Page 93 - 1963-09

Dramat socialismului fir . 2723

Qj a ld in mde.emloq.ie

PENTRU 24 ORE
Vremea se menţine nestabilă, cu cerul mal mult noros. Local vor
cădea ploi temporare. Vintul va sufli moderat, cu intensificări temporare
din nord. Temperatura staţionară, ziu a va oscila Intre 19—21 grade, iar
noaptea între 5-11 grade.
PENTRU URMĂTOARELE 3 ZILE
I A
.Y/emea se menţine răcoroasă şi favorabilă ploilor locale.
D upă un som n îngheţat
GRUPUL ŞCOLAR DE CONSTRUCŢII DIN DEVA
Poate oare ştiinţa să oprească 1n Joc viata unui animal si apoi să I
l-o redea? Nu este vorba sa oprească procesele vilale pentru o semtă I aduce la cunoştinţa celor inte resaţi că înscrierile pentru exa­
perioadă de timp, ci să le întrerupă, să le „adoanmi" pentru un an întreg, 9 menul de admitere Ia Şcoala tehnică pentru personal tehnic
roate pentru 10 sau 100 de ani... I se prelungesc pînă in ziua dc 7 octombrie a.c.
La Institutul de ciloloqie al Academiei de Ştiinţe a U.RSS. din Lenin­ Se primesc absolvenţi ai şcolilor medii dc cultură gene­
grad se efectuează sub conducerea prof. Lev Lozina-LozLnski lucrări cu rală cu diplomă de maturitate sau cerlificat dc absolvire, pen­
privire la limita vieţii. f tru a fi pregătit! în specialitatea de tehnicieni construcţii ci­
Cercetătorii au demonstrat că frigul nu este în stare să ucidă o celulă vile şi industriale.
vie. Aceasta este distrusă de cristalele de gheată produse de congelarea Informaţii suplimentare se dau Ia secretariatul şcolii.
npei conţinută In organism. Or, cristalizarea poate Ii evitată In cazul că
temperatura scode foarte repede, apa trecînd imediat în stare sticloasă.
— La acest mod de congelare — ne explică Lozina-Lozinski, — nume­
roase ţesuturi de mamifere, In spcci al de om, dacă sint apoi încălzite,
tsi reiau activitatea vitala normală. Dacă in 1-2 âecundc am putea scădea INSTITUTUL PEDAGOGIC DE ÎNVĂŢĂTORI DEVA
temperatura unui animal la 100 grade sub zero, nu s-ar dtstruqe celu­
lele. Este adevărat că pentru moment silinţa nu este în măsură să răcească Str. Gh. Barlţiu nr. 2 telefon 1446
atit de repede organisme mai volu minoasc.
Biologii au imaginat o altă metodă. Se impregnează ţesutul viu cu
un lichid inofensiv, de pildă glicerina, caro împiedică cristalizarea. A N U N Ţ A
Apoi ţesutul este puternic răcit lără ca aparent 6ă se deterioreze struc­ ică în ziua de 7 octombrie 19 63 Ia orele 8 are loc la Şcoala
tura celulelor, fără să se dăunc/e activităţii lor ulterioare. pedagogică I. A. Komcnsky din Deva, concursul de admitere
Experienlelc efectuate de Lozina-Lozinski au început prin congelarea pentru Institutul pedagogic dc învăţători dc 2 ani. La institut
la o temperatură foarte scăzută a larvelor unui parazit al porumbului. se primesc absolvenţi ai şcolii medii de cultură generală cu
După dezgheţare, larvele reînviau, clar nu mai trăiau dccit cîteva zile diplomă de maturitate, fete şi băieţi in virstâ pină la 27 an)
sau cîteva săptămini. Era evident că ţesuturile larvelor nu suportau o I
asemenea congelare. Dar organismul viu nu se adaptează oare la un me- j împliniţi în cursul anului 196.3.
Concursul constă din urmă toarele probe:
diu schimbat ?
S-a procedat la o seric de experienţe noi. In primul rind, larvele au — vizita medicală (eliminatorie) ;
fost menţinute mult timp la temperatura de zero grade. Apoi. tempera­ — proba de aptitudini la muzică (eliminatorie) ;
tura a fost scăzută la 30 de grade sub zero. A urmat o pauză prelungită, — limba şt literatura romină, scris şi oral;
după care larvele au fost inlrocUi6e in azot lichid a cărui temperatură — aritmetica, scris şi oral;
era de minus 178 grade. Se va cons lata oare o adaptare defensivă a — istoria Romîniel, oral;
larvelor ? înscrierile se fac pînă in ziua de 7 octombrie a.c. orele
...Larvele au fost dezgheţate. Tim pul trece si dezvoltarea lor continuă dimineaţa, înainte de începerea concursului.
normal. Ele se transformă în crisalide, apoi în fluturi. Din ouăle depuse Bivolul şi rinocerul din lolo gratia alăturată au fost găsiţi In acelaşi timp intr-o pădure din Kenya, Pentru înscriere sînt necesare următoarele acte:
de aceştia Ies larve viabile. Victorie I A devenit posibilă nu numai studie­ părăsiţi dc părinţii lor atunci cînd erau doar nişte pui. Fiind aduşi im preună la grădina zoologică din Nai­ — trei fotografii tip buletin de identitate;
rea pasivă a limitelor vieţii, ci şi in lîrzierea artificială a acestora, înse- robi, cele două animale s-au imprie tenit şl de atunci sfnt nedespărţite. — cerere dc înscriere;
lîndu-se organismul. , — diploma de maturitate in original;
Dar pentru cit timp se poate „ad ormiu viata? Oamenii de ştiinţă, pru­ — certificat de naştere (copie legalizată)
denţi în concluziile lor, nu 6-au pronunţai incă. Sint necesare încă expe­ Descoperirea unui biolog sovietic Rinul s-a lungit — certificat de sănătate eliberat de spitalul unificat.
rienţe îndelungate. Institutul asigură în timpul concursului cazare gratuită şi
cu un kilometru
Cu ajutorul unul microscop elec­ După părerea oamenilor de ştiin­ masă contra cost, iar in timpul anului asigură în limita posi­ ,
bilităţilor cămin şi cantină prin bursele acordate.
Lfngă micul oraş Ragaz, la poalele
Este posifocSă tronic cu o mare putere separatoa- ţă, descoperirea lui Denis Nikitin Al pilor elveţieni. Rinul cară cu sine
re-Denis Nlkitin, cercetător la Insti­
prezintă un mare interes ştiinţific.
Ei consideră că ar puica ii vorba dc
congelarea la infinit? tutul dc microbiologic al Academiei o nouă verigă d'in lumea organică. 800.000 metri cubi de pietriş adus In O OOOOCXXT) 00030000 OOOOOOOO OOOQOOOO OOOOOCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOQOO^>5^00000 CQgOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO
(iecarc an in valurile sale cenuşi) de
de Ştiinţe a U.R S.S., a descoperit
corpuri (Te o formă neobişnuită, ne­ însuşi Nikitin presupune că unele torentele cantonului Grfsons. Ca o
Un lizician sovietic a arătat că exista in spafiu particule care nu cunoscute ştiinţei. dintre corpurile descoperite de el rîşniţă-uriaşă, fluviul macină acest I C O N C U R S
maldăr enorm de material prcfăcln-
fn principiu poate exista în Univers au fost descoperite încă şi care po­ D. N ikitin consideră că majorita­ sînt forme pitice de bacterii, ciu­ du-1 în nisip şi prundîş. El depozitea­
un perpetuum mobile de gradul doi sedă o energie negativă. Mediul tea acestor corpuri ar putea fi perci, de alge dintre cele mai sim­ ză o parte din acesta pe fundul al­ 8 Comitetul executiv al Sfatului popular al regiunii Hunedoara
(se ştie că perpetuum mobile dc cosmic format de aceste particule fiinţe vii. Sub raportul dimensiu­ ple. biei sale şi se debarasează dc rest ^organizează un concurs PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DE
gradul unu reprezintă un sistem ca­ s-ar putea răci pină la orice tem­ nilor, ele sint mult mai mici decit Toate structurile descoperite pre­ (cam 300.000 metri cubi de noroi şl gSECRETARI AI COMITETELOR EXECUTIVE ALE SFATURILOR
re încalcă legea universală de con­ peratură negativă. toate microorganismele cunoscute. domină în terenuri bogate fn sub­ 50.000-100.000 inclri cubi de prundiş) ^POPULARE COMUNALE DIN :
servare a energiei). Exislind obiective cosmice în sta­ Printre structurile descoperite figu­ stanţe organice. Corpurile urubcli- pe lundul lacului Constanţa, a cărui | — ÎNTREG ALDE ŞI INURI, RAIONUL ALBA;
re să se răcească chiar sub minus
Existenta unul „Perpetuum mobi­ rează corpuri de formă filamentoa- lorme (cu o calolă plană şl un ac suprafaţă scade astfel cu vreo trei — LUNCOI, RAIONUL BRAD;
273 grade, adică sub zero absolut,
le" de gradut doi, demonstrată de să, umbclilormă, stelară şi de alte lung, subţire) preferă apa, in t îl ni n- hectare pe an. I — CUT, LUDOŞ, POIANA ŞI STRUNGARI RAIONUL
omul de ştiinţa, vine insă in con­ se pot crea in principiu maşini ter­ forme. du-se cel mai des în mlaştini şi ba­ Din aceste motive, lungimea Rinu­ 8 SEBEŞ;
tradicţie cu ideea general admisă mice care să realizeze un lucru me­ Oamenii de ştiin(ă intenţionează zine dc apă. Corpurile in stea se lui a crescut in ultimii 15 ani cu o
canic, datorită răcirii tot mai puter­ | — C1RJ1Ţ, ORAŞUL REGIONAL DEVA!
a celei de-a doua legi a termodina­ să organizeze în viitorul apropiat găsesc adeseori In turbă. mie de metri. 3 La concursul pentru ocuparea posturilor de secretari ai co-
micii (In vlrlutea acestei legi este nice a acestor obiective. experienţe care vor permite să se fcmltetelor executive ale sfaturilor populare comunale, pot să se
Astfel, subliniază fizicianul, răci­
Imposibil să se creeze un perpetuum urmărească capacitatea corpurilor § înscrie cei ce au studii medii sau echivalente cu ace0*00
rea la Infinit este posibilă $1 prin
mobile, care să funcţioneze pc baza descoperite de a se înmulţi înlr-un jjgtu de cel puţin 5 ani în muncă la sfaturile popula . Ui vi
răcirii nelimitate in timp a mediu­ urmare ar îi posibilă şi producţia ţîrsta şi genital mint sau în alt domeniu al administraţiei de stat.
Ia infinit dc energie utila. mediu apropiat lor.
lui înconjurător). De asemenea, pot să se înscrie şl cel ce au 7 1 u*
Dar Iakov Terie|kl, profesor de il- ilare şi un stagiu de cel puţin 10 ani în muncă la s
7ii.a ia Universitatea din Moscova, I dS 9. a:.*.- U/UllJu-/ frm CU* pe ct* mgstone m A t n - \ I toi * oau în « li Jo tn .n m al ca/1 ţv»lniotra^La| «li* gtat-
consideră că in Univers este posi­ Cea mai mare ad! | tă un om trebuie să rol al VU-lea ca rege ca la 30 de ani. v Cerererile de înscriere Ia concurs se vor depune
bil să existe un mediu în care ră­ • trăiască cel pu/in 300 al Franţei, avea 17 Amundsen avea 35 de I executiv al Sfatului popular regional Ilunedoara-Deva r.
cirea să dureze un timp infinit de In primăvara acestui an, în dru­ „Cook" a anunlat că fn partea su­ de ani dacă vrea să ani. Alexandru /Macc- ani cind a atins Pa- 1 Sde 12 octombrie 1963, fiind însoţite de următoarele acte;
realizeze ceva care să
lung, adică perpetuu. mul său de la Singapore spre insu­ dică a derpresiunii Filipinelor, sec­ i merile osteneala mun- don o ciştigat bătălia Iul Sud. Danie a In-1 jj — COPIE DE PE ACTUL DE NAŞTERE;
După părerea prol. Tcrleţki, ar lele Gilbert, echipajul navei engleze torul Mindanao, el a identificat o 1 cii. Această teză în- de la ChcronecQ tnl ce put să scrie „Divl | — ACTUL DE STUDII IN ORIGINAL SAU ÎN COPIE LE-
adînciuie de 11.51G m, cea mai mare la virsta de 17 ani. na Comedie" Iq 41 de î 1 GALIZATA;
adinciine cunoscută din toate mările Î drăzneală a lost dez­ Marco/ii avea 23 de am şl tot aceeaşi | f — DOVADA ASUPRA STAGIULUI IN MUNCA IN ADMI-
şl oceanele. La scurt liinp insa, sec­ mint ită de lapte >< ani clnd a pus in noii vfrstă a avut Columb \ INISTRAŢIA DE STAT ;
Furnicile şi arta m ilita ră ........ ţia hidrologică a Amiralităţii brita­ chiar dc însuţi auto- care te/egra/ia lard and a descoperit s — CERTIFICAT DE SANATATE ELIBERAT DE CIRCUM-
nice a contestat această cifră deoa­ ţ tul ct. fir, iar la aceeaşi vJrs- America. Finslcin era | SCRÎPTIA SANITARA SAU POLICLINICA DE CARE APARŢINE
•• Studiind comportarea coloane- cimpui de luptă devine perma- •" rece ccograiul (aparat care măsoară » Rxistă oare o //mi- tă Keals a scris poe­ In vfrstă de 42 de J ^CANDIDATUL ;
J* lor de furnici care distrug jun- nent si, timp de trei săptămini, .• adîncîmea cu ajutorul undelor ultra­ tă de vitslă pentru me celebre. Dickens a ani cind i s-a decer­ — DOVADA SITUAŢIEI MILITARE ELIBERATA DE CO-
s" gla Americii Centrale, dr. T. G. nu au loc declt operaţii zilnice % scurte) navei a fost defect, după realizarea unor înalte scris „Documentele nat premiul Nobel 8 MISARIATUL MILITAR (PENTRU BARBAŢI).
J® Schneirla, de Ia Muzeul de is- mai scurte, cu reîntoarceri la cum s-a constatat la o verificare ul­ opere spirituale sau postume ale clubului pentru teoria relativi­ | _ AUTOBIOGRAFIE ;
•* lorie naturală din New York, a clmpul de plecare *• terioară. lapte eroice ? Lăsinrl Pickwick“ la 25 de tăţii. Darwin a scris 8 CONCURSUL VA AVEA LOC LA Comitetul executiv al Sfatu-
“• constatat că aceste furnici îşi După această perioadă, ciclul •* Care esle deci cea mal mare adîn- la o parte copiii mi­ ani, iar Lindbcrg a în­ „Originea speciilor" Ia § lut popular al regiunii Hunedoara, cu sediul în Deva — str. Dr.
*1 desfăşoară operaţiile militare se reia nune — laptele dove­ treprins primul 2bor 50 de ani şl tot la SPetru 3roza nr. 22, IN ZIUA DE 17 OCTOMBRIE 1963, ORELE 9.
.• lnlr-o formă cu toiul clasică. Aceste operaţii duc la pierderi tirne cunoscută şi verificată ? A$a- desc că opere geniole peste Atlantic iot la aceeaşi vjrs/ă a des­ Concursul va consta dintr-o probă scrisă şl una orală asupra
numita depresiune „Chalangcr" are
% Mai inlii, timp de circa două grele, dar o intendentă vigilen- ^ după măsurătorile făcute de nava qu lost create de la 25 de ani. Iuri Ca- coperit Roentgen, ra­ «cunoştinţelor în domeniul construcţiei şl administraţiei de stat.
,® săptămini, ele practică operaţiile tă veghează să 'menţină la ni-
Chalangcr II cu ajutorul ecograiu- vlrsta cea mai Irage- garin, primul cosmo­ zele ce-i poartă nu­ § Tematica problemelor concursului se poate consulta la Comite­
\ avansind prin valuri de asalt, velul constant efectivele, Incit s® lul 10.899 m ; cu ajutorul unul ca­ ^ dă pină la adinei bă- naut, a zburat In Cos­ mele. Swilt a ntul executiv al Sfatului popular regional (secţiunea secretariat —
In coloane dc 20 m. lăţime, cu- necesarul frontului rămîne ast- •. blu de otel — 10.863 m şl în fine scris iadmlnistrativ), precum şi la corni tetele executive ale sfaturilor
l» prinzlnd mii de soldaţi. In fie- fel relativ constant, din lună in »J | iilneti. Iată cîteva mos la vlrsta de 27 „Călătoriile lui Gu II- Spopulare raionale, orăşeneşti şl comunale.
cea stabilită de batiscalul „Trieste"
•* care seară coloana se opreşte, lună, dacă nu chiar din an in j* (Picard jr. şl Don Wals) — 10.916 m. > exemple: Francis Ba- de ani, iar Valentina verm la 59 de ani. eooooooooooooacooooooooooooodoooouououuooooooâooMosoaooOOOâoooo -tOOOOOOOOOfl OOOOOOOOOOOOOOâO
"• tsi instalează „bivuacul”. Se for- an. aşa cum s-a pulul constata j con, de pildă, avea 15 Tereşkova, prima cos­ Verdt a compus ope­
«■ mează un cera de furnici, care Ia Colorado Island, rezervă fo- *• După cum s-a comunicat oficial in ' anf clnd a elaborai monaută din lume, la ra „Othcllo" la 71 de
adăposteşte In centrul său sla- reslieră din zona Canalului ţ** 1957, nava oceanografică sovietică | ideea operei sale „No- 26
•* tul major, adică regina, prinţii Panama. .• „Viteaz" a măsurat în regiunea de­ de ani. Mozart ani, Iar Tizian a pic­ PRODUCĂTOR! !
\* săi consorţi si alte autontăti A Fără îndoială că descrierea de •, presiunii Marianelor o adincime de ( vum O r g a n u m Cind a scris „Răpirea din tat la 06 de ani cele­
•
CONTRACTAŢI ANIMALE C U STATUL. CREŞTEREA SI LI-
•* doua zi, luptele sînt reluate. mai sus reprezintă o campanie •• 11.3*10 m. Acesta este deci pînă as­ | Jcanne d'Arc a clibc- Serai" tot la 26 de brul tablou „Bătălia VRAREA ANIMALELOR CĂTRE STAT CONSTITUIE PENTRU
]» După aceste două săptămini, militară desfăşurată In mod ideal. % tăzi punctul cel mai adine din mări | iat Reims-ul în 1402, ani. Stanley l-a găsit dc la Lepontou. I FIECARE GOSPODĂRIE O IMPORTANTA SURSA DE VENI-
ţ
W i m • ■ • f ■ • t j • i şi oceane. TURI MATERIALE.
CU BANII OBŢINUŢI PRIN LIVRAREA ANIMALELOR CA-
TRE STAT, PUTETI PROCURA BUNURILE DE CONSUM DO­
RITE.
REGELE ANI MAL EL OR la lupi. Nu există animale care să
se retragă In singurătate, hoarda
nu elimină pe cei slabi si bătrîni.
Leii rag $i atunci cînd sint Io
captivitate şi cind sînt liberi, tot­
Cile titluri nu i-au dat oamenii nici măcar nu a văzut acolo vreo Leii sînt părinţi devotaţi. Ade­ unii gonesc prada, alţii o sperie deauna imediat după apusul soa­
leului — suveranul pădurilor, slă- fiară cu coamă seori la circ si in grădinile zoolo­ prin răgetele lor fioroase Trebuie relui, timp de aproximativ o oră
pinul pustiului, regele animalelor. Cu mult mai tîrziu. pe vremea gice se pot vedea pui de lei oare adăugat că leii organizează ase- Este greu de explicat de ce scot
Dc fapt mol unul dintre ele nu primului război mondial, printre Isi trag părinţii de coadă, de ureclil dii si atacă pe neaşteptate. Ei sint ei sunete atit de puternice. Proba­
se potriveşte acestei tiare. Leul trupele care au apărat Parisul se si este uimitoare răbda/ea aces­ neîntrecuţi în salturi. In perioada bil că o dată cu venirea nopţii
nu ar putea trăi in pustiu, ar su­ aflau şi ostaşi marocani. Ei stă­ tora. Cind puiul îl necăjeşte. Icul împerecherii s-a zis cu liniştea. masculii cheamă pe toţi cei care
feri acolo de foame şi de sete. Leul teau la Vincenncs. unde se află face o mutră supărată si loveşte Masculii se încaieră între ei, în­ s-au rătăcit sau au rămas In urmă,
nu trăieşte nici în pădure, aceasta o vestită grădină zoologică. Maro- uşor pe obraznic cu o labă cu oare vinge cel mai puternic. Leoaicele anunlind totodată că locul esb)
este „patrimoniul" rivalului său oanii care o vizitau erau incin- ar putea de fapt să zdrobească sînt „capricioase" si nu-1 preferă ocupat. In orice caz zoologii care
— tigrul. Nici acolo nu ar găsi taţi in special dc frumuseţea lei­ 6pinarea unei antilope si clhar a întotdeauna pe învingător. călătoresc prin Africa, afirmă că
hrana necesară „Suveranul pădu- lor, animale pe care nu le văzu­ unui taur. încă din vremuri antice roma­ răgetul leilor nu sperie in savana
durilor" vinează zebre, antilope, seră niciodată in patria lor Este puţin probabil ca leii să nii se ocupau de înmulţirea lei­ antilopele si zebrele, cu atit mai
gazele, iar in timpul zilei acestea Au fost complet exterminaţi leii rabde de bunăvoie de foame timp lor captivi. La 31 decembrie 1060 puţin elefanţii şi girafele care n-o
nu pol fi vlnale in junglă. Şi ast­ berberi care locuiau cîndva în ţă­ mai îndelungat. In jurul lor se află lo gradina zoologică din Leipzig iau la goană, cl continuă să pască.
fel titlul de „rege ol animalelor" rile africane si care se deosebeau mii de zebre, gazele si alte ani­ s-a născut cel de-al 2.000-lea pui Leii au o memorie bună pentru
ar trebui de fapt dat tigrului, care de alţi lei prin proporţiile lor uria­ male cu copile. Incit leul poate dc leu. Puii născuţi acolo au fost sunete. Ei reţin meJodiile. La un
esle mai voinic şi mai puterniu şe. Coama lor acoperea toată par­ fi totdeauna sătul cu condiţia să trimişi în grădinile zoologice din circ leul Cezar Imbătrinind, s-a
decit leul. tea Inferioară a trupului lor vinjos. nu fie leneş. El nici nu are ne­ lumea inlrengă. Specialiştii denu­ lenevit. A devenit greoi, şi „stri­
In schimb, in savană leul o Si totuşi mai există lei în multe voie să mănînce în toate zilele. mesc urmaşii lor „Lei din linia ca" numărul întregului ansamblu.
duce bine Aici este apă şi iarbă ţări din Alrioa Centrală, spre deo­ Leul merge si aleargă Intr-un tel Lcipzig". Bâlrînwl a fost trecut la menaje­
deasă din belşug — hrana princi­ sebire de Asia, unde sînt in număr special: el isi deplasează conco­ Leii nu se tem dc om, dar de ria ambulantă. El zăcea zile inlregi t I. 1. $. „ARDELEANA" ALBA IULIA
pală a animalelor angulale (cu co­ foarte mic. mitent laba anterioară si cea pos- obicei evită să-l intilnească. retras intr-un colt al cuştii, ne-
pite). De fapt, se găsesc urme de Mulţi exploratori subliniază că terioară de pe aceeaşi parte, apoi In 1905 in Uganda concesionarii dind atenţie nimănui. Devenise un
lei şi in munţii Kenya şi in mun­ leii sint animale care trăiesc in de pe cealaltă parte. albi au Instalat o linie de calc fe­ exponat neinteresanţ. După oum : Fabrica de încălţăminte
ţii Runvcnzori la o înălţime de turmă Ei se adună totdeauna tn- Leul se poate deplasa cu o vi­ rată. Pentru construirea acesteia se ştie, în menajerii ciută toată ♦- ------------------------- — ■ — -----------------------
aproximativ 3.000 de metri. Leii tr-o hoardă mare în care stau lao­ teză de 20-—25 km. pe oră După a fost mobilizată cu forţa popu­ ziua muzica. îngrijitorul a obser­ - A N G A J E A Z Ă D E U R G E N Ţ A
suportă cu uşurinţă diferentele de laltă masculi, femele si pui. Hoarda 10— 15 minute de fugă îşi înceti­ laţia locală. Deodată au apărut vat că melodiile „Valurile Dună­
temperatură in locurile unde ziua este „condusă" si ţinută la res­ neşte mersul de obicei abando­ lei. In fiecare noapte dispărea un rii" sau „Soarele întunecat" nu
esle foarte cald, iar noaptea frig pect nu de cel mai bătrîn leu, ci nează. De aceea îi cad în gliiare muncitor. Si acum se mai păstrea­ produo vreo Impresie deosebită t - prin C O N C U R S
(cu puţin peste zero grade). Pro­ de cel mai puternic. In timpul numai animale bătrine, bolnave ză în arhivă o copie după urmă­ asupra locatarului cu coamă. Era
babil că de aceea, leii se aclima­ cind leoaica trebuie să nască, ea sau foarte tinere, care aleargă mai toarea telegramă: „Pe peron se Insă de ajuns să se pună discul — maiştri Încălţăminte,
tizează foarte uşor. In parcul zoo­ se retrage si stă singură timp da puţin repede decit el Laul poate plimbă lei. Daţi ordin mecanicu­ cu „Marşul final" ca „pensionarul"
logic din Riga ei trăiesc în tot 6—8 săptămini după care se în­ Înghiţi duitr-odată nu maî pu­ lui şi conductorului să plece din să se transforme compleL Ani — M A I Ş T R I M E C A N I C I ,
cursul anului sub «erul liber şl toarce împreună cu puii la grup. ţin de 12—15 kg. de carne şi el gară fără semnalizări, să nu per­ de-a rlndul, el părăsea manejul — I N G I N E R I M E C A N I C I . :
naşa put. între timp ea se lirănesle cu ce arc nevoie de o zebră întreagă la mită nimănui să coboare dm va- în sunetele acestui marş.
_ II
Multe regiuni din Africa — în apucă, in unele cazuri însă mas­ o masă. De obicei leii nu se în­ (ion Elefantul si rinocerul sint mai Salarizarea conform H. C. M. 1053. I
Tunisia. Libia, Maroc, Rhodesia, culul ii aduce bucăţi de vinat. caieră pentru nuneare- O dată co Frica păzeşte pepenii sl expli­ mari docit leul, dar nu sint fiare
Nyassaland, leii au fost extermi­ După o sarcină de 105 zile, ea naş­ s-a săturat, leul pleacă, îşi găseşle caţia este foarte simplă. Muncito­ sălbatice. Tigrul din Usurl este Informaţii la telefon 435-436 şi la sediul ♦ 4-
naţi. Încă acum 100 de ani lăudă­ te 3—4 pui, maximum 8. Puii se un loc liniştit şi nu mai vinează rii recrutali plecau acasă cîte unul mai mare şi mai sprinten decît *•
rosul inofensiv Tartarin de Taras- şi puneau lotul pe seama leilor. leul. Totuşi, pentru toţi Iubitorii întreprinderii din Alba fulia str. Morii ♦
con întors din Africa, povsestea nasc orbi. cu pete negre pe corp două, trei zile. La vinătoare, ro­ Leii trăiesc în medie 30 de ani. de animale sălbatice leul rămlne nr. 8 serviciul personal.
nu numai că nu a ucis lei, dar că care cu Umpul dispar. lurile sint împărţite cu precizie — In turmele lor nu există legi «a „regele animalelor", A-
+ -?-»4l*»*** i r i 111 i i t u i j i i i t t