Do curlnd, la spitalul din Lonca a (ost dală in folosinţa o secţie vizitează aşezări indiene pe care le des- crie ru plasticitate peisajul, specificul Vreme nestabilă, cu tempe VOLUNTAR*
chirurgicală dotată cu aparatură necesarii şj un rabinul stomatologic'. sene cu vădită simpatie, stă de vn-hă ţinuturilor străbătute, încîl dn cititoru ratura la început staţionară şi
Spitalul deserveşte minele Polrila şi l.nuoo. iu oameni simpli şi cu pcisomdilăţi lui scir/a|i.i (Te parlicipare alături de în scădere spre sfîrşitul inter
pohlice şi artistice. autor, la această călătorie prin eonii
IN FOTO: In sala de chirurgie se efectuează o operaţie. valului.
l.iuidlvvist vorbeşte dc partea dc sud ncnlul vulcanic.
Cvwi
Una din căile imporlanlc penlru
realizarea sarcinilor trasate- dc partid pentru curăţarea măiăcinişurilor, def'i- p a M i
cu privire la sporirea producţiei (le Creşterea suprafeţei arabile— şarca pomilor izolaţi, scoaterea cntaie- \vor îxXvlJ
rcrealc o constituie şi creşterea sn- lor ctc. In ‘ această perioadă, pînă ta v i l
piafeţci arabile. In regiunea noasli:i, începerea arăturilor dc însăiiiînţarc, os
suprafaţa arabilă trebuie să crcas'ă ie timpul cel mai potrivit pentru cxc
piuă în anul 1965 ni A 100 ha. Deşi sarcini importanta în perioada actuală cutarea Incrăi ilor dc desţelenire. Fslc
rrliefn! regiunii este destul dc variai. posibilă realizarea acestei sarcini deoa p i m
rece acum tractoarele iui sini solici
i icdoinmiiid terenurile în paulă, fapt
ev îngreunează mecanizarea .‘imunilor tate la un volum prea mare dc alte m t ţ :
'«ieruri agricole, Experienţa anului fra
Ircrăi'i agricole, loluşi piinh-o am iursc au fost mobili/.iţi un uiiubr dc Imrari şi executarea Li timp a accslor i. lasată îusa mimai pc scama inginerilor cul nc-a dovedit că dacă lucrările ic
li/ri tcincinihă sc poale conslal.i cu 23 ingineri şi tehnicieni de la Oii In prezent, pc baza indicaţiilor din gospodarii. Fa Irchmc sa preocupe
cxislii posibilităţi însemnate dc extin ciul regional de organizare.i teritoriu- Consiliului Superior al Agricullui n, în m aceeaşi măsură pc preşedinţii şi desţelenire sînt lăsate a sc executa
Im Aslfcl, s-a reuşit ca piua în pre taurire gospodărie colectiva inginerii după însămînţănlc dc toamnă, nu '
dere a suprafeţei arabile, liste raracl-:- m ii să se idcnlilice 5000 ha. Tciv- brigadierii dm aceste unităţi, dco.ire.c mai avem deplina siguranţă a realiza
rislir in multe raioane aspectul mo nil rcspecliv reprezintă în cea mai agronomi întocmesc schiţele dc folosi- ci cunosc bine specificul liccărci par- ţii în întregime a acestei sarcini. In
zaica!, cind printre parcelele dc Ierni ie raţional îl a piiminlnliii. Accashl (clc dc Icrcii, şi şi pot da scama dc primăvară, după cum se cunoaşte nu sc ^ A N G A J E A liu f
ir.ibi) apar suprafeţe mai nuri sau marc parte linele slab productive şi incrarc trebuie terminată piuă la 15 (alegoria dc folosinţă cea mai potri recomandă a sc executa desţeleniri. în-
păşuni s;m alic surse. Dupu ideii i-
mai nuci dc finele naturale sau in Iaurea supraletelor, sa focul eşalo septembrie, deci manile de începerea vita. iu concluzie, prin schiţele ce Inicîl nu sc asigură un pat bun ger • . .
p*mi tnidilcri dc slabă pmilnrliviin- (ampanici îusaininţunlor dc loaniua. A folosire raţională a paiiiintuhu trebuie minativ penlru culturile agricole.
te. caic iui justifica în nici iui Ivi narea lucrărilor de transformate iu vîml în vedere import.mja şi ingeiii.i să sc stabilească definitiv supialeţele Consiliilor agricoic raionale le revine v / * i U l C U o V E C H I M I r » t s T £ 6 A M I
teren arabil, astfel încîl aceste.i să acestei lucrări, inginerii dm gospolă-
v alegoria dc folosinţă aidintă. lb inie colcrtiv’c sini sprijiniţi dc către destinate ca Icrcn arabil, precum şi sarcina să analizeze împreună cu con r.\ 6 C
terenurile în paulă, aceste mm fie terminale piua în anul ItiGă. l;i ceea ce se poate transforma îl) pcispej* ducerile gospodăriilor colective supra TftU ELECTAICIAW
Mtprnirlc »;c linele s.m planta fiecare gospodărie colectiva s-au iul.) cci nini buni ingineri şi tehnicieni de livă în aicnsLi categorie dc folosinţa. feţele care vor trebui transformate In
mu dosare cu induaiea precisa a par
ţii dc pomi, (nuri orientate in ta O R P .0 1. Schiţele de folosire a Pentru anul PJG-I gospodăriile colec teicii arabil în acest an. Pe baza aces fi b A /T | MEQ M ID A A U LfC
unele cazuri din deal iu vale, lac ce'clor care nritica/a să li sc schimbe pămintiihu vor cuprinde în esenţa sta- tiv c din regiunea noastră trebuie sa tei analize c necesar să se întocmeas
imposibilă combaterea eroziunii solu (alegoria de folosinţă iu Icrcn arabil. blnea pc bază de planuri topngralicc treacă o suprafaţă de pesle 2.000 fia. că grafice de execuţie pc liecare uni E L E C T R id A H AUTO
lui prm executarea lucrărilor agricoic Li toamna anului trecut şi în pi miă- s. categoriei dc (olosmlî actuală, in categoria terenului arabil, prin talc, urmfirindu sc îndeaproape realiza
principale pc rnrbclc de nivel. vara acestui an supralaţa arabilă pc transformarea acestor categorii în pers desţelenire dc noi suprafeţe. Fstc o rea sarcinilor stabilite. Un rol de şea
In condiţiile unei agriculturi socia întreaga regiune a crescut cu peste pectivă, punîudu-se im accent deosebii sarcina importantă căreia trebuie să i mă în îndeplinirea acestei acţiuni îl MEC AN fCl‘ AUTO
pc creşlerca suprafeţei arabile.
liste, unde sc pune o mare bază ne 1 300 ha. Cele mai bune realizări au se acorde toata atenţia. Penlru aceasta au staţiunile de maşini şi tractoare.
lolosirca chibznil.i a pămînlnlm, ca fost obţinute dc unităţile agricole dm Dm verificările efectuate la unele suit create tonic condiţiile necesare, Conducerile S.Aţ.T. trebuie su urmă
pi incip.il mijloc de producţie iu agi i- raioanele Alba. Iha, Haţeg şi Oraşli: gospodării agricole colective sc con încă de pc amin fiind stabilite ţoale rească la liccare şedinţă dc analiză
‘ idlură, această situaţie un poale sv Dacii nr fi existai Insă o preocupare stată însă ca nu s-a făcut o analiză te sursele dc creştere a suprafeţei arabi dccadală felul cum se lucrează la des
tnlncn şi se impune luarea de mgcii'ă mai siisţimită din pai tea coiisi!i lor dc meinică a posibilităţilor dc creştere a le, gospodăriile colective trebuie .să ţelenire. precum şi calitatea lucrărilor
a unor masuri iu vederea redării ci.- conducere ale G.A.C, şi nu i mul rol suprafeţei arabile Astfel, au fost lăsa executate. Luiiul dc pc acum măsuri
(nilului agricol a tuturor supialeţclor mm eficient dm partea consiliilor agn- te la categoria dc folosinţa actuala hencă la contractarea executării aces pentru ducerea la îndeplinire a sarci ATELIERELE R.M.R. SI MERI A
*arc uu-şi justifică din punct dc ve role raionale, realizările puteau li mult mici suprafeţe dc livez.i sau fineţe tei lucrări cp staţiunile de maşini şi nilor privind creşterea suprafeţei ara
tractoare.
dere economic modul dc folosinţă ac mai însemnate. Cloudncnilc staţiunilor amplasate în tarlalele de teicii arabil, bile, unităţile agricole vor avea po
ceea
ce împiedică in mare măsură
iuai. In acest scop. Consiliul agricol re * e maşim şî frado.nc. deşi au primii mecanizarea lucrărilor agricole AccOe O lucrare Importantă care e necesjr sibilitatea ca în următorii ani s3 ob A M a jK A Z l l)E IROE.TfA
gional încă (lin vara anului trecut a luat [afice cu indicarea jnonsă a suprafe suprafeţe, chiar dacă au o fertilitate să fie efectuată de gospodării şl care ţină producţii tot mai sporite de ce
măsuri de idcntilicorc a tuturor sur ţelor cc trebuie desţelenite în liccare slabă, nn mai pot rumîpc îu calcgo* In toamna trecută a creat greutăţi reale. - S t r u n g a r i
selor cţe creştere a şuprafeţei arabile. raion, nu au luat măsuri pentru con lia de folosinţă actuală. Sarcina de S.ATT.-urilor la desţeleniri, eşte pre Ing. IOAN BU6NAR1U
gătirea terenului destinat acestui scop,
In acţiunea dd identificare a acestor tactarea unui volum cît mai mare de mărire a suprafeţei arabile nu trebuie hilndu-se din timp mostirilq necesare din cadrul Consiliului agricol
.regional