Page 91 - 1963-09
P. 91
Pag. 4 Drumul socialismului Nr. 2722
Z
fn legătură cu colaborarea Lim itarea publicării
soviefo—americană „com icsurilor" în B razilia
în domeniul spaţiului
BRASILIA 27 (Agerptes). — tidienele braziliene vor trebui sd
cosmic Preşedintele Braziliei, Joao Gou- reducă, progresiv, In anii viitoii, /
lart, a emis un decret prin care se procentul de „comicsuri" provenite <
limitează publicarea „Comicsurilor din S.U.A.
WASHINGTON 27 (Agerpres). — nord-americanc In ziarele braziliene Comenllnd decretul prezidenţial,
In prezent, in cadru! Comisiei pen „din cauza influentei lor nefavora ministrul brazilian al Educaţiei,
tru problemele alocaţiilor a Camerei bile asupra educaţiei morale a ti Paulo de Tatso, a declarat că „co
Scrisoarea adresată de tovarăşul Intervenţii ale reprezentanţilor Reprezentanţilor a S.U.A. se desfă nerelului brazilian". Potrivit preve micsurile conf/'n subi'ec/c care aduc
prejudicii
educării
tineretului in-
derilor acestui decret, care intra in
bugetului pentru
şoară examinarea
vigoare de la 1 ianuarie 196-1, co tr-un spirit sănătos",
programul spaţial al S.U.A. Preşedin
Corneliu Mănescu secretarului romîni la sesiunea tele acestei comisii. Albert Thomas,
a cerut printr-o scrisoare preşedinte Atragerea Spaniei în planurile
general al O.N.U., U Thant VJENA 27. — Corespondentul vernalorilor, trebuie să fie conside lui Kennedy 6ă dea lămuriri asupra
Agerpres, Şt. Deju. transmite; rat oa realist şi acceptabil penlru poziţiei guvernului american cu pri militare ale N.A.T.O.
NEW YORK 27 (Agerpres). — Insistat penlru discutarea Iui atunci. In oadrul discuţiilor pe marginea toate statele membre, Reprezentan vire la cooperarea cu Uniunea Sovie
La 26 septembrie tovarăşul Cor In perioada care a urmai, s-a con raportului Agenţiei Internationale tul romln a făcut apoi o serie de tică in domeniul spaţiului cosmic. NEW YORK 27 (Agerpres). — Polrivit noului acord va fl creat
neliu Măncscu, ministrul afacerilor statat că ideea înţelegerilor regio pentru Energie Atomică (A.I.E.A,), observaţii Jegate de buna funcţio Cu clteva ore înainte de expira un comit-'.t militar consultativ his-
externe, şeiul delegaţiei R.V. Ro- nale sub diferite aspecte ciştlqă ia 27 septembrie au luat cuvînlul nare a Agenţiei şi de natură să Răspunzind la această scrisoare, rea acordurilor americano-spaniolc. pdno-american cu sediul la Madrid.
mine la sesiunea a 18-a a Adună lot mai mult sprijin şl că eficacita reprezentant! ai Angliei, R F, Ger contribuie la o mai rodnică cola preşedintele Kennedy. după cum încheiate la 26 septembrie 1953, pri Acest organ reprezintă o nouă ve
rii Generale a O.N.U., a adresat se tea unor astfel de măsuri este confir mane. R.S.S. Uorainlene, R.P. Unga borare între statele membre. El a menţionează agenţia France Presse, vitoare la amplasarea bazelor m ili rigă de legătură <i Spaniei cu
cretarului general al O.N.U., U mată de numeroase propuneri. Ast re, Ghanei şi alţii. subliniat că există posibilităţi pen „a reafirmat intenţia guvernului său tare ale S.U.A. în Spania, secretarul N.A.T.O., evitindu-se primirea
Thant, o scrisoare prin care cere, fel, progresul ideii dc stabilire a O nouă dovadă a contribuţiei R.P. tru ca printr-o utilizare mal raţio de a colabora cu Uniunea Sovietică Departamentului de Stat, Dean Rusk oFcială a regimului franchUt In
în conformitate cu articolul 15 al unor zone dcnuclearizale, care co Romiue la activitatea acestei orga nală a mijloacelor existente să se în explorarea spaţiului cosmic". In şi ministrul dc externe spaniol, Fer- N.A.T.O.
regulamentului Interior al Adunării respunde aspiraţiilor de pace şl nizaţii Internationale o constituie nando Marîa Castiella, au semnal Observatorii consideră că reînnoi
Generale, reînscricrea pe ordinea securitate ale tuturor popoarelor, semnarea a şase contracte pentru ajungă, lnlr-o perioadă scurtă, la scrisoarea sa, preşedintele Kennedy textul unui nou acord. Tratativele rea clauzei de folosire a portului
dc zi a sesiunii a 18-a a punctului esle confirmat de propunerile de unele luorări comune care urmea stabilizarea bugetului organizaţiei. a declarat că ideea cooperării spaţia americano-spaniole au durat urii Rota (situat în regiunea Cadlz, în su
Intitulat „Acţiuni pe plan regional denudearizare privind diferite re ză să fie efectuate la institutele de Delegaţia romină, a continuat vor le nu este nouă şi că. paralel cu efor multe luni şi au fost începute In dul Spaniei), ca bază maritimă militară
în vederea imbunălâ|irii relaţiilor giuni geografice ale globului. cercetări din tara noastră. bitorul, se pronunţă împotriva ace urma unei notificări a Madridului deschide accesul pătrunderii subma
de bună vecinătate dintre state eu Cu privire Ia Europa există pro La şedinţa din 27 septembrie a turile pe plan nalional In domeniul prin care se cerea revizuirea clau rinelor şl navelor de suprafaţă echi
ropene, apartinînd unor sisteme so- puneri tinzînd la crearea de zone Comisiei pentru program, probleme lor modificări ale Statutului Agen «borurilor spaţiale, sînt necesare „ac zelor acordului, b)ocindu-sc in felul pate cu rachete „Polaris", care. dupl
cial-potillcc diferite", ca avînd un denudearizatc in Europa de nord tehnice şi buget a luat cuvintul re ţiei, care urmăresc transformarea acesla posibilitatea unei prelungiri cum se ştie, urmează să formeze
caracter Important. şi fn Europa centrală, In Balcani, prezentantul romîn, prof. Ion Ursu, contribuţiilor voluntare pJălile de ţiuni pentru o cooperare crescindă automate pe cinci ani prevăzută nucleul forlelor nucleare multilate
In conîormitate cu articolul 20 al precum şi în regiunile Mării Adria- membru corespondent al Academiei stalole membre în contribuţii obli cu Uniunea Sovietică". iniţial. rale atlantice, preconizate de S.U.A;
regulamentului de procedură, scri tlce şl Mării Mediterane. RP. Romîne, vicepreşedintele aces gatorii. Agenţia United Press Internatio
soarea este însoţită de următorul De asemenea, au fost iăcule nu tei comisii, care a vorbit despre nal relatează că „Spania a cerul
memoriu explicativ: meroase alte propuneri prevăzind planificarea pe termen lung a acti După ce a subliniat Importanta anumite modificări înainte dc a-şl
„Sesiunea 15-a a adunării gene măsuri orientate spre îmbunătăţi vităţii A.I.E.A. Vorbitorul a propus pe care Agenţia trebuie să o acor Londra ezită să se alinieze Washingtonului da eonsimtămîntul penlru o reînnoi
rale a Organizaţiei Naţiunilor Uni rea relaţiilor internaţionale. întă adoptarea unor măsuri de revizuire de perfecţionării cadrelor, reprezen re a acordului pe alţi cinci ani. Dl.
te, la propunerea Republicii Popu rirea securităţii, suprimarea surse şi completare periodică a progra tantul R.P. Romîne şi-a manifestat NEW YORK 27 (Agerpres). — ticipa la crearea acestor forte nu Rusk a fost de acord cu necesiţi-
lare Roinînc a înscris pe ordinea lor regionale de conflict, reglemen mului de planificare pe termen lung. După o nouă Întrevedere d« tea satisfacerii dorinţei Madridului
sa de zt punctul Intitulat : „Acţiuni tarea prin tratative a problemelor avînd In vedere progresul rapid al îngrijorarea fală de faptul că pen aproape trei ore dintre Dean Rusk, cleare". pentru lărgirea consultărilor politi
pe plan regional în vederea îmbu încă ncrezolvate şi promovarea coo dezvoltării ştiinţei şi tehnicii tru perioada 1958—1962 procentajele secretar al Departamentului de Stal Observatorii politici consideră că ce sl militare şi pentru Înlocuirea
nătăţirii relaţiilor de bună vecină perării multilaterale dintre statele Delegaţia romină s-a pronunţai burselor oferite prin mijloacele pro al S.U.A., şi lordul Home. ministrul guvernul britanic ezită să sc anga armamentului american de model
tate dintre state europene aparli- europene cu sisteme sodal-pollUte penlru adoiptarea programului dc prii ale Agenţiei şt cele din oadrul afacerilor externe al Angliei, nu s-a jeze In proiectul american dale fiind vechi, livrat Spaniei în ultimii zeca
nind unor sisteme sorial-politico di diîerite. lungă durată, exprimlndu-şi speran ajuns la nici un acord privind par ani, cu Armament mal modern". Co
ferite". Iu memoriul explicativ dis ţa că el va constitui un pas înain programului lărgit penlru asistentă ticiparea Marii Britanii la crearea criticile tot mal insistente ale opi municatul comun hispano-american
tribuit cu prilejul înscrierii acestui In dorinţa ca Adunarea Generală te în activitatea acestei organizaţii tehnică al O.N.U, au scăzut. forţelor nucleare multilaterale ale niei publice şi ale unor cercuri eco prevede „modernizarea armamentu
probleme (doc. A. 4140), delegaţia să înceapă examinarea acestor pro Internationale. Propunerile delegaţiei Apoi reprezentantul romln a ară N.A.T.O. nomice oficiale, care atrag atenlta lui şi Industriei militare spaniole".
romină îşi manifestă convingerea că puneri, concenlrtndu-şl atenţia asu tării noastre s-au bucurat de spri tat că Republica Populară Romină Exprimfnd poziţia Londrei In aceas asupra efectelor negative ale urla In cchimbul de note dintre guver
„orice îmbunătăţire a relaţiilor din pra celor mal Importante şi mai ur jinul tuturor celorlalte delegaţii. acordă o atenţie susţinută cercetă tă problemă, subliniază agenţia te lor cheltuieli necesitate de parti nele american şl spaniol dale pu
tre state pe plan reqional va con gente dintre ele, şi să recomande ★ France Presse, lordul Home a lăsat blicităţii se anunlă acordarea da
tribui la îmbunătăţirea ansamblului principii şi măsuri dc natură să în Lutnd cuvînlul la 26 septembrie rilor fundamentale şi aplicaţiilor să sc înţeleagă că eventuala parti ciparea Angliei la proiectul ameri
„garanţii reciproce
privitoare ii
relaţiilor internaţionale, la crearea lesnească negocierea şl încheierea In sedinla plenară a sesiunii A.I.E.A., paşnice ale energiei nucleare. I ii cipai e a unui reprezentant al Ma can de creare a forţelor nucleare securitatea şi integritatea leriloridă
unei almosîcrc favorabile cauzei acestor înţelegeri reqlonale Intre acad. Huria Hulubei, şeful delega- timpul amilul ce s-a scurs, cerce rii Britanii la tratativele preliminare ale N.A.T.O. a celor două pârli".
păcii In lumea Inlrcaqă şi securită statele Interesate, Guvernul Repu liel R.P. Romîne. a subliniat că lu tătorii din RP. Romină au obţinui cf.re vor avea loc la Paris şi Wa
ţii internaţionale, la reglementarea blicii Populare Romiue cerc reiu- crările Conferinţei au început în- shington „nu trebuie considerată ca
marilor probleme nerezolvate". scrierea pimclulul „Acţiuni pe plan noi succese In domeniul ştiinţelor
Dată lilrtd ordinea dc zi încărcată regional in vederea îmbunătăţirii tr-o atmosferă mai favorabilă re nucleare. uu angajament al Angliei de a pai-
a sesiunii a 15-a şi lipsa dc timp relaţiilor dc bună vecinătate dintre laţiilor Internationale şl apropierii
pentru o examinare eficientă a aces slaie europene apar|inînd unor sis dintre popoare. Vorbitorul a arătat
tui puncă, delegaţia romină nu a teme soclal-polHlce diîerite". O precizare a guvernului vest-german
apoi că A.I.E.A. poate şi trebuie si
Joace un ro! important pe calea des-
tinderii internaţionale. BONN 27 (Agerpres!. — larului Adenauer care a afirmat că
In continuare, vorbitorul a ară Purtătorul de cuvlnt al guvernu propunerile franceze cu privire la
Germane.
lui Republicii Federale
Lucrările Adunării G enerale tat că delegaţia R.P. Romîne consi Karl Guenter von Hase, a declarat eventualitatea creării unor „forţe
atomice europene" ar fi „importan
deră că planul pe termen lung apro joi că „guvernul federal este hotă- te" şi „demne de a fi examinate".
a O. N . U . bat dc ourlnd de către Consiliul Gu- rit să continue cu energie. Împreu In presa occidentală această decla
nă cu aliaţii săi, punerea in aplica raţie a lui Adenauer a fost califi
NEW YORK 27 (Agerpres), — presiunile regimului dîeralst în Viei* re a proiectului forţelor atomice cată drept un sprijin acordat po
In şedinţa din dimineaţa zilei dc na mul de sud. multilaterale ale N.A.T.O,". Această ziţiei franceze, care, după cum se
27 septembrie a Adunării Generale Cuvîntarea ministrului afacerilor S esiu n ea precizare a fost determinată de anu ştie, opune ideea creării unor „for
a O.N.U., a luat cuvînlul ministrul externe al Italiei, A ttilio Piccionl, Consiliului E xecutiv mite interpretări date (n capitalele te europene" planurilor americane
afacerilor externe al Tailandei, Tha- a fost consacrată in mare parte ana occidentale unei declaraţii a cance- de creare a unor „forte N.A.T.O.".
nat Khoinan, care şi-a exprimat spe lizării situaţiei Internationale după al U .N .E.S.C O .
ranţa că Tratatul încheiat la Mos încheierea Tratatului de la Mos
cova cu privire la interzicerea ex cova. Sălii tind acest document, Pic- PARIS 27. — Corespondentul Ager La 16 octombrie va fi ales noul cancelar al R.F.G.
perienţelor nucleare in trei medii cioni a declarat că Italia acceptă pres transmite :
va fi urmat de alţi paşi po calea propunerea ministrului afacerilor ex La Paris Îşi continuă lucrările cea BONN 27 (Agerpres). lor coaliţiei guvernamentale — creş
împiedicării unui război nuclear si terne al U R.S.S., Gromlko, de or de-a 76-a sesiune a Consiliului Exe La Bonn s-a anuntat oficia! că tin democrat şi liber-democrat — este
a reglementării paşnice a probleme ganizare a unei conferinţe la nivel cutiv al U.N.E.S.C.O,, din care face marţi 15 octombrie va avea loc o actualul vicecancelar Erhard. a că
lor inlernalionale. Khoman s-a ocu înalt în problemele dezarmării ge parte si acad. Tudor Vianu, repre şedinţă extraordinară a Bundestagulm rui alegere în funcţia de cancelar
pat, de asemenea, de unele proble nerale şi totale, dacă viitoarele lu zentant al R.P. Romîne. Pc ordinea de vest-german in cadrul căreia cancela- este sigură datorită majorităţii pe
me ale situaţiei din sud-estul Asiei, crări ale Conferinţei celor 18 state zi a 6esiunii figurează examinarea 1 ut Adenauer va face cunoscut perso care o deţin în parlament cele două
referindu-se la evenimentele din de la Geneva vor demonstra că o proiectului preliminar dc program şi nal că renunlă la funcţia sa. A doua partide. Noul cancelar va prezenla
Vietnamul de sud. crearea Federa asemenea conferinţă va fi fructuoasă. de buget pe anii 1965 şi 1966 in care zi, la 16 octombrie, comisia parla declaraţia sa guvernamentală la 17
ţiei Malayeze, situaţia din Laos etc. Referindu-se la diferendul ita!o-aus- se propune intensificarea acţiunilor mentară a preşedinţilor grţipurilor octombrie, urnund ca dezbaterile în
triac cu privire la Tirolul de sud. in spiritul păcii şi înţelegerii inter Bundeslagului sc va întruni penlru
In ouvîntarea sa, ministrul aface Bundestaq in jurul acestei declaraţii
rilor externe al Nepalului, Tulsi ministrul italian a arătat că este naţionale, alegerea noului cancelar. Candidatul să aibă loc săptămina următoare.
Giri, a salutat, de asemenea. înche dispus să se întilnească cu ministrul O mare importantă este acordată grupurilor parlamentare ale partide*
ierea Tratatului dc la Moscova şi a afacerilor externe al Austriei, pen dezvoltării lnvălămlnlului, ştiinţei,
declarat că ţările mici trebuie să lru a discuta împreună această pro educaţiei şi culturii.
participe activ, alături do marile pu blemă. In cursul primei şedinţe, Consiliul Val de represiuni antidemocratice
teri. la adoptarea de hotăriri In pro Executiv a aprobat Înscrierea pe or
blema dezarmării generale şi to In cadrul şedinţei de dimineaţă a dinea de zl a sesiunii a unei pro în Republica Dominicană
tale. Tulsi Ctrl s-a pronunţat în fa mai luat ciivinlu] ministrul afaceri puneri tăcută de Uniunea Sovietică
voarea restabilirii drepturilor R. P. lor externe al R.P. Albania, Behar privind sarcinile U N.E.S CO. în ce SANTO DOMfNGO 27 (Agerpres). Guvernul provizoriu a făcut cu
Chineze In O.N.U. El a criticat rc- Shlylla. priveşte dezarmarea generală şi to După cum rezultă din Telalările noscut că alegerile viitoare vor avea La cooperativa pescărească „Catnllo Cicnlucgos" din Cuba. Membrii
tală in legătură cu semnarea Trata acestoJ cooperative dc pescari din localitatea Surglder de Batabano
tului nuclear de la Moscova. agenţiilor occidentale de presă, noul loc în anul 1965 şi că şase partide urmăresc permanenta creştere a producţiei de peşte. In acest scop,
regim instaurat în Republica Domi
Acad. Tudor Vianu, su6linînd în politice din tară au promis să Tes- membrii cooperativei au început să construiască mici ambarcaţiuni pes
scrierea acestei propuneri pe ordinea nicană după lovitura de stat care a pecte un „armistiţiu politic" timp de căreşti. )
avut loc )a 25 septembrie, continuă
Vizita delegaţiei Marii A dunări N aţionale de 7.i a sesiunii, a subliniat importan acţiunile represive împotriva ele ce! puţin un an. perativă.
IN FOTO: Una dlu ambarcaţiunile pescăreşti construite la coo
a R.P. R o m în e în Polonia ta Tratatului de la Moscova arălînd mentelor democratice din tară. Agen
că ştiinlcle, cultura şi eduealia pol
ţia Associated Press transmite că la
SZCZECJN 27 — Trimisul special a vizitat diferite instituţii social-cul- să se dezvolte mult In condiţiile des Santo Domingo au loc fără încetare
Agerpres C. Benga transmite: turale si monumente istorice din tinderii şi dezarmării. „U.N.E.S.C.O., percheziţii şi arestări. Politia a arun
Delegaţia Marii Adunări Naţionale oraş. Seara preşedintele Prezidiului a declarat acad. Tudor Vianu. nu cat grenade cu gaze lacrimogene în Alegerile din Vietnamul de sud şi
a RP. Romîne, condusă de Anton sfatului popular voievodal Szczecin poale rămine In alara preocupărilor
Moisescu, vicepreşedinte al Marii a oferit un dineu in cinstea delegaţiei majore ale omenirii. Cu mijloacele diferite locuinţe pentru a sili pe lo
Adunări Naţionale, Insolită de Jan Marii Adunări Naţionale a R.P Ro- de care dispune. U.N.E.S.C.O. poale cuitorii care s-au baricadat în c.e
Oarol Wende. viremareşal al Seimului mine, care a-a desfăşurat lnlr-o at juca un rol important In destinderea să iasă afară. turnul de fildeş al palatului Gia Long
R.P. Polone şi de alic persoane ofi mosferă cordială. internaţională". Noul preşedinte al „guvernului pro
ciale poloneze, a sosit vineri dimi vizoriu" al Republicii Dominicane.
neaţa Ia Szczecin. Emilio de Los Sanlos, a ţinut la 27
Oaspeţii au fost întimpinali la gară septembrie un discurs radiotelevizat Fixate iniţial pentru 31 august unor pretinşi candidaţi „indepen tAlă de popularitate a soţilor Nhu
de tovarăşii Antoni Walaszeck, prim- Declaraţia guvernului R.D. Germane In care a afirmat că guvernul do şi apoi amînate datorită puter denţi". Insă nici acest tertip nu şi care, totodată, privesc cu În
secretar al Comitetului voievodal minican consideră drept o sarcină a nicelor frâmintări provocate de a putut induce in eroare pe ale grijorare intensificarea activităţii
Szczecin al P.M.U.P., Marian Lempi- sa să traducă In viaţă holârîrile con persecuţiile religioase ale autori gători. forţelor patriotice (agenţia France
cki. preşedintele Prezidiului sfatului BERLIN 27 (Agerpres). — impune, în primul rund, lichidarea ferinţei miniştri lor de externe al tăţilor dieraiste, alegerile de Ieri, Dacă alegerile prezintă vreo im Presse transmitea că această acti
popular voievodal Szczecin. In legătură cu împlinirea a 25 de rămăşiţelor celui de-al doilea răz O.S A. de la Punla del Este Împotriva 27 septembrie, din Vietnamul de portantă, aceasta este legată de vitate „a atins apogeul lată de
In dimineaţa aceleiaşi zile, dele ani de la semnarea acordului de la boi mondial şi încheierea tratatului mişcărilor de eliberare a popoarelor sud au constituit un nou indiciu promovarea unor noi ambiţii ale ultimele 18 luni"). Tocmai sub as
gaţia Marii Adunări Naţionale a Munchen. guvernul R.D.G. a dat de pace cu cele două state germa al izolării în care se află aceste membrilor familiei iui Diem. Ast pectul încercării de a opri proce
publicilătil o declaraţie în care se ne". In prezent, se subliniază in de latino-americane. El a cerut conti autorităţi. Comentînd campanii fel, Ngo Dinh Nhu, care pină acum
R.P. Romîne, împreună cu persoanele sul de „dezintegrare" din Vietna
spune Intre altele: „După învăţă claraţie. principalul lucru este folo nuarea „ajutorului" american acordai electorală, agenţia France Presse a preferat să stea in umbră, se
care o însoţesc, a vizitai şantierele mintele amare ale polilicii munehe- sirea penlru realizarea unor noi arăta că ca s-a desfăşurat „intr-o prezintă pentru prima oară la ale mul de sud, trebuie privită si v i
navale „A. Warski". neze din 1938 şi ale celui de-al doi paşi în direcţia destinderii încordă tării sale şi a promis că va lua „mă atmosferă de indiferentă, în ciuda geri. Agenţia Associated Press re zita pe care o fac actualmente In
Apoi delegaţia s-a îmbarcat pe o lea război mondial, este necesar să rii, a posibilităţilor care au apărut suri drastice împotriva comunişti eforturilor autorităţilor de a scoate latează că el aspiră la funcţia de această Iară ministrul de război al
şalupă cu care a vizitat rada portu se creeze garanţii că teritoriul ger in urma încheierii Tratatului de la lor". populaţia din apatia ei. „Vietna preşedinte al Adunării legislative S.U.A,, McNamara şi preşedintele
comitetului mixt al şefilor de stat
lui Szczecin. man nu va mai deveni niciodată fo Moscova privitor la interzicerea par mezii de rlnd se îndoiesc de uti ceea ce ar reflecta tendinţa de major, generalul Tavlor. Vizita a
In cursul după-amiezii, delegaţia carul unui nou război. Acest lucru ţială a experienţelor nucleare. litatea votului, ştiind prea bine a-si asuma tot mai mult rolul do fost precedată de o serie întreagă
că indiferent de culoarea buleLi- conducere, trecînd pe planul al de luări de atitudine împotriva
Alegeri sub teroare nului de vot pe care îl vor intro doilea pe fratele său pe care-l so familiei Diem, apărute în presa
duce în urnă. nu se va schimba coteşte un om slab. Acest lucru americană. Dintre acestea a pro
S curte ştiri @ Scurte ştiri ® 4B S curte ştiri SA1GON 27 (Agerpres). — nimic din actuala situaţie". Apre reiese, de altlel, şi dinlr-o decla dus aproape senzaţie un articol
La 27 septembrie, in Vietnamul cierea agenţiei este cil so poate raţie pe care Nhu a făcut-o ziaris al ziaristului american amintit mal
Demisia guvernului grec graiul „Le Raimu" dc pe Cliamps deschide la Geneva in martie 1964. de sud au avut loc alegeri legisla dc indrepiăliiă. La ce se pot aş tului american Joseph Alsop. „N i sus. Joseph Alsop care. de unde
Elvsces din Paris a avut loc specta OSLO. — Guvernele Norvegiei, tive pentru desemnarea celor 123 tepta ei din partea principalului meni în tara aceasta nu are in pînă recent susţinea din răspu
ATENA 27 (AgerpresS). — colul de gală cu Ulmul „Codin", Suediei şi Danemarcei au anunţat la de depulali în Adunarea Naţională partid care se prezintă la alegeri. capul său vreo idee — a spus el. teri pe Diem, declară acum că atK
27 septembrie că au respins invita
aşd-numUul
„munoiloresc
partid
Fratele meu nu e bun decît să-şi
sud-vietnameză.
La 27 septembrie, pentru a doua coproducţie tranco-romină. Filmul a ţia adresată de guvernul Republicii După cum relatează coresponden revoluţionar" aflat sub controlul manilcste încăpătinarea. iar cei aresta cit şi fratele său Nhu „au
oară în decurs de 48 dc ore. pri fost primit cu căldură de către spec Sud-Atricanc ca miniştrii afacerilor tul agenţiei France Presse. pc stră direct al şefului politiei secrete, lalţi habar n-au de nimic". De ase pierdut orice legătură cu lumea
mul ministru al Greciei, l’ipinelis, tatori. externe ai acestor ţâri sâ tacă o v i zile Saigonului au patrulat in per Ngo Dinh Nhu, fratele preşedinte menea s-a prezentat la alegeri şi reală de dincolo de zidurile pala
a prezentat demisia cabinetului său. PARIS. — La sediul U.N.E.S.C.O. zită în Africa dc Sud penlru a stu manentă detaşamente ale forţelor lui Diem ? Ei şliu prea bine că doAmna Nhu, solia şefului politiei tului Gia Long". In acelaşi sens
La insistentele liderilor partide din Paris, s-a deschis cel de-al XIV- dia situaţia rasismului. * poliţieneşti şi de siguranţă. Alegp- acest partid esle de lapt o rel'-a secrete şi cumnata lui Dien» care s-a pronunţai In preziua vizitei
lor din opoziţie, regele a acceptat lea Congres internaţional penlru as- ALMA ATA. — Intr-o carieră de de agenţi secreţi a căror princi singură va controla (prin deputa sale chiar şi McNamara care a
demisia lui l’ipinclis. tronautică la care participă delegaţi la poalele munţilor Tianşan din rile in aşa-numitelc „sate strate pală sarcină este să informeze po tele „mişcării de solidaritate fe declarai că guvernul diemist şi-a
corespondentul,
gice". menţionează
Vineri seara s-a anunţai că rege din 34 dc ţâri. La acest congres parti R.S.S. Kazahâ au îosl descoperite s-au desfăşurat, de asemenea, sub liţia de ceea ce fac şi gindesc oa minină" pe care o conduce) pcsie înstrăinat încrederea unei mari
le Paul l-a însărcinat pe Stylianos cipă in calitate de oaspete de onoa fosilele unui rinocer, care se presu supravegherea unităţilor de sigu menii din jurul lor (revista ame 30 de mandate din cele 123 cil părţi a populaţiei.
MavromichaJis, preşedintele Curţii re Inri Gagarin, primul cosmonaut din pune <ă a trăit acum 30 milioane ranţă, care acordă ajutor organiza ricană „Time" aducea nu de mml are adunarea legislativă. Cu alte Asemenea declaraţii an fost In
Supreme a Greoiei, să formeze noul lume. dc ani. Oameni dc ştiinţă presupun ţiilor locale semimilitaro. amănunte precise în legătură cu cuvinte, parlamentul din Saigon solite de precizarea că este nece
guvern. Noul guvern va Ii un „ca Din R.P. Romină participă la con că animalul descoperii, denumii In ciuda acestor măsuri. popu aceasta). Masele populare n-au nici se va transforma intr-o afacere sar să se intensilice eforturile mi
binet de serviciu". gres acad. Elic Caraioll şt ing. N. litare în această tară, ceea ce de
Palraolea, meinbru-corcspondent al „Paraceralherium", avea înălţimea laţia a manifestat o mare indife o încredere în programele pline de familie a doamnei Nhu şi a so
MOSCOVA. — Împuterniciţii Uru- Academiei R.P R. unei case cu un etaj. Esle foarte rentă fală de alegeri. Observatorii, de fraze pompoase cu care s-au lului ei. notă că oficialităţile americane nu
guavului la Moscova şi Londra au PRAGA. — In capitala R.S. Ceho posibil ca acest animal să li trăit subliniază acelaşi corespondent, Înfăţişai linii candidaţi diemişli ; Esle clar că dicmişlii se cram doresc o schimbare de politică, el
semnal la 27 septembrie Tratatul cu slovace s-a deschis şcdln(a Biroului In apele unui fluviu. apreciază această atitudine ca „o ridicarea nivelului de trai al popu ponează cu orice preţ de putere doar o schimbare de persoană. Or,
privire la interzicerea experienţelor Federaţiei Internationale a luptăto WASHINGTON. — La 27 septem formă a opoziţiei împotriva regi laţiei, acordarea de diverse liber şi că alegerile, al căror rezultat nu acesta este lucrul important ct
cu arma nucleară fn atmosferă, In rilor din Rezistenţă, a victimelor şi brie, in Statele Unilc s-a născut cel mului". tăţi. scutirea de serviciu militar esle dinainte cunoscut, sînt meni modificarea politicii. Cu cit acest
spaţiul cosmic şi sub apă. deţinuţilor fascismului (F.I.R.). Bi dc-al 190.000.000-1 ea locuitor al aces La chemarea Frontului National a unor categorii de student! et~, te să demonstreze „priza" in rîn- luoru se va petrece mai repede,
BAMAKO. — La 26 septembrie a roul discută activitatea F.l.R. şi sarci tei (âri. Evenimentul a fost înregis dc eliberare din Vietnamul de sud. etc. Ele ştiu prea bine că acestea cu alit va deveni mai apropiată
fost semnal la Bamako primul acord nile ci In lupta împotriva fascismului trat de maşina electronică de calcul populaţia din numeroase regiuni n.i sini vorbe goale şi că realitatea durile maselor de care, chipurile, normalizarea situaţiei din Vietna
s-ar bucura cei din turnul de fil
de cooperare culturală şi ştiinţifică şi războiului. aliată la serviciul de statistică al s-a prezentat la vot, boicolind dc esle cea reflectată de crincenele deş al palatului Gia Long (pala mul de sud, cerută de cercurile
Inlre Republica Populară Romină şi MOSCOVA. — La 27 septembrie a Ministerului comerţului S.U.A. fapt alegerile. La Saigon au avut tul prezidenţial din Saigon). largi ale opiniei publice interna
Republica Mali, precum şi programul sosit la Moscova Râul Prcbish, se Această maşină înregistrează, în me loc o serie de ciocniri între ale represiuni diemisle, Pentru a arun Aceste eforturi nu convin însă ţionale.
de aplicare a acestui acord pentru cretarul general al proiectatei confe die, o naştere la fiecare 7 secunde gători şi politie. ca praf în ochii mulţimii, s-a per unor cercuri influente americane
anii 1963—1964. rinţe O.N.U. penlru problemele co şi jumătate şi un deces la liecare Rezultatele acestei larse electora mis prezentarea )a alegeri şi a oare sînt conştiente de lipsa to- R. CÂPLESCU
PARIS. — Joi seara la dncmalo- merţului şi dezvoltării, care sc va 19 secunde. le vor fi date publicităţii ulterior. Comentator Agerpres
Redacţia şl administraţia ziarului ştr, fi Martie nr, 0t lele/ou 15 83, 1275( 15 35, ^0 71, Taxa
pjătltg In numerar conform aprobării Direcţiei Generala P.T.T.R. nr. 263.323 dtn 0 noiembrie 1949. 40.065
Tiparul» Întreprinderea Poligrafică Hunedoara-Deva.