Page 92 - 1963-09
P. 92

f\C ".M d lă
                                                                 Fh.inrcl«îr»f;a-Beva
                                                                                                  PROtETAftl  DrN  TOATB  ŢAfiTIE  TJNTTT-VA !                                                                            < s
                                                                                                                                                                                            easonnearn  uzinei



                                                                                                                                                                                     Instalaţi  la  ultimul  etaj  al  cl&di-  viaţa  fi  săn&tatea  oamenilor,  ar  duca  >
                                                                                                                                                                                    rii,  montorii  fi  reglorii  aparatelor  la  mari  daune  materiale,
                                                                                                                                                                                    electrice  de  măsură  fi  control  sint   De  aceea  reglarea  aparatelor  cere  s
                                                                                                                                                                                    specializaţi  fiecare  ţ>e  un  anumit  tip  multă  răbdare  fi  perseverenţă.  Nu  \
                                                                                                                                                                                    de  aparate.  La  prima  vedere  s-ar  odată  se  intimplă  ca,  montat  fi  pus  s
                                                                                                                                                                                    părea  că  operaţiunea   de   reglare,  la  masa  de  probă,  un  aparat,  sau  al-  J
                                                                                                                                                                                    aducerea  la  sensibilitatea  adevărată  tul  să  nu  corespundă  cerinţelor.  Ur-  \
                                                                                                                                                                                    a  vollmetrelor,  ampermelrelor,  con-  tncază  apoi  căutările.  Aparatul  esta  f
                                                                                                                                                                                    toatelor  electrice,   a  vianometrelor  desfăcut  din  nou  in  părţile  lui  corn-  t
                                                                                                                                                                                    jî  monovacumetrelor   precum  fi  u  pnnente.   Fiecare  piesă  este  supusă  *
                                                                                                                                                                                    delicatelor  cronometra   fi  animomrr-  iarăşi  examinării.  Verificarea  conţi-  *
                                                                                                                                                                                    tie  este  cel  mai  ufor  lucru  de  făcu:,  vuă  uneori  zile  în  fir  O  sutime,  o  '
                                                                                                                                                                                    Şi  totufi  nu-i  chiar  aţa.   mume  in  plus  sau  minus  poate  de-  \
                                                                                                                                                                                     Zilele  trecute,  am  zăbovit  citeva  ^egla  ttfor  sensibilitatea  aparatului.  J
                                                                                                                                                                                    ore  in  mijlocul  celor  despre  a  că-  ? in®  1°  urmă  specialiştii   pun  la  >
                                                                                                                                                                                    ror  muncă  se  vorbeşte  mai  puţin  la  Pu"ct  cu  precizie  fi  garanţie  cele  mai  *
                                                                                                                                                                                    VR.U.M.  Pelrofani.   Atelierul   de  dificile  aparate.       >
                                                                                                                                                                                    metrologie  este  o  încăpere  spaţioa­  Preocupările  montorilor  fi  reglo-
      Sfîrşltul anului sS ne gSseasca  iu planul îndeplinit la toţi  Indicii                                                                                                        să,  cu  geamuri  mari  ce  lasă  lumina  rilor  de  aparate  nu  se  rezumă  nu-
                                                                                                                                                                                                       De-a
                                                                                                                                                                                                             lungul  ™ni  lţ*  util.  Mulţi  dintre  ei  sint  tno-
                                                                                                                                                                                    să  intre  din  belfug.
                                                                                                                                                                                    atelierului,  afezate  în  ordine,  se  înfi-  vat°ri  pasionaţi,   alţii  autorii  utu'
                                                                                                                                                                                                                                                da
                                                                                                                                                                                                                                           noi
                                                                                                                                                                                    mie  micile  „laboratoare“  de  lucru  raţionalizări   fi  metode   Mihăiescu
          ROD  AL  MUNCII  COLECTIVE                                                                                                                                                ale  muncitorilor,  standurile  de  ve-  muncă.   Bunăoară,  Iov.
                                                                                                                                                                                                                    Adrian  a  rezolvat  de  curind  un  obi­
                                                                                                                                                                                    rificare  fi  control  înzestrate  cu  cela
                                                                                                                                                                                    mai  moderne  fi  perfecţionate  apa-  ectiv  din  planul  tematic  de  inova-
       în  eariereJe  de  la  Ruşchita,  Mo-   sa  a  fost  pusă  în  funcţiune  prima                                                                                              rale.  Pe  pereţi,  alirnă  termometre.  h*  al  uzinei  pe  anul  in  curs:  „Banc
      neasa,  Căprioara.  Bampotoe  şi  Alun   statie  de  mozaic  granulat,  descoper*                                                                                             fi  barometre  ce  indică   în  perma-  de  l,robă  ta  \nnltă  tensiune\
                                                                                                                                                                                    nenţă  temperatura  fi  umiditatea  me-
                                                                                                                                                                                                                     Mult  apreciat  a  fost  fi  noul  sis-
      oamenii  se  străduiesc  să  extragă  cil   tarea  se  desfăşoară  în  ritm  intens,                                                                                          diului  înconjurător,  a  căror  cunoaf-  tcm  de   echilibrare   a   echipajelor
      mai  multă  materie  primă,  căreia  qa-   Iu  Ruşchita  au  fost  introduse  cele                                                                                            icre  prezintă  mare  importanţă   in  mobile  de  la  aparatele  electrice,  rea-
      teristii  şi  şlefuitorii  secţiei  de  pre­  cinci  bare  de  extracţie,  al  doilea                                                                                         metrologie                     hza?  de  aC€^a  inovator  in  colabo-
      lucrare  din  Simeria  ii  dau   forma   put  de  alimentare  cu  apă  este  in                                                                                                 AH'caU                  „un,ra.Ul'r^  ™
      placajului  neted,  atil  de  bine  cu*   curs  de  execuţie,  in  hala  de  prelu­                                                                                           se,  nnean  reduse  la  dimensiuni  ex-   ,   .   .   ,  '   _   fn  „   ....
      noscut.                           crare  gaterul  montat  6e  allă  In  pe­                                                                                                   treni  de  mici,  muncitori  de  înaltă  scade  de  la  2  ore  la  circa  10-15  mi­
                                                                                                                                                                                                                    nute.
       Fiecare  placă  de  marmură,  fieca­  rioada  de  rodaj,  iar  cele  două  ma­                                                                                               calificare  ca ;   Mihăiescu   Adrian,        ★
      re  metru  pătrat  acoperit  cu  traver-   şini  de  şlefuit  vor  intra  in  curind                                                                                          Pruncise  Gyorfi,   Petru  Belei   fi
                                                                                                                                                                                                                                            de  me­
                                                                                                                                                                                                                      Am  plecat  'din  atelierul
                                                                                                                                                                                    mulţi  alţii  dăruiesc  acestor  aparate
      tin.  este  expresia  muncii  siryuin-   în  funcţiune.                                                                                                                       pulsul  lor  firesc  fi  normal  alît  de   trologic,  ducind  cu  noi  imaginea  is-
      cioase  a  acestui  colectiv,  a  condu­  Mecanizarea  procesului  de  exlraG'                                                                                                necesar.  Munca  intr-un  asemenea  sec-  cusif.ilor  „cesarnicari"  ai  uzinei.   In
      cerii  competente  exercitată  de  către   tie  si  prelucrare,  folosirea  maşinilor                                                                                         tor  de  activitate  implică,  din  partea  unităţile  miniere  din  Valea  Jiului  fi
      organizaţiile  de  partid  asupra  pro­  la  întreaga  capacitate,   reducerea                                                                                                fiecărui  om,  maximum  de  exigenţă  celelalte   întreprinderi.   numeroase
      cesului   de  producţie.   Urmărind   timpilor  neproductivi  şi  desfăşura­                                                                                                  fi  răspundere   Se  ne  gindim  puţin  aparate  de  măsură  fi  control  nu  se
      creşterea   continuă   a  productivită­  rea  largă  a  Întrecerii   socialiste                                                                                               te  s-ar  înlhnpla  dacă  un  aparat  or  opresc  nici   o  clipă,  buncţionarea
      ţii  muncii,  comuniştii  au  indicat  con*   au  făcut  ca  acest  colectiv  să  încheie                                                                                      irulica   aramei,ii eronaţi   ai tensiu-
                                                                                                                                                                                                                    uun  indiciu  ca  „ceasornicarii
                                                                                                                                                                                                                                              de  la
                                                                                                                                                                                                  .
                                                                                                                                                                                                    .
                                                                                                                                                                                             .
                                                                                                                                                                                               .
                                                                                                                                                                                                              .
                                                                                                                                                                                                                .

                                                                                                                                                                                                            .
      ducerii  tehnico-adminislrativc  ca  în   cu  succes  bilanţul  primelor  8  luni                                                                                             nn  curentului  electric.  presiunii  ;i  ţJ.R.LJ.M.  Pelrofani  ifi  fac  pe  de-
      planul  M.T.O.  să  fie  cuprinsă  me­  ale  anului,  Productivitatea  a  spo­                                                                                                temperaturii  aerului  fi  aburului.  Cu  plin  datoria,,
      canizarea  complexă  a  extracţiei  In   rit  cu  5,20  de  procente,  iar  planul
      cariera  de  la  Ruşchita,  descoperi­  producţiei  globale  a  fost  îndeplinit                                                                                              siguranţă  că s-ar  pune   în   pericol         «           S. T R U Ţ A
      rea  unor  noi  zăcăminte  la  Monea-   în  proporţie  de   110,32  la   sută.
      Rd,  Căprioara  şi  Alun  penliu  ca  in   Aceasta  înseamnă  cu  2,38  la  sulă
      acest  an  si  tn  anul  viitor  spre  şan­  mai  multă  marmură  de  Moneaua,
      tiere  să  plece  mai  multă  marmură,   cu  1,30  la  sută  mai  multă  marmură                                                                                             De  !a  Minisferul  învăţăm?
      de  mai  bună  calitate.          extrasă  din  cariera  Căprioara  şi  cu
                                        2,80  la  sută  mai  multă  piatră  tri­                                                                                                       Ministerul  Invătămîntului  aduce  la  cunoştinţă  celor  Interesaţi  că  la
       Intr-o  zi  la  sediul  întreprinderii
                                        misă  şantierelor  din  cariera  Bampo-                                                                                                    5  octombrie  va  avea  loc  concurs  de  admitere  pentru  cursurile  de  zi la:
      e  venit  un  Inginer  constructor  de  !a
      T.R.C.H.  ,,Avem  nevoie  urgentă  de   toc,  cu  41,10  procente  mai  multa                                                                                                   —  Facultatea   de  limbi  germanice de  la  Universitatea din  Bucureşti:
                                        placaje  finite.  Dar,  datorită   unor                                                                                                       —  facultăţile   de   filologie  de  la Universităţile  din  Cluj  şl  Iaşi  :
      mozaic  alb  granulat  —  a  spus  el.                                                                                                                                          —  lacultătlte  de  filologie,  de  Ia  institutele  pedagogice  de  3  ani  din
      Am  făcut  comanda  la  timp,  dar  nu   condiţii   obiective delerminale   de                                                                                               Bucureşti,  Bala  Mare,  Cluj,  Constanta,  Iaşi,  Oradea,  Suceava;
      ne*ati  trimis  Încă  mozaicul  si  avem   gradul  mare  de  fisurare  a  zăcămin­                                                                                              —  facultăţile  de  matematică  de  la  institutele  pedagogice  de  3  ani
      nevoie  mare  de  el".  Des!  st alia  de   telor  de  la  Ruşchita  şi  Alun,  la  cele                                                                                     din  Bacău,  Bala  Mare,  Constanta,  Iaşi,  Piteşti,  Oradea,  Suceava.
      mozaic  mergea  fără  întrerupere,  deşi   două  sortimente  de  marmură  ce  se                                                                                                —  lacuităţlle   de  ştiinţe  naturale şi   agricole  de  la  Institutele  pe­
      muncitorii  de  aici  au  obţinut  rea­  extraa  din  acesle  cariere,   planul                                                                                              dagogice  de  3  ani  din  Baia  Mare  şl  laşi ;
                                        na  fost  îndeplinit.  Aici  se  desfă­                                                                                                       —  facultăţile  de  fizică  şl  chimie  de  Ia  Institutele  pedagogice  de  3
      lizări  deosebite  —  în  primele  8 luni                                                                                                                                    ani  din  Braşov,  Constanţa,  laşi ;
      «!e  acestui  an  ei  si-au   îndeplinit   şoară  in  prezent  o  muncă  susţinu­
                                        tă  pentru  ca  prin  sporirea  capacită­                                                                                                     —  facultăţile  de  muzică  de  la  Institutele  pedagogice  de  3  ani  din
      planul  la  mozaic  granulat  tn  pro­                                                                                                                                       Iaşi  şl  Timişoara ;
      porţie  de  254,85  la  sută,  tar  la  mo­  ţii  de  extracţie  să  sc  treacă  cit  mut                                                                                       —  la  conservatoarele  din  Iaşi,  Cluj  :
      zaic  venetian  în  proporţie  de  138,00   curind  de  2ona  fisurată,  pentru  ase                                                                                            —  ta  Institutul  de  cultură  fizică  din  Bucureşti.
      Ia  sută   întreprinderea  nu  putea   îmbunătăţi  calitatea  marmurii  ex­                                                                                                      Inlormaţll  cu  privire  la  sacale  din  cadrul  acestor  facultăţi  $i  in­
      tatisface  cererile   constructorilor.   trase  şi.  pe  această cale,  sporirea                                                                                             stitute  pentru  care  se  organizează  concurs  se  pot  primi  de  la  secreta­
                                        producţiei  de  placaje  de   Ruşchita                                                                                                     riatele  facultăţilor.
      Comuniştii  au  căutat  să   rezolve
                                        şi  Alun,  pentru  a  sc  putea  recupe/j                                                                                                      înscrierile  candidaţilor  sc  vor  face  la  secretariatele  facultăţilor  res­
      această  problemă  si  rlrădaniile  n-au                                                                                                                                     pective  pînă  în  ziua  de  4  octombrie  inclusiv.
      fost  zadarnice.  In  planul  MT.O.  a   rămlnerea  in  urmă.
      fost  prinsă  propunerea  ca  la  Mo-   In  amil  trecut   întreprinderea  a
      neasa  şi  Ia  Ruşchita  să  se  monteze   avut  de  întlmpinat  greutăţi   din
      cile  o  statie  de  mozaic   granulat   cauza  calităţii,  fapt  cc  a  dus  la  re­  A u   tfeB°misaat  s e rn ă u a tfu l
      pentru  valorificarea  deşeurilor  re­  fuzarea  unor  produse  de  către  be­
      zultate  de  la  extracţie,  e)iminîndu-se   neficiari.  Comuniştii  au  propus   ca
      Astfel  sl  cheltuielile  de  transport  a   în  acest  an  controlul  calităţii  pro­       © i c u l u i
      materiei  prime.                  duselor  să  se  execute  cu  toată  exi­  Colectiviştii  din  Bobîlna,  raio­  nul  Orăştie,  colectiviştii,  avînd
        In  planul  MT.O.  au  mai  fost  prin-   genta.  Rezultatul?  In  primele  8  luni   nul  Orăştie,  avînd  terenul  pregă­  sprijinul  mecanizatorilor  de  la   C om plex  m odern                Al  35-lea
      «e  $1  alte       cum  sînt  con-  ale  anului  refuzurile  au  scăzut  cu   tit  din  timp,  au  terminat  de  însă-  S.M.T.,  depun  o  muncă  SUSţinU-
      xîr«/fr\io  celui  de-ai  doilea  nul.  nan.   85  la  sută  l A l ă _ d a   aceeaşi  jaer-iou:   iu1 • jyo (.' Ui /.til'  Uc  -HTcniina  crt  ^ClIU u  unc^ilOICa  l u .  Inv.l. , r         cinematograf  sotesc
      trti  alimentare  cu  apă  In  secţia  de   dă  a  anului  trecut.  cele  20  de  ha  planificate.  Acum   din  actuala  campanie  în  cit  mai   de  laboratoare  şi  ateliere                                               la  G.  A.  C.
      prelucrare,  introducerea  a  încă  cinci   Şi,  dacă  în  noul  apartament  sau   aici  se  lucrează  de  zor  la  pre­  bune  condiţiuni  şi  intr-un  timp                                  Reţeaua  cinematografică  din  ra­  din  Rapolf
      bare  de  extracţie  în  cariera  Ruş-   în  holu 1  noului  cinematograf  mozai­  gătirea  terenului  peniru  însămîn-   cit  mai  scurt.   Recent  a  fost  dai  in  folosinţă  la  centrala  termo­  ionul  Alba  se  extinde  de  la  un  an
      chita  pe  lingă  cele  trei   maşini   cul  este  mai  frumos,  dacă  plăcile   ţarea  griului.  Pînă  acum  s-au  pre­  Cu  multă  însufleţire  se  mun­  electrică  d in ’ Gurabarza,  raionul  Drad,  un  complex   la  altul  tot  mai  mult.  Astfel,  dacă   La  gospodă­
      „Stolearov"  de  mare  productivitate   de  placaj  din  travestin,  cil  care  este   gătit  65  ha  din  cele  190  ha  care   ceşte  la  însămînţarea  culturilor   modern  de  laboratoare  şi  ateliere  necesare  veri­  tn  anul  1955  In  şalele  din  acest  ra­  ria  agricolă  co­
      ei  atacarea  zonei  optime,  mai  puţin   acoperit  parterul  noului  bloc  se  tm-   urmează  a  fi  cultivate  cu  această   de  toamnă  şi  la  G.A.C.  din  Pricaz   ficării,  reparării  şl  controlului  instalaţiilor  energe­  ion  existau  numai  3  cinematografe,   lectivă  din  Ra-
      fisurată  de  la  cola  742  m.  spre  cola   hină  perfect,  dacă  in  asfalt  au  fost   plantă.  Incepînd  de  luni,  30  sep­  şi  Foit.  Pină  acum  aici  s-au  se­  tice.  Astfel,  în  cadrul  acestui  complex,  au  lost  ame­  poltul   Mare,
      752  m.  din  aceeaşi  carieră.  Pentru   încrustate   motive  ornamentale  ce   tembrie,  colectiviştii  din  Bobîlna   mănat 40 ha cu orz de toamnă din   najate  laboratorul  electric,  un  atelier  pentru  de­  in  prezent  numărul  acestora  a  cres­  oracol  regional
      sporirea  capacităţii  de  prelucrare  s-a   incintă  ochiul,  la  realizarea  lor  au   vor  începe  însămînţarea  griului.  cele  50  planificate.  Cei  doi   servirea  reţelelor  electrice  de  joasă  şl  înaltă  ten­  cut  la  35.  Al  35  lea  dnematogra!   Deva,  a   losl
      propus  montarea  unui  nou  gater  şi   contribuit  tăietorii,  şlefuitorii,  me­  In  această  gospodărie  şi  lucră­  fraţi,  Constantin şi  Nicolae Petru-   siune,  o  sală  pentru  reparaţii  de  transîormalorl   săteso  esle  cel  inaugurat  de  curind   introdusă  anul
                                                                                                                                                                                                                                     acesta  (pentru
      a  încă  două  maşini  de  şlefuit  care   canicii,  strungarii  şi  monlorii  de  pD-   rile  dc  recoltare  se  desfăşoară   ţescu,  mecanizatori   '   de  la   electrici  de  pulerl  mari,  laboratorul  P.R.AM,  Ubo-   In  satul  Galliu  care  deserveşte  şi   prima   oatâf,
      să  ducă  la  sporirea  productivităţii   caje  de  la  Întreprinderea  „Marmura"   în condiţiuni  bune.  Pînă  acum  s-a   S.M.T.  Orăştie,  care  lucrează  la   ratorul  termotehnlc  şi  laboralorul  chimic.  Acest   populaţia   din   Coşlariu.  Acest  ci­  cultura  căpşu­
      muncii,  pentru  ca  şantierele  de  con­  din  Simeria.  Fiecare  bucală   do   terminat  de  recoltat  sfecla  de   însămînţarea  orzului,  execută  lu­  complex  a  condus  la  îmbunătăţirea  condiţiilor  de   nematograf  esle  dotat  cu  aparataj  nilor.
      strucţii  să  poată  primi  la  timp  ma­  marmură  poartă  tn  ea  o  părticică   zahăr  de pe  întreacă  suprafaţă de                                                                      modern  produs  de  industria  noastră   Aplicind  In
      terialele  necesare                                                 10  ha  cultivată  şi  sa  cules  po­  crări  de  bună  calitate.      lucru  şl  aduce  un  aport  însemnat  la  îndeplinirea                            practică  indica­
                                        din  munca  lui  Emeric  Şotb  şi  Ale­  rumbul  de  pe  27  ha  din  cele  190   Şi  la  G.A.C.  din  Foit  s-au  însă-                                   cinematografică.  Cu  ocazia  inaugu­
       Conducerea  întreprinderii,  condu­                                                                                                       sarcinilor  de  plan  pe  care  le  are  colectivul  aces­  rării  acestui  cinematograf  a  rulat   ţiile   specialiş­
      cerile  sectoarelor,  cadrele   tehnice,   xandru  Benta,  a  lui  Alexandru  Ba­  ha  cite  are  gospodăria.  mînţat  de  către  mecanizatorul   tei  centrale  termoelectrice.             filmul  „Iubire  Încătuşată*'  care  a  fost   tilor,  lucrările
                                        la  şi  Octavian  Zăsloti  sau  Alexan­                                                                                                                                                     de  plantate  nu
      au  considerat  deosebit  de  valoroase                                            *                  Ioan  llieş,  pină  la  28  septembrie,                       ŞTEFAN  CRĂCIUN          vizionat  da  circa  250  de  cetălem   început  la  tim­
      aceste   propuneri  şi   s-au   străduit   dru  Josan,  a  întregului  colectiv.  In  aceste  zile  şi  în  alte  gospo­  20  ha  cu  orz  de  toamnă  din  cele          maistru              De  menţionat  că  tn  prezent  la  un   pul   stabilit,
      să  le  dea  viată.  In  cariera  Monea-            T.  NICOARÂ     dării  agricole  colective  din  raio­  25  planificate.
                                                                                                                                                                                                                     număr de  ^ c i ­  ceea  ce  a  per­
                                                                                                                                                                                                                     nematografe din   mis  ca  pină  tn
                                                                                                                                                                                                                    cele   existente   prezent  lucra­
                                                                                                                                               tnteleg  să  se  achite  de  ohligatiîle  con­  punerea  la  dispoziţie  a  mijloacelor   în  raion  rulea-   rea  respectivă
                                                                                                                                               tractuale  ce  le  revin,  dovedeşte  înal­  mecanizate,  a  seminţelor  din  60turi   1  ză  cîte   două   sd  lie  executa­
                                                                                                                                               ta  preţuire  pe  care  o  acordă  ajuto­  de  mare  productivitate,  a  creditelor
                                                                                                                                               rului  primit  din  partea  statului  prin  etc.                      filme  pe  săp-   tă  In   întregi­
                                                                                                                                                                                                                     tămină.        me.
                                                                                                                                                    In  sol,  numai  sămînţă  de  calitate
                                                                                                                                                In  toate  gospodăriile  agricole  co­  încadrată  în  categoriile  a  treia  şt  a
                                                                            Din  cele  arătate  mai  sus  reiese  că   crărilor  agricole  idin  această  campa­  lective  din  raionul  Ilia  recoltatul  cul­  patra.  Acest  lucru  se  datoreşte  im­
         In  perioada  actuală  In  agricultură  trebuie  exculat  un  volum  sporit  de   nu  în  toate  umlătile  agricole  din  re­  nie  este  necesar   ca   organele   de   turilor  tirzii  se  desfăşoară  din  plin.   purităţilor  din  sămîntă  cit  şi  faptu­  Cea  de «a  V -a  sesiune  a
       lucrări  la  ' recoltatul  porumbului  şi  al  celorlalte  culturi  de  toamnă,  la   giune  există   preocupare  suficientă   partid  si  de  stal  să  îndrume  mai  în­  Paralel  cu  aceasta  se  fac  si  pregătiri   lui  c|  puterea  de  germinaţie  a  fost   Comisiei  rrtixfe  guverna*
                                                                                                            deaproape  unităţile  agricole  rămase
                                                                          pentru  recoltarea  porumbului  şi  a  ce­
       pregătirea  terenului  şi  semdnaf  etc.  De  felul  cum  este  organizata  munca   lorlalte  culturi  de  toamnă.  Datorită   în  urmă.  să  vegheze  permanent  la   In  vederea  însămîntărilor  de  toamnă.   stabilită  la  un  procentaj  de  numai  80
       In  cadrul  fiecărei  unităţi  agricole  In  vederea  unei  lolosiri  depline  a   acestui  fapt,  eliberarea  terenului  si   mobilizarea  tuturor  forţelor  si  a  mij­  Printr-*  aceste  pregătiri  un  loc  impor­  la  6ulă.  Faptul  că  puterea  de  germi­  menfale  de  colaborare
       tuturor  lortelor  şi  a  mijloacelor  de  lucru  existente  depinde  In  cea  mai                                                      tant  îl  ocupă  selectarea  seminţei  si   naţie  a  seminţelor  este  atit  de  mică
                                                                          pregătirea  lui  in  vederea  însâmîntă-   loacelor  existente  in  vederea  grăbirii                                                    economică  romîno~ungară
       mare  măsură  executarea  la  timp şi  la  un  Inolt  nivel  agrotehnic  a  lu-                                                         tratarea  ei  împotriva  dăunătorilor.  dovedeşte  că  unele  consilii  de  condu­
                                                                          rilor  se  desfăşoară  la  un-  nivel  neco-   recoltărilor  si   pregătirii   terenului
       crărilor  agricole  din  campania  ac luală.  Phnfr-o  muncd  entuziastă  si                                                             Pină  acum,  toate  gospodăriile  agri­  cere  ale G A C  si specialiştii din  uni­
                                                                          respunzălor  fală  de  posibilităţile  exis­  pentru  semănat.
       participare  activă  la  lucru  a  colec tivişti/or.  mecanizatorilor  şi  lucră-                                                       cole  colective  au  trimis  probe  la  La­  tăţile  agricole  nu  au  luat  măsuri  efi­  In  zilele   de   26—27  septembrie
                                                                          tente.                              In  vederea  inmagazinării  fără  pier­
       torilor  se  asigură  sftingerea  Iară  pierderi  a  recoltei  şi  depozitarea  ei   Pc  aproape  întreg  cuprinsul  regiu­  deri  a  recoltei  e  necesar  ca,  pe  lingă   boratorul  regional  din  Alba  lulia.  iar   ciente  pentru  a  condiţiona  şi  selec­  1963  a  avut  loc  la  Bucureşti  cea
       In  bune  condiţiuni  punlndu-se  foto dală  baze  temeinice  producţiei  de                                                            in  cea  măi  mare  parte   rezultatele   ţiona  sămîntă  necesară,  pentru  pro­  de-a  V-a  sesiune  a  Comisiei  mixte
                                                                          nii  porumbul  şi  celelalte  culturi  au   asigurarea  epaţîi 1 or  corespunzătoare,
       cereale  din  anul  viilor.  Pe   alocuri  se  observă  Insă  insuficientă  preo-                                                       analizelor  au  şi  fost  comunicate.  Tre-   curarea  unei  seminţe  corespunzătoa­  guvernamentale  de  colaborare  eco­
                                                                          ajuns  la  maturitale.   Printr-o  bună   mijloacele  de  transport  că  fie  folosite                 re.  In  multe  gospodării  agricole  co­
       cupare  din  padea  conducerilor  un ităfilor  agricole  lafâ  de  executarea  organizare  a  muncii  întreaga  recoltă   cit  mai  judicios.  Totodată  achitarea   buie'spus  însă.  că’ unele  rezultate  ale   nomică  romîno-ungară.
       In  epoca  npfjmâ  a  acestor  lucrări.                                                                                                 anaîîzej  nu au  fost  cele  dorite.  Astfel,   lective  cum  sint  cele  din  satele  Lă-   Comisia  a   analizat   diverse  as­
                                                                          poate  ga  fie  etrinsă  în  cel  mal  scurt   obligaţiilor  contractuale  trebuie  con­               pugiu,  Răduleşti,  Holdea.  Finloag  şi
           In  rindurile  de  mai  jos  redăm  citeva  aspecte  despre  telul  cum  se                                                         desl  probele  trimise  de  gospodării  au                           pecte  ale  colaborării  economice  si
       desfăşoară  aceste  lucrări:                                       timp.  Astfel  se  creează  condiţii  favo­  siderată  ca  una  din  sarcinile  cele  mat   primit  tn  proporţie  de  90  la  sută  aviz   altele,  condiţionalul se desfăşoară  ane-  lehnieo-ştuntifiee  dintre  cele  două
                                                                          rabile  si  pentru  semănatul  tn  cadrul   importante,  la  îndeplinirea   căreia
                                                                                                                                               favorabil,  totuşi  multă  sămîntă  a  fost  (Contim/ara  tti  fwg.  3-n)  ţări.  precum  şi  rezultatele  îndepli­
                                                                          epocii  optime  a  griului,  orzului  şi   sini  chemaţi  6ă-şi  aducă  contribuţia
                                                                                                                                                                   Exista  încă   şi  in  prezent  gospodării  colective  unde   nirii  prevederilor  protocoalelor  ul­
                                                                          secarei.                           loti  lucrătorii  din  agricultura  regiu­          selecţionatul   seminţelor  se  face  anevoios  sau  nici
                                                                                                                                                                                                                    timelor  sesiuni,  stabilind  sarcini  noi
            La  recoltat,  un  ritm  mai                                    Pentru  impulsionarea  ritmului  lu-  nii  noastre.                                  măcar   n-a  Început,  deşi  acţiunea  de  Insămintare  a  dc  colaborare  pentru  perioada  ur­
                                                                                                                                                                 culturilor  a  fost  declanşată  apioape  in  întreaga  re­  mătoare.
        Colectiviştii,  mecanizatorii  şi  lu­  odată  s-a  strins  recolta  de  porumb   Din   ci mp,direct  la  baza  de  recepţie                             giune.  Asemenea  situaţii  pot  (i  înlilnite  mai  ales  in
      crătorii  din  G.A.S.  muncesc  intens  In   de  pe  2.600  ha.  Această  lucrare  este                                                                    unele  gospodării  colective  din  raioanele  Alba  şi  Brad  Comisia  a  constatat  cu  satisfac­
      aceste  zile  la  rccollalul  porumbului   întîrziatâ  insă  in  unităţile   agricole                                                                                                                         ţie  ca  volumul  schimburilor  comer­
      şi  al  celorlalte'  culturi  de  toamnă.   dîn  raioanele  Alba,  Sebeş,  Brad  şi   —  Colectiviştii  din  Ohaba  au  soco­  peste  10  tone  porumb  Va€ile  Ghe-                                         ciale  din  1962  a  depăşit  de  cca.  2.5
      Totodată  ei  pregătesc  terenul  şi  fiâ-   oraşele  regionale  Deva  si  Hunedoa­  tii  întotdeauna  achitarea  obligaţiilor   nescu,  şoferul  gospodăriei  colective,                                    ori  volumul  anului  1953.
                                                                          contractuale  ca  pe  una  din  sarcinile   Nicolae  Mureşan  cu  un  camion  de  la
      rrînta  in  vederea  insămintărilor.  Da­  ra.  In  raionul  Alba,  pină  la  27  sep­                                                                                                                         Comisia  a  luat  cunoşlinţă  şl  de
      torită  unei  mai  bune  orgapizari   a   tembrie.  se  recoltase  doar   14.6  )a   cele  mai  importante,  gpune  laboran­  I.R.T.A.  si  rutieristut  Ion  Dragomir                                        rezultatele  obţinute  pînă  in  prezent
      munci:  şi  folosirii  din  plin  a  timpu­  sulă  din  suprafaţa  cultivată  cu  po­  tul  Ion  Moldovan.  Printre  primii  din   au  Iransportat  pină  acum  la  baza  de
      lui  prielnic  pentru  lucru,  tn  raionul   rumb.  De  asemenea,  tn  raionul  Sebeş   raion,  imediat  ce  încep  recoltatul  di­  recepţie  aproape  150  tone  de  porumb                                in  cadrul  consultărilor  dintre  orga­
      Ilia,  acţiunea  de  recoltare  *e  des­  mai  trebuie  recoltai  porumhul  de  pe   rect  din  rîmp  ei  transportă  la  baza   din  noua  recoltă,  din  cele  200  tone                                    nele  de  planificare  ale  celor  două
      făşoară  mai  bine  decîl  In  alţi  ani   aproximativ  10.000  ha,  iar  in  raionul   de  recepţie  din  Sebeş  produsele  cu-   care  trebuie  predate.                                                    ţări  cu  privire  la  coordonarea  pla­
      Pină  acum  s-a  recoltat  porumbul  si   Brad  şi  oraşul  regional  Deva  a  mai   venile  peniru  muncile  etecluule  de   Peniru  efectuarea  a  3  sau  uneori                                           nurilor  de  perspectivă
      fi-au  tăiat  cocenii  de  pe  mai  mult  de   rămas:  nestrînsă  recolta   de  pe  mai   S.MT.  şi  pe  cele  contractate  cu  sta­  chiar  a  4  transporturi  pe  zi  au  mun­                              De  asemenea  s-a  constatat  că  se
      2.900  ha,  din  cele  3 306  ha  care  au   mult  dc  30  la  sulă  din  supratal-i  pla­  tut.  Ei  merită  cnvinlc  de  laudă   şi   cit  cu  multă  însufleţire  la  încărcatul                          dezvoltă  cu  succes  si  colaborarea
      fost  drs'inat?   culturii   porumbului   nificată.  Intîrzială  esle  şi  acţiunea  de   pentru  grija  ce  o  poartă  calităţii  pro­  tn  maşini  sau  în  remorcă  si  la  des­                           tehnico-ştiintifică.
      Avansate  sînt  lucrările  de  recoltare   recoltare  a  cartofilor.  Pînă  acum  tn   duselor  predate,  l.a  griul  preluat  de   cărcatul  sacilor  tn  pătule.  colectiviş­
      şi  la  cultura  cailofitor  de  toamnă  si   gospodăriile  agricole  colective  din  re­  la  aceaslă  gospodărie,  greutatea  Iip c -   tii'  Gheorghe  Mureşan,  Arion  Dioni-                              Protocolul  încheiat  la  sfîrşitul  se­
      florii-ssoarelui,  iar  scosul  sfeclei  de   giune  s-au  recoltat  cartofii  de  pe  mai   tolitrică  a  corespuns  totdeauna  n o r­  sie.  Emil  si  Vasile  Broscălan.  Dacă  la                        siunii  a  fost  semnat  din  partea  ro-
      zahăr  se  face  conform  graficelor  sta­  puţin  do  35  la  6ulă  din  suprafaţa  ocu-   melor  cerule,  iar  la -  porumb '  toate   încărcat  şi  descărcat  munca  nu  este                            mină  de  Al.  Bîrlădeanu,   vicepre­
                                                                          analizele  făcute  la  probe-  arată  un   organizată  bine  —  spune  delegatul
      bilite.  Recoltatul  florii-soarelui   s-a   pală  cu  aceaslă  plantă.                                                                                                                                      şedinte  al  Consiliului  de  Miniştri
                                                                          procent  de  umiditate  sub  23  la  sută.  de  convoi  —  înregistrăm  un  număr
      terminat  sau  se  apropie  de  sfîrşit  si   Nici  în  gospodăriile  agricole  de  stat   Intr-una  din  zilele  trecute  l-am  cu­  ■mare  de  ore  de  staţionare  si  sinlem                             al  R  P.  Romlne,  iar  din  partea  un­
      In  unităţile  agricole   din   raioanele   recoltatul  culturilor  de  toamnă  nu   noscut  şi  pe  colectivistul  Emil  Bros-   puşi  în  âitualia  6ă  nu  putem  reali­                                  gară  de  A.  Apro,  vicepreşedinte  al
      Orăşlie,  Alba,  Sebeş  şi  oraşul  regio­  sc  desfăşoară  la  nivelul  posibilităţi­  călan,  delegatul  de  convoi  al  gospo-  -  za  planul  la  lone-kilometri.                                        Guvernului  revoluţionar   munoito-
                                                                          dăriei  colective  din  Ohaba.  De  la  el   La  6lrînsul  şi  sortatul  porumbului                                                      resa  ţărănesc  ungar.
      nal  Deva  In  raionul   Orăştie  6-au   lor.  In  G A S.  mai  trebuie  6trins  po­
                                                                          am  aflai  că  zilnic  de  la  Ohaba   !a   de  pe  mai  bine  de  500  ha,  lucrează                                                      Lucrările  sesiunii  au  decurs  într-o
      6COs  carloliî  de  pe  mai  mult  de  34   rumbul  de  pe  o  suprafaţă  mai  marc   Sebeş,  cale  de  peste  30  km,  se  trans­  •   multă  tragere  de  inimă  dleva   SACUL:  Dacă  nu  ne-ai  selectat  tu,  iată  că  avem  noi  grijă  să
      ta  sută  din  suprafaţa  planificată.  Tot­  de  1.000  ha  şi  cartofii  de  pe  129  ha.  portă  la  baza  de  recepţie  în  medie  Sute  de  colectivişti.  Felul  lo  ea re  el  b   facem.             atmosferă  de  prietenie  şi  întelegore
                                                                                                                                                                                                                   reciprocă.
   87   88   89   90   91   92   93   94   95