Page 92 - 1963-09
P. 92
f\C ".M d lă
Fh.inrcl«îr»f;a-Beva
PROtETAftl DrN TOATB ŢAfiTIE TJNTTT-VA ! < s
easonnearn uzinei
Instalaţi la ultimul etaj al cl&di- viaţa fi săn&tatea oamenilor, ar duca >
rii, montorii fi reglorii aparatelor la mari daune materiale,
electrice de măsură fi control sint De aceea reglarea aparatelor cere s
specializaţi fiecare ţ>e un anumit tip multă răbdare fi perseverenţă. Nu \
de aparate. La prima vedere s-ar odată se intimplă ca, montat fi pus s
părea că operaţiunea de reglare, la masa de probă, un aparat, sau al- J
aducerea la sensibilitatea adevărată tul să nu corespundă cerinţelor. Ur- \
a vollmetrelor, ampermelrelor, con- tncază apoi căutările. Aparatul esta f
toatelor electrice, a vianometrelor desfăcut din nou in părţile lui corn- t
jî monovacumetrelor precum fi u pnnente. Fiecare piesă este supusă *
delicatelor cronometra fi animomrr- iarăşi examinării. Verificarea conţi- *
tie este cel mai ufor lucru de făcu:, vuă uneori zile în fir O sutime, o '
Şi totufi nu-i chiar aţa. mume in plus sau minus poate de- \
Zilele trecute, am zăbovit citeva ^egla ttfor sensibilitatea aparatului. J
ore in mijlocul celor despre a că- ? in® 1° urmă specialiştii pun la >
ror muncă se vorbeşte mai puţin la Pu"ct cu precizie fi garanţie cele mai *
VR.U.M. Pelrofani. Atelierul de dificile aparate. >
metrologie este o încăpere spaţioa Preocupările montorilor fi reglo-
Sfîrşltul anului sS ne gSseasca iu planul îndeplinit la toţi Indicii să, cu geamuri mari ce lasă lumina rilor de aparate nu se rezumă nu-
De-a
lungul ™ni lţ* util. Mulţi dintre ei sint tno-
să intre din belfug.
atelierului, afezate în ordine, se înfi- vat°ri pasionaţi, alţii autorii utu'
da
noi
mie micile „laboratoare“ de lucru raţionalizări fi metode Mihăiescu
ROD AL MUNCII COLECTIVE ale muncitorilor, standurile de ve- muncă. Bunăoară, Iov.
Adrian a rezolvat de curind un obi
rificare fi control înzestrate cu cela
mai moderne fi perfecţionate apa- ectiv din planul tematic de inova-
în eariereJe de la Ruşchita, Mo- sa a fost pusă în funcţiune prima rale. Pe pereţi, alirnă termometre. h* al uzinei pe anul in curs: „Banc
neasa, Căprioara. Bampotoe şi Alun statie de mozaic granulat, descoper* fi barometre ce indică în perma- de l,robă ta \nnltă tensiune\
nenţă temperatura fi umiditatea me-
Mult apreciat a fost fi noul sis-
oamenii se străduiesc să extragă cil tarea se desfăşoară în ritm intens, diului înconjurător, a căror cunoaf- tcm de echilibrare a echipajelor
mai multă materie primă, căreia qa- Iu Ruşchita au fost introduse cele icre prezintă mare importanţă in mobile de la aparatele electrice, rea-
teristii şi şlefuitorii secţiei de pre cinci bare de extracţie, al doilea metrologie hza? de aC€^a inovator in colabo-
lucrare din Simeria ii dau forma put de alimentare cu apă este in AH'caU „un,ra.Ul'r^ ™
placajului neted, atil de bine cu* curs de execuţie, in hala de prelu se, nnean reduse la dimensiuni ex- , . . , ' _ fn „ ....
noscut. crare gaterul montat 6e allă In pe treni de mici, muncitori de înaltă scade de la 2 ore la circa 10-15 mi
nute.
Fiecare placă de marmură, fieca rioada de rodaj, iar cele două ma calificare ca ; Mihăiescu Adrian, ★
re metru pătrat acoperit cu traver- şini de şlefuit vor intra in curind Pruncise Gyorfi, Petru Belei fi
de me
Am plecat 'din atelierul
mulţi alţii dăruiesc acestor aparate
tin. este expresia muncii siryuin- în funcţiune. pulsul lor firesc fi normal alît de trologic, ducind cu noi imaginea is-
cioase a acestui colectiv, a condu Mecanizarea procesului de exlraG' necesar. Munca intr-un asemenea sec- cusif.ilor „cesarnicari" ai uzinei. In
cerii competente exercitată de către tie si prelucrare, folosirea maşinilor tor de activitate implică, din partea unităţile miniere din Valea Jiului fi
organizaţiile de partid asupra pro la întreaga capacitate, reducerea fiecărui om, maximum de exigenţă celelalte întreprinderi. numeroase
cesului de producţie. Urmărind timpilor neproductivi şi desfăşura fi răspundere Se ne gindim puţin aparate de măsură fi control nu se
creşterea continuă a productivită rea largă a Întrecerii socialiste te s-ar înlhnpla dacă un aparat or opresc nici o clipă, buncţionarea
ţii muncii, comuniştii au indicat con* au făcut ca acest colectiv să încheie irulica aramei,ii eronaţi ai tensiu-
uun indiciu ca „ceasornicarii
de la
.
.
.
.
.
.
.
ducerii tehnico-adminislrativc ca în cu succes bilanţul primelor 8 luni nn curentului electric. presiunii ;i ţJ.R.LJ.M. Pelrofani ifi fac pe de-
planul M.T.O. să fie cuprinsă me ale anului, Productivitatea a spo temperaturii aerului fi aburului. Cu plin datoria,,
canizarea complexă a extracţiei In rit cu 5,20 de procente, iar planul
cariera de la Ruşchita, descoperi producţiei globale a fost îndeplinit siguranţă că s-ar pune în pericol « S. T R U Ţ A
rea unor noi zăcăminte la Monea- în proporţie de 110,32 la sută.
Rd, Căprioara şi Alun penliu ca in Aceasta înseamnă cu 2,38 la sulă
acest an si tn anul viitor spre şan mai multă marmură de Moneaua,
tiere să plece mai multă marmură, cu 1,30 la sută mai multă marmură De !a Minisferul învăţăm?
de mai bună calitate. extrasă din cariera Căprioara şi cu
2,80 la sută mai multă piatră tri Ministerul Invătămîntului aduce la cunoştinţă celor Interesaţi că la
Intr-o zi la sediul întreprinderii
misă şantierelor din cariera Bampo- 5 octombrie va avea loc concurs de admitere pentru cursurile de zi la:
e venit un Inginer constructor de !a
T.R.C.H. ,,Avem nevoie urgentă de toc, cu 41,10 procente mai multa — Facultatea de limbi germanice de la Universitatea din Bucureşti:
placaje finite. Dar, datorită unor — facultăţile de filologie de la Universităţile din Cluj şl Iaşi :
mozaic alb granulat — a spus el. — lacultătlte de filologie, de Ia institutele pedagogice de 3 ani din
Am făcut comanda la timp, dar nu condiţii obiective delerminale de Bucureşti, Bala Mare, Cluj, Constanta, Iaşi, Oradea, Suceava;
ne*ati trimis Încă mozaicul si avem gradul mare de fisurare a zăcămin — facultăţile de matematică de la institutele pedagogice de 3 ani
nevoie mare de el". Des! st alia de telor de la Ruşchita şi Alun, la cele din Bacău, Bala Mare, Constanta, Iaşi, Piteşti, Oradea, Suceava.
mozaic mergea fără întrerupere, deşi două sortimente de marmură ce se — lacuităţlle de ştiinţe naturale şi agricole de la Institutele pe
muncitorii de aici au obţinut rea extraa din acesle cariere, planul dagogice de 3 ani din Baia Mare şl laşi ;
na fost îndeplinit. Aici se desfă — facultăţile de fizică şl chimie de Ia Institutele pedagogice de 3
lizări deosebite — în primele 8 luni ani din Braşov, Constanţa, laşi ;
«!e acestui an ei si-au îndeplinit şoară in prezent o muncă susţinu
tă pentru ca prin sporirea capacită — facultăţile de muzică de la Institutele pedagogice de 3 ani din
planul la mozaic granulat tn pro Iaşi şl Timişoara ;
porţie de 254,85 la sută, tar la mo ţii de extracţie să sc treacă cit mut — la conservatoarele din Iaşi, Cluj :
zaic venetian în proporţie de 138,00 curind de 2ona fisurată, pentru ase — ta Institutul de cultură fizică din Bucureşti.
Ia sută întreprinderea nu putea îmbunătăţi calitatea marmurii ex Inlormaţll cu privire la sacale din cadrul acestor facultăţi $i in
tatisface cererile constructorilor. trase şi. pe această cale, sporirea stitute pentru care se organizează concurs se pot primi de la secreta
producţiei de placaje de Ruşchita riatele facultăţilor.
Comuniştii au căutat să rezolve
şi Alun, pentru a sc putea recupe/j înscrierile candidaţilor sc vor face la secretariatele facultăţilor res
această problemă si rlrădaniile n-au pective pînă în ziua de 4 octombrie inclusiv.
fost zadarnice. In planul MT.O. a rămlnerea in urmă.
fost prinsă propunerea ca la Mo- In amil trecut întreprinderea a
neasa şi Ia Ruşchita să se monteze avut de întlmpinat greutăţi din
cile o statie de mozaic granulat cauza calităţii, fapt cc a dus la re A u tfeB°misaat s e rn ă u a tfu l
pentru valorificarea deşeurilor re fuzarea unor produse de către be
zultate de la extracţie, e)iminîndu-se neficiari. Comuniştii au propus ca
Astfel sl cheltuielile de transport a în acest an controlul calităţii pro © i c u l u i
materiei prime. duselor să se execute cu toată exi Colectiviştii din Bobîlna, raio nul Orăştie, colectiviştii, avînd
In planul MT.O. au mai fost prin- genta. Rezultatul? In primele 8 luni nul Orăştie, avînd terenul pregă sprijinul mecanizatorilor de la C om plex m odern Al 35-lea
«e $1 alte cum sînt con- ale anului refuzurile au scăzut cu tit din timp, au terminat de însă- S.M.T., depun o muncă SUSţinU-
xîr«/fr\io celui de-ai doilea nul. nan. 85 la sută l A l ă _ d a aceeaşi jaer-iou: iu1 • jyo (.' Ui /.til' Uc -HTcniina crt ^ClIU u unc^ilOICa l u . Inv.l. , r cinematograf sotesc
trti alimentare cu apă In secţia de dă a anului trecut. cele 20 de ha planificate. Acum din actuala campanie în cit mai de laboratoare şi ateliere la G. A. C.
prelucrare, introducerea a încă cinci Şi, dacă în noul apartament sau aici se lucrează de zor la pre bune condiţiuni şi intr-un timp Reţeaua cinematografică din ra din Rapolf
bare de extracţie în cariera Ruş- în holu 1 noului cinematograf mozai gătirea terenului peniru însămîn- cit mai scurt. Recent a fost dai in folosinţă la centrala termo ionul Alba se extinde de la un an
chita pe lingă cele trei maşini cul este mai frumos, dacă plăcile ţarea griului. Pînă acum s-au pre Cu multă însufleţire se mun electrică d in ’ Gurabarza, raionul Drad, un complex la altul tot mai mult. Astfel, dacă La gospodă
„Stolearov" de mare productivitate de placaj din travestin, cil care este gătit 65 ha din cele 190 ha care ceşte la însămînţarea culturilor modern de laboratoare şi ateliere necesare veri tn anul 1955 In şalele din acest ra ria agricolă co
ei atacarea zonei optime, mai puţin acoperit parterul noului bloc se tm- urmează a fi cultivate cu această de toamnă şi la G.A.C. din Pricaz ficării, reparării şl controlului instalaţiilor energe ion existau numai 3 cinematografe, lectivă din Ra-
fisurată de la cola 742 m. spre cola hină perfect, dacă in asfalt au fost plantă. Incepînd de luni, 30 sep şi Foit. Pină acum aici s-au se tice. Astfel, în cadrul acestui complex, au lost ame poltul Mare,
752 m. din aceeaşi carieră. Pentru încrustate motive ornamentale ce tembrie, colectiviştii din Bobîlna mănat 40 ha cu orz de toamnă din najate laboratorul electric, un atelier pentru de in prezent numărul acestora a cres oracol regional
sporirea capacităţii de prelucrare s-a incintă ochiul, la realizarea lor au vor începe însămînţarea griului. cele 50 planificate. Cei doi servirea reţelelor electrice de joasă şl înaltă ten cut la 35. Al 35 lea dnematogra! Deva, a losl
propus montarea unui nou gater şi contribuit tăietorii, şlefuitorii, me In această gospodărie şi lucră fraţi, Constantin şi Nicolae Petru- siune, o sală pentru reparaţii de transîormalorl săteso esle cel inaugurat de curind introdusă anul
acesta (pentru
a încă două maşini de şlefuit care canicii, strungarii şi monlorii de pD- rile dc recoltare se desfăşoară ţescu, mecanizatori ' de la electrici de pulerl mari, laboratorul P.R.AM, Ubo- In satul Galliu care deserveşte şi prima oatâf,
să ducă la sporirea productivităţii caje de la Întreprinderea „Marmura" în condiţiuni bune. Pînă acum s-a S.M.T. Orăştie, care lucrează la ratorul termotehnlc şi laboralorul chimic. Acest populaţia din Coşlariu. Acest ci cultura căpşu
muncii, pentru ca şantierele de con din Simeria. Fiecare bucală do terminat de recoltat sfecla de însămînţarea orzului, execută lu complex a condus la îmbunătăţirea condiţiilor de nematograf esle dotat cu aparataj nilor.
strucţii să poată primi la timp ma marmură poartă tn ea o părticică zahăr de pe întreacă suprafaţă de modern produs de industria noastră Aplicind In
terialele necesare 10 ha cultivată şi sa cules po crări de bună calitate. lucru şl aduce un aport însemnat la îndeplinirea practică indica
din munca lui Emeric Şotb şi Ale rumbul de pe 27 ha din cele 190 Şi la G.A.C. din Foit s-au însă- cinematografică. Cu ocazia inaugu
Conducerea întreprinderii, condu sarcinilor de plan pe care le are colectivul aces rării acestui cinematograf a rulat ţiile specialiş
cerile sectoarelor, cadrele tehnice, xandru Benta, a lui Alexandru Ba ha cite are gospodăria. mînţat de către mecanizatorul tei centrale termoelectrice. filmul „Iubire Încătuşată*' care a fost tilor, lucrările
la şi Octavian Zăsloti sau Alexan de plantate nu
au considerat deosebit de valoroase * Ioan llieş, pină la 28 septembrie, ŞTEFAN CRĂCIUN vizionat da circa 250 de cetălem început la tim
aceste propuneri şi s-au străduit dru Josan, a întregului colectiv. In aceste zile şi în alte gospo 20 ha cu orz de toamnă din cele maistru De menţionat că tn prezent la un pul stabilit,
să le dea viată. In cariera Monea- T. NICOARÂ dării agricole colective din raio 25 planificate.
număr de ^ c i ceea ce a per
nematografe din mis ca pină tn
cele existente prezent lucra
tnteleg să se achite de ohligatiîle con punerea la dispoziţie a mijloacelor în raion rulea- rea respectivă
tractuale ce le revin, dovedeşte înal mecanizate, a seminţelor din 60turi 1 ză cîte două sd lie executa
ta preţuire pe care o acordă ajuto de mare productivitate, a creditelor
rului primit din partea statului prin etc. filme pe săp- tă In întregi
tămină. me.
In sol, numai sămînţă de calitate
In toate gospodăriile agricole co încadrată în categoriile a treia şt a
Din cele arătate mai sus reiese că crărilor agricole idin această campa lective din raionul Ilia recoltatul cul patra. Acest lucru se datoreşte im
In perioada actuală In agricultură trebuie exculat un volum sporit de nu în toate umlătile agricole din re nie este necesar ca organele de turilor tirzii se desfăşoară din plin. purităţilor din sămîntă cit şi faptu Cea de «a V -a sesiune a
lucrări la ' recoltatul porumbului şi al celorlalte culturi de toamnă, la giune există preocupare suficientă partid si de stal să îndrume mai în Paralel cu aceasta se fac si pregătiri lui c| puterea de germinaţie a fost Comisiei rrtixfe guverna*
deaproape unităţile agricole rămase
pentru recoltarea porumbului şi a ce
pregătirea terenului şi semdnaf etc. De felul cum este organizata munca lorlalte culturi de toamnă. Datorită în urmă. să vegheze permanent la In vederea însămîntărilor de toamnă. stabilită la un procentaj de numai 80
In cadrul fiecărei unităţi agricole In vederea unei lolosiri depline a acestui fapt, eliberarea terenului si mobilizarea tuturor forţelor si a mij Printr-* aceste pregătiri un loc impor la 6ulă. Faptul că puterea de germi menfale de colaborare
tuturor lortelor şi a mijloacelor de lucru existente depinde In cea mai tant îl ocupă selectarea seminţei si naţie a seminţelor este atit de mică
pregătirea lui in vederea însâmîntă- loacelor existente in vederea grăbirii economică romîno~ungară
mare măsură executarea la timp şi la un Inolt nivel agrotehnic a lu- tratarea ei împotriva dăunătorilor. dovedeşte că unele consilii de condu
rilor se desfăşoară la un- nivel neco- recoltărilor si pregătirii terenului
crărilor agricole din campania ac luală. Phnfr-o muncd entuziastă si Pină acum, toate gospodăriile agri cere ale G A C si specialiştii din uni
respunzălor fală de posibilităţile exis pentru semănat.
participare activă la lucru a colec tivişti/or. mecanizatorilor şi lucră- cole colective au trimis probe la La tăţile agricole nu au luat măsuri efi In zilele de 26—27 septembrie
tente. In vederea inmagazinării fără pier
torilor se asigură sftingerea Iară pierderi a recoltei şi depozitarea ei Pc aproape întreg cuprinsul regiu deri a recoltei e necesar ca, pe lingă boratorul regional din Alba lulia. iar ciente pentru a condiţiona şi selec 1963 a avut loc la Bucureşti cea
In bune condiţiuni punlndu-se foto dală baze temeinice producţiei de in cea măi mare parte rezultatele ţiona sămîntă necesară, pentru pro de-a V-a sesiune a Comisiei mixte
nii porumbul şi celelalte culturi au asigurarea epaţîi 1 or corespunzătoare,
cereale din anul viilor. Pe alocuri se observă Insă insuficientă preo- analizelor au şi fost comunicate. Tre- curarea unei seminţe corespunzătoa guvernamentale de colaborare eco
ajuns la maturitale. Printr-o bună mijloacele de transport că fie folosite re. In multe gospodării agricole co
cupare din padea conducerilor un ităfilor agricole lafâ de executarea organizare a muncii întreaga recoltă cit mai judicios. Totodată achitarea buie'spus însă. că’ unele rezultate ale nomică romîno-ungară.
In epoca npfjmâ a acestor lucrări. anaîîzej nu au fost cele dorite. Astfel, lective cum sint cele din satele Lă- Comisia a analizat diverse as
poate ga fie etrinsă în cel mal scurt obligaţiilor contractuale trebuie con pugiu, Răduleşti, Holdea. Finloag şi
In rindurile de mai jos redăm citeva aspecte despre telul cum se desl probele trimise de gospodării au pecte ale colaborării economice si
desfăşoară aceste lucrări: timp. Astfel se creează condiţii favo siderată ca una din sarcinile cele mat primit tn proporţie de 90 la sută aviz altele, condiţionalul se desfăşoară ane- lehnieo-ştuntifiee dintre cele două
rabile si pentru semănatul tn cadrul importante, la îndeplinirea căreia
favorabil, totuşi multă sămîntă a fost (Contim/ara tti fwg. 3-n) ţări. precum şi rezultatele îndepli
epocii optime a griului, orzului şi sini chemaţi 6ă-şi aducă contribuţia
Exista încă şi in prezent gospodării colective unde nirii prevederilor protocoalelor ul
secarei. loti lucrătorii din agricultura regiu selecţionatul seminţelor se face anevoios sau nici
timelor sesiuni, stabilind sarcini noi
La recoltat, un ritm mai Pentru impulsionarea ritmului lu- nii noastre. măcar n-a Început, deşi acţiunea de Insămintare a dc colaborare pentru perioada ur
culturilor a fost declanşată apioape in întreaga re mătoare.
Colectiviştii, mecanizatorii şi lu odată s-a strins recolta de porumb Din ci mp,direct la baza de recepţie giune. Asemenea situaţii pot (i înlilnite mai ales in
crătorii din G.A.S. muncesc intens In de pe 2.600 ha. Această lucrare este unele gospodării colective din raioanele Alba şi Brad Comisia a constatat cu satisfac
aceste zile la rccollalul porumbului întîrziatâ insă in unităţile agricole ţie ca volumul schimburilor comer
şi al celorlalte' culturi de toamnă. dîn raioanele Alba, Sebeş, Brad şi — Colectiviştii din Ohaba au soco peste 10 tone porumb Va€ile Ghe- ciale din 1962 a depăşit de cca. 2.5
Totodată ei pregătesc terenul şi fiâ- oraşele regionale Deva si Hunedoa tii întotdeauna achitarea obligaţiilor nescu, şoferul gospodăriei colective, ori volumul anului 1953.
contractuale ca pe una din sarcinile Nicolae Mureşan cu un camion de la
rrînta in vederea insămintărilor. Da ra. In raionul Alba, pină la 27 sep Comisia a luat cunoşlinţă şl de
torită unei mai bune orgapizari a tembrie. se recoltase doar 14.6 )a cele mai importante, gpune laboran I.R.T.A. si rutieristut Ion Dragomir rezultatele obţinute pînă in prezent
munci: şi folosirii din plin a timpu sulă din suprafaţa cultivată cu po tul Ion Moldovan. Printre primii din au Iransportat pină acum la baza de
lui prielnic pentru lucru, tn raionul rumb. De asemenea, tn raionul Sebeş raion, imediat ce încep recoltatul di recepţie aproape 150 tone de porumb in cadrul consultărilor dintre orga
Ilia, acţiunea de recoltare *e des mai trebuie recoltai porumhul de pe rect din rîmp ei transportă la baza din noua recoltă, din cele 200 tone nele de planificare ale celor două
făşoară mai bine decîl In alţi ani aproximativ 10.000 ha, iar in raionul de recepţie din Sebeş produsele cu- care trebuie predate. ţări cu privire la coordonarea pla
Pină acum s-a recoltat porumbul si Brad şi oraşul regional Deva a mai venile peniru muncile etecluule de Peniru efectuarea a 3 sau uneori nurilor de perspectivă
fi-au tăiat cocenii de pe mai mult de rămas: nestrînsă recolta de pe mai S.MT. şi pe cele contractate cu sta chiar a 4 transporturi pe zi au mun De asemenea s-a constatat că se
2.900 ha, din cele 3 306 ha care au mult dc 30 la sulă din supratal-i pla tut. Ei merită cnvinlc de laudă şi cit cu multă însufleţire la încărcatul dezvoltă cu succes si colaborarea
fost drs'inat? culturii porumbului nificată. Intîrzială esle şi acţiunea de pentru grija ce o poartă calităţii pro tn maşini sau în remorcă si la des tehnico-ştiintifică.
Avansate sînt lucrările de recoltare recoltare a cartofilor. Pînă acum tn duselor predate, l.a griul preluat de cărcatul sacilor tn pătule. colectiviş
şi la cultura cailofitor de toamnă si gospodăriile agricole colective din re la aceaslă gospodărie, greutatea Iip c - tii' Gheorghe Mureşan, Arion Dioni- Protocolul încheiat la sfîrşitul se
florii-ssoarelui, iar scosul sfeclei de giune s-au recoltat cartofii de pe mai tolitrică a corespuns totdeauna n o r sie. Emil si Vasile Broscălan. Dacă la siunii a fost semnat din partea ro-
zahăr se face conform graficelor sta puţin do 35 la 6ulă din suprafaţa ocu- melor cerule, iar la - porumb ' toate încărcat şi descărcat munca nu este mină de Al. Bîrlădeanu, vicepre
analizele făcute la probe- arată un organizată bine — spune delegatul
bilite. Recoltatul florii-soarelui s-a pală cu aceaslă plantă. şedinte al Consiliului de Miniştri
procent de umiditate sub 23 la sută. de convoi — înregistrăm un număr
terminat sau se apropie de sfîrşit si Nici în gospodăriile agricole de stat Intr-una din zilele trecute l-am cu ■mare de ore de staţionare si sinlem al R P. Romlne, iar din partea un
In unităţile agricole din raioanele recoltatul culturilor de toamnă nu noscut şi pe colectivistul Emil Bros- puşi în âitualia 6ă nu putem reali gară de A. Apro, vicepreşedinte al
Orăşlie, Alba, Sebeş şi oraşul regio sc desfăşoară la nivelul posibilităţi călan, delegatul de convoi al gospo- - za planul la lone-kilometri. Guvernului revoluţionar munoito-
dăriei colective din Ohaba. De la el La 6lrînsul şi sortatul porumbului resa ţărănesc ungar.
nal Deva In raionul Orăştie 6-au lor. In G A S. mai trebuie 6trins po
am aflai că zilnic de la Ohaba !a de pe mai bine de 500 ha, lucrează Lucrările sesiunii au decurs într-o
6COs carloliî de pe mai mult de 34 rumbul de pe o suprafaţă mai marc Sebeş, cale de peste 30 km, se trans • multă tragere de inimă dleva SACUL: Dacă nu ne-ai selectat tu, iată că avem noi grijă să
ta sută din suprafaţa planificată. Tot de 1.000 ha şi cartofii de pe 129 ha. portă la baza de recepţie în medie Sute de colectivişti. Felul lo ea re el b facem. atmosferă de prietenie şi întelegore
reciprocă.