Page 90 - 1963-09

D h im n î so c ia lism u lu i Pag. a
~ _____ - ' r ~ • ^ -- ------- -- — ---.

Metodă optică pentru studiul

solu$â!8or <e polimeri
Un colectiv de la Institutul biologic ca proteine, acizi nu­ Intr-o Întreprindere cu un lor şl confecţiilor metalice.
de fizică al Academiei R.P.R. a cleici etc. proces tehnologic atît de etero­ Rezultatele au continuat să fie
pus la punct o metodă optică Aparatura realizată penmito gen cum este cel de la U.R.U.M. tot mai bune de la o lună la
pentru studiul solurilor de po­ măsurători precise şi rapide, Petroşani, o primă condiţie pen­ alta. La sfîrşitul celor 8 luni
limeri (macromolecule) reali- egalînd calităţile unor aparate tru îndeplinirea sarcinilor de de activitate bilanţul succeselor
zînd şi dispozitivele necesare similare realizate peste hotare. plan esle aprovizionarea la timp era pozitiv pe toată linia. Pla­
acestui scop. Elaborarea acestei metode se cu materie primă, piese de nul producţiei globale şi marfă
La baza acestei metode stă fe­ înscrie printre realizările Insti­ schimb şi materiale. Muliă vre­ a fost îndeplinit în proporţie de
nomenul de împrăşiiere a lumi­ tutului de fizică legate de apli­ me, problema aceasta a fost re­ 113,56 la sută şi respectiv 112.7
nii care pătrunde într-o soluţie carea în practică a rezultatelor zolvată însă numai porţia). In la sută. In ce priveşte proporţia
conlinînd molecule mari. Inten­ cercetărilor ştiinţifice, contri­ primul trimestru al acestui an, pe sortimente menţionăm că în
sitatea luminii împrăştiate este buind la introducerea tehnicii colectivul de aici a rămas mult general s-a asigurat o justă co­
cu atît mai mare cu cit molecu­ noi şi Ia soluţionarea unor pro­ dator minerilor atît în repara­ relaţie între toţi indicatorii de
lele substan|ci dizolvate sînt bleme tehnice pe care le ridică rea utilajelor cît şi în confec­ plan, cu excepţia slilpilor meta­
mai mari, dcpinzînd şi de for­ dezvoltarea impetuoasă a indus­ ţionarea armăturilor metalice şi lici unde planul n-a putut fi în­
ma acestora. Prin măsurarea triei noastre socialiste. a celorlalte instalaţii necesare în deplinit din lipsă de material
subteran. Ca urmare, nici planul
cantităţii de lumină împrăştia­ producţiei globale şi marfă na corespunzător.
La capitolul utilaje pentru mi­
tă de macromoleculcle prezente Cadre calificate fost Îndeplinit. nele din Valea Jiului statisticile
in soluţie se poate determina Cu prilejul unei adunări ge­ indică o depăşire a planului cu
greutatea moleculară a acestora, pentru industria noastră nerale comune a organizaţiilor 7,2 la sulă, iar la construcţii me­
precum şi dimensiunea şi for­ uşoară de partid, comuniştii au anali­ talice cu 39,4 la sută.
ma lor caracteristică. Aceste da­ zat cauzele rămînerii în urmă. De menţionat că depăşirea
O nouă serie de muncitori şl aju­ Au dezbătut pe larg şi au cîn- planului a fost posibilă datorită
te au o mare importanţă pen­ tărit toţi factorii care concură creşterii productivităţii muncii,
tori de maiştri din Industria noastră
tru caracterizarea produselor in­ uşoară au absolvit cursurile de ca­ la realizarea planului. Conclu­ care în perioada la care ne re­
dustriei noastre dc mase plas­ lificare şl ridicare a calificării or­ ziile desprinse din analiza fă­ ferim a fost îndeplinită în pro­
tice (o serie de proprietăţi dc ganizate In Întreprinderi. Numărul cută au fost de mare folos. Din porţie dc 119 la sută.
interes tehnic depinzînd de aces­ celor care au terminat In primele însărcinarea comitetului de Cu toate rezultatele bune ob­
trei trimestre ale anului diverse ase­ partid, conducerea tehnică-ad- ţinute, la U.R.U.M. Petroşani
te date). Metoda se poate apli­
Brigada condusă de minerul Ar oii Răclos de la E.M. Ghelar a ex­ menea cursuri de scurtă durată se ministrativă a întocmit un plan mai există încă rezerve ce pot
tras In luna august 300 tone minereu peste plan. ca, de asemenea, şi la studiul ridică acum la peste 10000. Totalul de măsuri cu termene fixe şi fi mai bine valorificate. Aten­
macromoleculelor de interes muncitorilor calificaţi şi specializaţi responsabilităţi precise pentru
In fo to : Un schimb ai brigăzii. ţia comitetului de partid şi a
In ultimul deceniu In cadrul unor fiecare sector, atelier şi loc de conducerii tehnico-administrative
forme de învăţămînt organizat, ca muncă. O bună parte din aces­ va trebui orientată spre îmbu­
o * ţesători, croitori de Îmbrăcăminte te măsuri se refereau la îmbu­ nătăţirea calităţii atît a repara­
© i e nr. 1 se poate produce sau încălţăminte, proleclnnli trico­ nătăţirea aprovizionării cu ma­ ţiilor cît şi a confecţiilor meta­
taje, sticlari etc. este de 40.000. Nu­ terii prime, piese de schimb şi lice. Nu s-au epuizat rezervele
— Noi tot ceea ce tăcem mult şi mai ieftin44 mărul lor este de cinci ort mal mare la eşalonarea după grafic a re­ nici în privinţa gospodăririi ju­
atei tăcem pentru ortacii noş­ decit acela al absolvenţilor şcoli­ paraţiilor. dicioase a metalului. Folosin-
tri din adine — spunea deu­ va începe cu cuptorul nr, 2, ca­ lor de ucenici din ultimii 60 de ani. De la luarea acestor măsuri du-se mai raţional materia pri­
năzi lăcătuşul Viorel Bucii- Greutăţile întîmpinate în tim­ lingotierelor, lunar se va face La cursuri, precum şi In şcolile s-au scurs aproape două trimes­ mă şi materialele, se pot face
re seu de ta atelierul de re­ pul iernii, cît şi o seamă de de­ instructaj cu macaragiii care re se va repara în cursul lunii profesionale, tehnice şl de maiştri, tre. Timp în care eficienţa lor economii şi mai însemnate.
parat unelte pneumatice de ficienţe interne, au făcut ca la execută aceste operaţii, pentru a octombrie. De asemenea, zilnic o atenţie deosebită esle acordată s-a văzut pretutindeni, In toate Rezultatele obţinute de colec­
la mina Uricani. oţelăria Martin nr. 1 de la C. S. le mări durabilitatea. se vor analiza cauzele care duc Îmbinării cunoştinţelor teoretice cu compartimentele de muncă. Tot tivul acestei uzine ne dovedesc
Intr-adevăr, acolo tn atelie­ Hunedoara să nu se realizeze De asemenea, pentru a mări la nerespectarea regimului ter­ practica Industrială. In profilul şco­ cam în timpul luării acestor mă­ cît de important este ca apro­
rele sectorului V de la E.M planul de producţie în acest an. durabilitatea bolţilor şi deci du­ mic la cuptoare". lilor au fost incluse cursuri speciale suri, în uzină a fost făcută o vizionarea cu materii prime, pie­
Uricani, muncitorii se strădu­ In numărul din 31 august al S-au mai luat unele măsuri pentru cunoaşterea celor mai noi
iesc ca prin munca lor sd asi­ ziarului nostru a fost publicat la nivel de schimburi pentru nouă reorganizare a forţelor de se dc schimb şi materiale să
gure fronturile dc lucru din un articol privitor la activitatea mai buna organizare a muncii descoperiri In domeniile respective. muncă, urmărindu-se îndeosebi sc facă din timp, ritmic şi în
adine cu ulllaful şi uneltele secţiei, întitulat „La O.S.M. nr. 1 în echipele de oţelari, precum Concomitent atelierele şi laboratoa­ o colaborare mai strînsă între cantităţi suficiente.
necesare extracţiei cărbune­ şi în sectoarele de pregătire a rele şcolilor au fost dotate cu apa- secţii şi ateliere, în vederea asi­ Dezvoltînd în continuare ex­
lui. Munca lor nu se rezumă sc poate produce oţel mai mult utilajului de turnare şi hala de ralaj modern. gurării în flux a pieselor nece­ perienţa pozitivă dobîndită,
numai la repara,'//, ci ei cau­ şi mai ieftin". In articolul res­ Totodată, tn întreprinderile Indus­ sare. Un accent deosebit s-a pus muncitorii U.R.U.M. Petroşani
tă să recondiţioneze diterite pectiv era criticat faptul că la turnare. De asemenea, maiştri triei uşoare au venit să lucreze, In pe recuperarea ncrealizărilor vor adăuga la succesele de pînă
piese degradate. Muncitorii oţelăria Martin nr. 1 nu s-au şi inginerii urmăresc cu mai
Troian Hatns, Viorel Bucu- realizat indicii de utilizare pla­ multă atenţie desfăşurarea proce­ ultimii cinci ani. 3700 de ingineri din primele luni ale anului, pe acum, altele şi mai frumoase.
rescu, maiştrii Florea Blaj, toan nificaţi, că durata şarjelor a sului tehnologic şi iau măsuri şl economişti, proaspăt absolvenţi. îmbunătăţirea calităţii reparaţii­ T. SEBASTIAN
GUga şi a/fll au reuşit ca prin lost prea mare, că au existat operative pentru eliminarea
munca lor spornică să recon­ deficienţe în activitatea de între­ pierderilor de oţel.
diţioneze in numai două luni,
50 pcrloratoare şi 5 ventila­ ţinere a agregatelor etc. Deşi de la data publicării ar­
toare de mină, realiztnd eco­ Articolul respectiv a fost pus ticolului n-a trecut multă vreme
nomii tn valoare de peste în discuţia comuniştilor de la rata de exploatare a cuptoare­ în activitatea colectivului secţi­
25.000 lei. oţelăric. In răspunsul primit din lor se va modifica reţeta de în­ ei se observă un reviriment. Pî-
Şeful de echipă Viorel Bucn- partea comitetului de partid de cărcare a cuptoarelor. In acelaşi nă în ziua de 22 septembrie inclu­
rescu, care e mereu tn cău­ la O.S.M. nr. 1 se spune că „ce­ scop se va modifica înclinaţia siv, de la începutul lunii, s-au pro­
tarea noului, a reuşit sd ge­ le arătate în articol sînt întru- peretelui din spate de la 20 la dus 357 tone oţel peste plan.
neralizeze — după o inovaţie totul adevărate". De asemenea, 45 grade, pentru a uşura opera­ Ceea ce înseamnă că există po­
sovietică — un dispozilor pen­ în răspuns se precizează că s-au ţia de întreţinere. Această mo­ sibilităţi pentru obţinerea unor
tru sp*ilarea şi ungerea unel­ luat unele măsuri pentru îmbu­ dificare sc va face pe măsură ce realizări valoroase, la nivelul
telor pneumatice de mină. Ca nătăţirea activităţii dc produc­ intră cuptoarele în reparaţie şi cerinţelor.
rezultat, această operaţie eli­
mină activitatea manuală, uşu­ ţie. „Pentru încadrarea în con­
rează munca, reduce cu 50 la sumul de fontă lichidă şi solidă
suJQjiumărut de posturi pres­ — se spune în răspuns — se va Condiţii de învăţătură tot mai bane
tai înainte la spălarea şi un­ introduce un grafic de urmărire
gerea uneltelor pneumatice. zilnică pe locuri de muncă; cei Cele 24 şcoli medico-sanitare etc. unde vor funcţiona 8 pro­
De curtnd, tn atelierele a- care nu se vor încadra în con­ din ţară şi 25 secţii anexe în­ filuri clinice şi de laborator.
cestul sector se experimentea­ sumul planificat vor fi traşi la cep un nou an de învăţămînt. Şcoala va constitui totodată un
ză fabricarea tn serie a unor răspundere". „Revizuirea şi îm­ Cursurile lor vor fi urmate dc for metodologic pentru cadrele
caputi de burghie pentru per- bunătăţirea nomogramelor de peste 13.000 de elevi. Aceste medii existente. Noile labora­
loraloarelc pneumatice rota­ dozare a cuptoarelor — se spu­ şcoli pregătesc asistenţi medi­ toare ale şcolii din Oradea, să­
tive. Aceasta va acoi)eri lipsa cali în 17 specialităţi, printre lile de demonstraţii practice şi
actuală dc copuri rotative ar­ ne în continuare — este o măsu­ bucătăria dietetică de la Şcoala
mate cu o(c/ special. ră care va îmbunătăţi dozarea care pediatrie, radiologie, fizio­
încărcăturii şi va duce la evi­ terapie, asistenţă socială, far­ sanitară din Arad, internatul
Chiar şi In alara orelor de
lucru, muncitorii de la atelie­ tarea în mare măsură a topiri­ macie, laborator etc. şcolii din Sibiu sînt alte cîteva
rele de reparat unelte pneu­ lor necorespunzătoare. In ce Noul an şcolar începe pentru construcţii gata pentru noul an
matice tşi dovedesc hărnicia. priveşte reducerea consumului elevii şcolilor tehnice sanitare de învăţămînt. De asemenea, la
Prin muncă patriotică el au dc utilaj de turnare s-a luat mă­ în condiţ'i şi mai bune de în­ şcolile tehnice sanitare din Arad,
amenajat aici un atelier de sura să se activizeze bandaja- văţătură. In Capitală a fost clă­ Braşov, Craiova, Galaţi, laşi,
sudură modern — cel mai mo­ rea podurilor de turnare cu 6 Oradea, Odorhei, Rîmnicu Vil-
dern atelier de sudură din canale şi să se înlocuiască pil- dit, în apropiere de Spitalul cea, Satu Mare şi Tg. Mureş au
Valea Jiului. clinic Fundeni, uu local cu 24
niilc de turnare din două bucăţi fost aduse însemnate îmbună­
L. L. cu pîlnii dintr-o singură bucată. săli de clasă, laboratoare, săli tăţiri.
In ceea ce priveşte dezbaterea | pentru demonstraţii practice (Agerpres) VEDERE SPRE PEŞTERA BOLI. Foto: V. ONOIU
m immm m mmm» m v i m mmm m mmm

lui şi ţinînd seama de comple­ rentului de lavă, care şi-a schim­
xul de date obţinute, se poate bat direcţia şi rezervorul a fost
prevedea în multe cazuri posi­ salvat.
bilitatea erupţiei şi, în consecin­ Erupţiile vulcanului Klud din
ţă, se pot lua măsurile necesare. Indonezia erau adeseori însoţi­
Prima încercare cunoscută de te de torente uriaşe de noroi:
apărare împotriva erupţiei unui în perioada de linişte a vulca­
Activitatea vulcanilor joacă crisă foarte plastic de Pliniu zent, s-au scoas la iveală peste din 1815 au pierit în Indonezia mat, denumit acum „Turnul fi­ vulcan a avut loc în anul 1669 nului, în craterul lui se acu­
un rol important în viaţa Pă- cel Tînăr în scrisorile adresate trei sferturi din oraş. după unele dale 57.925 de oa­ lozofului". în timpul uneia dintre cele mai mula apă, iar în timpul erup­
mintului. Scoarţa Pămîntului istoricuku Tacit. In acestea el Cenuşa vulcanică a ucis mulţi meni, iar după altele — cca. Alţi eroi ai ştiinţei au fost puternice erupţii ale Etnci. Vreo ţiei cenuşa se amesteca cu
sa format în urmă cu aproxi­ vorbea despre moartea unchiu­ oameni, dar a păstrat oraşul 92.000. Dc pe urma erupţiei vulcanologii sovietici V. F. Pop- 50 dc oameni curajoşi, acoperiţi aceasta formînd torente de no­
mativ 3-4 miliarde de ani. Intre lui său Pliniu cel Bătrîn, caic aproape aşa cum era el înainte vulcanului Krakalau au murit kov şi I. Z. Ivanov caro au pie­
cu piei ude care îi fereau de
roi de pe urma cărora au pie­
timp ea a suferit nenumărate pentru a studia măreţul feno­ de cataslrofă. 36 417 persoane. In perioada rit în 1938, căutînd să stabileas­ dogoare, au încercat cu răngi, rit în anii 1919-1920 aproxima­
modificări. Masele topite denu­ men al naturii a plecat la Ve- Vizitînd acum Pompciul, care 1815 — 1963 în Indonezia au că temperatura lavei şi compo­ ciocane, căngi şi suliţe să facă tiv 5.000 de persoane. Ca să se
mite magmă şi-au croit drum zuviu, unde s-a ocupat nu nu­ a fost construit in urmă cu cea. pierit în urma erupţiilor dife­ nenta gazelor conţinute în ea,
prin ea din adîncuri, formînd mai de ştiinţa, ci şi dc salvarea 2.000 dc ani, circulînd pe stră­ riţilor vulcani, după unele date. într-o expediţie îndrăzneaţă, în­ o breşă la marginea torentului evite formarea torentelor de
noroi, în fundul craterului vul­
de lavă şi în felul acesta să aba­
Ia suprafaţă vulcani. Activita­ oamenilor. Pliniu ccl Bătrîn a zile şi pieţele oraşului, pavate aproximativ 110.000 dc oameni, cununată de succes, pe un strat tă torentul într-o parte. Ei au canului s-a construit un tunel
tea vulcanilor, cînd mai puter­ murit asfixiat dc gazele toxice. cu dale de piatră, încerci un iar după altele — cca 145.000. subţire dc lavă. cu o temperatu­ prin care să se scurgă apa acu­
reuşit şi lava a început să curgă
nică, cînd mai slabă, a schim­ In timpul erupţiei Vezuviului, sentiment ciudat. Te transporţi Au fost complet distruse 610 ră de 270 300 de grade la supra­ într-o parte. Dar, locuitorii aşe­ mulată în el.
bat înfăţişarea Pămîntului aco- mase uriaşe de cenuşă şi praf fără voie în acele vremuri stră­ sate şi aproximativ 4,5 milioane faţă şi 870 de grade la o adîn- zării vecine s-au alarmat, tc- Există şi alte metode de apă­
perindu-i suprafaţa cu torenţi vulcanic au ajuns pînă la Ro­ vechi, la oamenii aceia, la obi­ dc arbori dc cafea. cime de 40 cm. rare.
de lavă, creînd munţi şi insule, ma, în Egipt şi Siria. In îm­ ceiurile şi relaţiile lor sociale. Erupţia neaşteptată a vulca­ Poale fi considerat erou şi mîndu-se ca nu cumva torentul Vulcanii sînt mai puţin de te­
spre
îndrepte
de lavă să se
dcgajînd diferite gaze, din care prejurimile vulcanului ele au Recunoşti şi meritele sculpto­ nului Lamington din Noua Gui­ vulcanologul Garun Tazicv, năs­ locuinţele lor. Ei au alungat pe mut decît cutremurele de pă­
o parte au căzut împreună cu creat un întuneric beznă. Pli­ rilor care au împodobit pieţele nee. considerat de mult un vul­ cut în U.R.S.S., şi plecat încă curajoşii care luptaseră cu lava. mînt. In majoritatea cazurilor ei
ploaia în oceane şi mări şi au niu ccl Tînăr scrie: „A început oraşului cu lucrările lor, meri­ can stins, a făcut in 1951 apro­ din copilărie în Belgia, după îşi anunţă dinainte trezirea la
modificat componenţa chimică să cadă cenuşă la început rară; tele pictorilor care au creat mi­ ximativ 3.000 dc victime. moartea tatălui său, medic mi­ Apoi, populaţia din Catania s-a activitate, averlizînd parcă: „Pă­
a apelor acestora. privind în jur am văzut cum se nunatele fresce (în multe case In sfîrşit, destul de recent, în litar în armata rusă în războiul luptat cu torentul de lavă, con­ zii i-vă" J
Masa solidă fierbinte din îndreaptă spre noi o ceaţă dea­ se păstrează şi astăzi), şi meri­ mai a.c. s-a trezit vulcanul din 1914. El a făcut cercetări struind baricade pc străzile ora­
adîncul pămîntului trece la scă­ să care se revărsa ca un torent tele arhitecţilor şi constructori­ Agung din Indonezia, care stă­ îndrăzneţe în cc priveşte acti­ şului. Dar acestea s-au dovedit Cenuşa vulcanică aruncată în
derea presiunii în stare lichidă, pc pămînt. S-a făcut întuneric, lor care au înălţat clădiri şi tea liniştit de 120 de ani. Au vitatea vulcanilor şi a turnat prea slabe pentru a rezista pre­ timpul erupţiei (în cantităţi de
formînd magma. Accasla pă­ nu ca într-o noapte fără lună palate, ba ici în seamă chiar pierit 1.584 dc persoane, au ră­ împreună cu alţi trei tovarăşi siunii frontale a torentului de milioane şi zeci de milioane de
trunde prin locurile din scoar­ sau înourată, ci ca într-o încă­ lucruri mărunte ca instalarea în mas fără adăpost alte 78.000, au excelentul film „Intîlnire cu lavă. metri cubi) conţine diferite
ţă mai slabe din punct dc ve­ pere închisă cu fereastra aco­ mijlocul străzilor relativ îngus­ fost distruse 50.000 ha de se­ diavolul". Deocamdată nu se poate însă elemente chimice. Datorită aces­
dere mecanic şi prin crăpături, perită. Se auzeau hohotele fe­ te a unor borne de piatră la mănături, 100.000 dc livezi de Sînt foarte preţioase pentru preînlîmpina erupţia unui vul­ tora, cenuşa vulcanică este un
se ridică Ia suprafaţa Pămînlu- meilor, ţipetele copiilor şi stri­ acelaşi nivel cu înălţimea tro­ pomi fructiferi şi aproximativ ştiinţă cercetările colective can (deşi există în acest sens îngrăşămînt natural care poate
lui. La această mişcare contri­ gătele bărbaţilor. Unii îşi che­ tuarelor pentru ca pe o ploaie 10.000 de vaci şi cai. efectuate la staţiunile şi obser­ cîteva teorii), dar Intr-o anu­ îmbunătăţi considerabil ferti­
buie gazele care se degajă la mau părinţii, alţii — copiii, alţii puternică pietonii să poată tra­ vatoarele vulcanologice. Desfă­ mită măsură se poate organiza litatea solului. Diferitele elemen­
scăderea presiunii şi care sînt soţiile sau bărbaţii, străduindu- versa strada fără să-şi ude pi­ Fireşte că o activitate atît şoară o importantă activitate în prevenirea pagubelor pricinuite te aduse din fundul pămîntului
dizolvate în magmă. Ele măresc se să-i recunoască după voce. cioarele. de „diabolică" a vulcanilor ii acest domeniu şi staţia vulcano- de aceasta. participă indirect la formarea
presiunea pereţilor crăpăturilor. Unii îşi plîngcau propria lor Să amintim cîteva erupţii ca­ obligă pe oameni să luple cu ei, logică din Kamciatka — institu­ Fireşte că nu se poate lupta zăcămintelor de minereuri utile.
Ie lărgesc şi sfredelesc rocile soartă, alţii — soarta celor tastrofale. să ia diferite măsuri de apăra­ ţie ştiinţifică amplasată în apro­ cu orice erupţie. Unele sînt atit Căldura vulcanică încălzeşte
profitînd dc cele mai mici apropiaţi ; dc groaza morţii unii La erupţia din 1669 a vulca­ re. Dar, pentru a lupta cu un pierea vulcanilor activi. Staţiile de puternice, îneît practic nu apa care se infiltrează la peri­
găuri. se rugau; mulţi ridicau braţe­ nului Etna din Sicilia a fost duşman atît de primejdios tre­ vulcanologice trebuie să fie în­ este posibilă nici o apărare ac­ feria vulcanului transformînd-o
Vulcanii sînt vecini teribili le implorînd zeii, dar majorita­ acoperită partea de sud-est a buie mai întîi să-l cunoşti. Mul­ zestrate cu cele mai noi apara­ tivă. Astfel, energia erupţiei din în abur. Ea poate deveni o sur­
pentru aşezările situate în apro­ tea afirma că nu mai există oraşului Catania, au fost dis­ tă vreme vulcanii au fost con­ te — seismografe, magnelome- 30 martie 1956 a vulcanului să de energie electrică, de în­
pierea lor, căci pot pricinui zei nicăieri şi că pe lume a so­ truse aproximativ 50 de orăşele sideraţi de domeniul legende­ Bezîmlianîi din Kamciatka era călzire a clădirilor şi serelor
adevărate catastrofe. sit ultima noapte veşnică. Erau şi 300 de aşezări, au pierit mulţi lor şi miturilor. însăşi denu­ tre, gravimetre, aparate geode­ echivalentă cu 40.000 miliarde sau de extragere a componen­
Prima cataslrofă de acest fel, şi destui oameni care exagerau oameni. mirea de „vulcan" este, după zice, microbarografe, aparate kW, iar presiunea iniţială — ţilor utili dizolvaţi în apă, ne­
despre care există informaţii, adevărata primejdie, născocind cum se ştie. legată de zeul Vul­ pentru analize chimice etc. de 3.000 de atmosfere. Se cu­ cesari industriei chimice. Izvoa­
este pieirea a trei oraşe în anul lucruri îngrozitoare". In 1783, în urma erupţiei vul­ can din mitologie, care se ocu­ O asemenea studiere comple­ nosc erupţii şi mai puternice. rele minerale legate de vulcani
79 al e.n. După ce a stat li­ Din cci 25 000 de locuitori ai canului Laki, în Islanda a pie­ pa cu fierăria. xă permite cunoaşterea mai Există totuşi exemple de lup­ sînt folosite în scopuri terapeu­
niştit cîteva veacuri, Vulcanul Pompciului au pierit în timpul rit 50 la sută din şcptelul de Primul cercetător al munţilor precisă a activităţii vulcanilor. tă cu succes împotriva erupţii­ tice.
Vczuviu a început să erupă şi erupţiei aproximativ 2.000 de vite cornute mari ( 10.000 de care scuipă foc este filozoful Oamenii de ştiinţă obţin date lor vulcanice. In 1935 la Havai In sfîrşit, în raport cu com­
a acoperit Ilcrculanum cu no­ persoane. capete), 76 la sută din cai Empcdocle, care a trăit în ur­ noi pe baza cărora rezolvă di­ torentul de lavă se îndrepta ponenţa ei şi cu proprietăţile ei
roi, Stabiu cu lavă şi Pompei Curînd oamenii au uitat de (27.000 dc animale) şi 77 Ia mă cu 25 de veacuri. Căutînd feritele probleme teoretice şi spre rezervorul de apă care ali­ fizice lava însăşi are diferite
cu cenuşe şi pietricele care au existenţa Pompeiului şi abia la sută din oi (cca. 180.000). A să cunoască cauzele activităţii practice de vulcanologie — şti­ menta cu apă potabilă popu­ întrebuinţări în industrie şi con­
acoperit pieţele, străzile şi clă­ 1.500 de ani după catastrofă şi- început foametea. Au murit vulcanilor, el şi-a petrecut ulti­ inţa despre vulcani. Una din laţia oraşului Hilo. Pentru a strucţii.
dirile, aşezîndu-se într-un strat au amintit de acesta în legă­ 9.000 de oameni, adică o cinci­ mii ani de viaţă pe culmile Et- aceste probleme ar fi şi preve­ evita distrugerea rezervorului După cum vedeţi, vulcanii nu
gros de 7-8 m. tură cu săpăturile arheologice me din populaţia de atunci. nei. Acolo a şi murit, înghiţit derea erupţiilor. Cunoscînd via­ s-a recurs pentru prima dată aduc numai calamităţi, ci sînt
Această erupţie a fost des­ c$re se efectuau. P(oă tn pre­ La erupţia vulcanului Tambora probabij de un crater nou for ţa anterioară (istoria) vulcanu­ la bombaidarea din avion a to­ uneori o sursă de prosperitate*