Page 94 - 1963-09

y tr : r m Drumul socialismului Pag. >

Din textele^ brigăzilor artistice ele agitaţie

Adevărul e-n şlamjă „Vorba şi fapta“
f»
Fie-vă de-acum-nalnte PREZENTATORUL f (1n fa- niciodată tovarăşul Bătrina. mal spun el prima pe Iară,
Preţioase-nvăţămintc: ta cortinei) Aoum, (fragi spec­ Are o slăbiciune grozavă pen­ pentru că eu, tovarăşi, eu care
Cind pJecaţi la drum, plecaţi tatori. urmează... (replica e tru şedinţe, (către cei doi) mă ştiti cum sînt, eu care nu
Ori cu dreptul ori cu stîngul întreruptă de apariţia unui Nu, şedinţă nu e in seara as­ vorbesc mult. dar oare în
schimb iubeso fapla. cu care
Că puteţi urca Parîngul lungan oare tine de mină un ta. Astă seară avem serba­ v-am dovedit la atilea şe­
Dacă ştiţi să le purtaţi; copil. Prezentatorul către lun­ re. Dar puteti să rămlneţi. dinţe că ştiu sl pun proble­
Nu mai credeţi orice snoave, gan). Cine sînleti d-voastrâ ? Poftîti, luali loc in sală. mele, eu oare totdeauna vor­
LUNGANUL şi
Nu mai adunaţi potcoave, LUNGANUL: Eu slnt vorba. COPILUL: (tot Snlr-un glas): besc puţin, alit cit trebuie şi 1 2 * -
(uluit)
PREZENTATORUL:
Cînd pisica taie calea VORBA? Hm, interesant, (că­ Nu, mulţumim. Noi ne du­ nimic mal mult, eu care...
Nu gîndiţi că-s „alte alea", tre oopdJ) 51 d-voostră ? cem la şedinţă. Nouă ne (Cortina,..).
Dc-i pisică sau pisoi COPILUL: Eu sînt fapla. lolece mai mult la şedinţă. PREZENTATORUL» (către
Nu vă-ntoarceţi înapoi; PREZENTATORUL: (din ce Bună seara (ies amindoi, ti- spectatori) Fiţi fericiţi, v-a
Cînd vedeţi un popă spîn bl ce mai uluit) Fapta? (apar­ nlndu-se de mînă). scăpat cortina. Tovarăşul Bă- VEDERE DE PE DEI1LELL
Nu vă mai scuipaţi în sin, te) VORBA si FAPTA (adu* PREZENTATORUL: (oare tiîna e Inepuizabil. Asta a VĂ II JIULUI
Nu vă mai ţineţi de bunghi clndu-si aminte de ceva) A, a rămas singur în fata corti­ fost şedinla din primăvară Să Potoi V. ONOIL O maî bună aprovizionare
decurs
nei) Dragi spectatori, mor de vedem acum cum a
Tremurind de la genunchi; da. E chiar tabloul care tre­ curiozitate să ştiu la ce şe­ şedinţa din toamnă.
Cînd vă doare la stomac — buia să urmeze, (către spec­ dinţă s-a dus tovarăşul Bătrî- La ridicarea cortinei aceleaşi,
Dispensarul are leac, tatori) Dragi spectatori, după na. Cu permisiune»! d-voaslxă mese. La masa brigăzii a 8-a Conducte din material cu legume şi fructe
Nu-1 cătaţi la baba-n sac; mm ştiti cu totii, un om În­ 0 să mă ţin după el. stă brigadierul Pera De la
Nu mai credeţi în minciuni, treg e acela a cărui fapte se (Cortina se ridică. In scenă masa brigăzii 1 lipseşte lun­ plastic pentru irigarea La redacţia ziarului nostru a strict necesare precum şi cu
Babele nu fac minuni ! tIn de vorbele lui si invers. %lnt două mese. La masa din ganul). sosit o scrisoare semnată de unele legume trebuincioase pe
Un om Întreg.. O. iertati-mă,
Ce e drept minuni mai sînt ni-am luat cu vorba şi i-am stingă, pe care scrie brigada PREZENTATORUL i Are cu- porumbului mai mulţi mineri în care se timpul iernii. La fel de mult
Dar nu-n cer ci pe pămînt, uitat pe dinşii. (înlnrcîndu-se 1 stă lunganul, iar la masa vîntul tovarăşul brigadier arăta faptul că unitatea de le­ sînt căutate şî legumele şi fruc­
Că de-o vreme, după plac, către lungan) Sl chiar aşa vă din dreapta, pe care scrie bri­ Pera. Un colectiv de la Institutul de gume şi fructe din Săcărimb tele. Tocmai de aceea U.R C.C.
gada a 8-a, stă brigadierul
Oamenii doar şi le fac. cheamă : VORBA ? I’era) PERA i (aceeaşi atitudine cercetări chimice I.C E.C.H.I M., este slab aprovizionată. Sem­ Iha şi conducerea cooperativei
Stelele nu-s un mister, LUNGANUL: Da. Si mă mai PREZENTATORUL i Are cu- din 6cena precedentă) Slnt fe­ în colaborare cu Inuitutul de stu­ natarii scrisorii cereau cu in­ de consum din Certej au dato­
Noi trimitem stele-n cer cheamă ei brigadierul Bătrina vîntul tovarăşul Pera, briga­ ricit, tovajăsi. că pol rapoTta dii şi cercetări hidrotehnice, a ex­ sistenţă ca această situaţie să ria să aprovizioneze la timp şi
Şi rachete zburătoare loan. dierul brigăzii a 8-a. adunării generale că brigada perimentat in G. A. S. Medgidia, fie reglementată mai ales că la cu un bogat sortiment de legu­
Pînă-n lună, pînă-n soare 1 PREZENTATORUL. (entu- PERA: (calm, sobru, hotâ- a 8-a şt-a îndeplinit toate sar­ regiunea Dobrogea, şi în G.A.C, Săcărîrab sînt posibilităţi. me şi fructe unitatea din Săcă­
cinile care l-au stat in fată
Iar minciuni despre strigoi »la6mat) O. ce plăcere, ce rlt, cu căldură, fără nici o în cursul anului care a \;e- Coslogeni, raionul Călăraşi, un Mergind pe urmele scriso­ rimb.
plăcere !
(către
spectatori) i
stridentă :) Acum, la începutul
Daţi la lada cu gunoi! trebuie să ştiti că brigadierul primăverii, primăvară ce În­ cui. (se aşează). nou sistem de irigare a porum­ rii s-a putut constata că mine­ In aceeaşi scrisoare se mai
Ce-i poveste, e poveste... Bătrina e unul dintre fruntaşii seamnă de fapt intlia primă­ PREZENTATORUL i (con- bului, folosind conducte flexi­ rii de aici au dreptate. Unita­ arăta că piînca care ajunge la
Adevărul însă este gospodăriei noastre, (in se­ vară a gospodăriei noastre, sultinclu-şi ceasul) A întirzidl bile din material plastic, cu dia­ Săcărimb conţine de multe ori
Fapt curat, cret) Fruntaşul cozii. Sst, că Îmi iau angajamentul, in nu­ oa nioiodată. (către specta­ metrul de 350 mm. şi o grosime tea n-a mai primit legume şi corpuri străine. De asemenea
Lucru curat, nu ne-audă (către copU) Si mele brigăzii a 8-a, să Îndepli­ tori) Nu s-a ascuns cumva a peretelui de 0,4 mm. Acest sis­ fructe de mai multe săptămîni. pîinea este trimisă după ce a
Spus cinstit şi răspicat, chiar aşa te cheamă şi pe nesc cu cinsle si dragoste printre dumneavoastră ? tem prezintă avantaje faţă dc Faptele sînt cu — stat cîteva zile
COPILUL: (vine
in
fugă
Nu eresuri şi „credinţă" : tine: FAPTA ? toate sarcinile oaie revin bri­ din culise transpirat, preoipi* sistemele clasice. Cu o asemenea atit mai curioa- ---------= --------------------------- in brutărie. Şi
Adevărul c-n ştiinţă l COPILUL: Da. Şl mă mal găzii mede. tat, se repede spre masa bri­ instalaţie, deservită de un singur se cu cit la . . . din acest punct
.Fragment din textul de brigadă cheamă el brigadierul Bâtrl- PREZENTATORUL) Ara cu- om, pot fi irigate anual 100 hec­ C e r t e j (satul Pe urmele unei ser.son de vederepsem.
oa loazL găzii I şi, ureîndu-se in pi­
intitulat „Adevărul e-n ştilnlă0, PREZENTATORUL i (către vlntul tovarăşul Bătrina Ioan, cioare pe masă, debitează tare, elimînîndu-se total pierde­ Săcărimb aparţi- -------------------- . natarii scrisorii
de TRAIAN PILIMON. epecbatorl) Extraordinar I N i­ brigadierul brigăzii I. aproape pe nerăsuflate). Tova. rile de apă. Preţul dc cost al iri­ ne de comuna ~ au avut multă
LUNGANUL: (vorbeşte agi­
ciodată n-a apărut tovarăşul tat, zgomotos, demagogic) To­ râsi colectivişti, aşa aim vă gării prin acest sistem se reduce Certej) a existat şi există o dreptate. Pîinea necesară consu­
fiătrlna mal lntireg ca In se*i- varăşi colectivişti, eu caîe vă spuneam la şedinţa din pri­ cu mai mult de jumătate faţă de abundenţă de legume. matorilor din Săcărimb este fa­
SiATBRfUrTATB ra a&fca (Intre timp lunganul iubesc atit de mult, eu acum măvară, am ştiut că avem de celelalte metode folosite în pre­ Unitatea respectivă aparţine bricată la Certej. Vizitînd bru­
sl copilul s-au Intor6 să plece. la începutul primăverii îmi Înfruntat mari greutăţi, briga­ zent in ţara noastră. de cooperativa de consum din tăria care aparţine de întreprin­
— Ilnogtavută co- Prezentatorul, oprindu-i) Statil da mea mai multe şi mai Totodată, prin folosirea noului
lorală. (cei doi se opresc) Nu ne-ati iau angajamentul, eu personal mari greutăţi declt orice bri­ sistem nu mai sînt necesare cons­ Certej. Este drept că conduce­ derea de panificaţie din Deva
ca sef al brigăzii I, sa fao
PÎSS M1NERVA, «pus pentru ce aţi venit. ca brigada mea care nu din gadă, nu numai din colecti­ trucţiile de canale de aducţiune rea cooperativei a făcut unele rămîi cu o impresie oît se poa­
membră a cercului LUNGANUL şi Intlmplare poartă numărul 1, eu vul nostru, dar chiar din ra­ a apei, redîndu-se astfel produc­ comenzi la depozitul U.RC.C. te de neplăcută. Cazanele în
de artă plastică COPILUL : (Intr-un glas) Am îmi iau angajamentul să (ie ion, dar chiar din regiune, ţiei însemnate suprafeţe de teren. Ilia şi că o mare parte dintre care este ţinut aluatul sînt
din Lupeni. crezut că • şedinţă. cea mal bună brigadă din co­ din oare cauză, aşa cum am ele nu au fost onorate. Dar con­ acoperite cu saci, uneori mur­
PREZENTATORUL. (cătra lectiv, să fie prima pe raion, prevăzut, n-ara putut să facem Conductele din material plastic ducerea cooperativei s-a mulţu­ dari, iar pîinea se trimite în
■pectatari) Nu ie d «mLnte planul ehiar 100%, deşi soco­ folosite la noul sistem sînt uşor mit cu atit. In loc să meargă la saci, cu funicularul ajungînd la
prins p« regiune, ea si nu
tind bine şi fără părtinire, de manipulat, ele se pot strînge depozit, aşa cum face gestiona­ consumatori degradată. In plus,
faptul că am făcut 10%, În­ pe o bobină şi sc pot transporta mai trebuie adăugat că la bru­
seamnă că ne mai lipseşte un în diferite puncte ale terenului, rul unităţii din Certej, să-şi tăria din Certej nu sînt create
singur zero ca să-l (acera după nevoi. aleagă mărfurile de care arc condiţiile depozitării făinii si
100%, ceea ce însă.,, dar... (In- nevoie aşteaptă zile şi săptă­
• --• • •• h * ) Kt La) H Pe baza rezultatelor bune obţi- mîni în sir ca responsabilul elo nîinîi. Este bine ca conduce­
atunci cînd am semănat a iiutc in a t c a i oii, i e l e u u u a t u - pozitului din llia să ' trimită rea întreprinderii de panitica-
plouat, cînd am secerat a lective de cercetare şi-an propus mărfurile necesare. O atitudine ţie din Deva să ia măsuri ur­
plouat, cind am treerat iar a ca în anul 1964 să extindă aceas­ condamnabilă o are $î gestio­ gente în aşa fel ca şi la bruJ
oloual, cind am cules porum­ tă metodă pe o suprafaţă dc o nara chioşcului din Săcărimb, tăria din Certej să existe con­
bul a nins.. pardon... ceea ce. mie de hectare. Lidia Costea, care nu manifestă diţii cit mai bune dc muncă.
tovarăşi, se poate spune in­ (Agerpres) Locuitorii satului Săcărimb, ma­
tr-un cuvînt, ca să nu spu­ interes pentru aprovizionarea joritatea mineri, au pretenţia
nem In mai multe, se poate oamenilor muncii cu legume şi
spune că, cu toată oboseala fnicte. justificată să fie aprovizionaţi
mea personală, de csare am Vînd statului Sîntem în plin sezon de toam­ cu produse de panificaţie, le­
dat dovadă pînă La capăt de­ nă. In acest timp gospodinele gume şi fructe de bună calita­
şi nu am fost înţeles, se poa­ din surplusul de produse vizitează des magazinele pentru te şi in cantităţi îndestulătoare.
te spune, tovarăşi, şi . ăsta e V. ALBU
adevărul, că anul care a tre­ După achitarea în întregime a a sc aproviziona cu mărfurile
cut a fost un an foarte, foar­ cantităţilor de griu contractate
te... ploios (risete In sală). cu statul, foarte mulţi colecti­ „Bibliografia atomului"
Nu mai rîdeti (şi mai pliiujă- vişti din raionul Alba s-au anga­
rel, ştergindu-şi mereu frun­ jat să vîndă statului din surplu­ Cartea descrie într-o formă acceptabilă si atractivă cum 6-a format
tea cu o batistă interminabi­ sul lor de produse revenite la
lă). Ei, ei. dacă mai rîdeti iui zile-muncă. Astfel, în ultimele zile, concepţia ştiinţifică privitoare la atomi, cum au fost acumulate descope­
mă mai joc (plinge de-a bine­ ririle. cum treptat omenirea a invă lat să dirijeze această energie. Sint
le-a). mai mulţi colectivişti din satul redate principalele etape din biogra fia atomului. Autorul povesteşte des­
PEISAJ INDUSTRIAL — MASTALOŞ RADU, (Din textul brigăzii ar­ Drimbar au vîndut statului 3.300 pre greşelile oamenilor de ştiinţă şi geniala lor perspicacitate. Insfirşit,
tistice de agitaţie a kg. dc griu, alţii din satul Cricau se arată In volum, crimele săvîrşite de atom, fireşte, fără voia lui, cit
membru al cercului de artă plastică Căminului cultural din au vîndut 3.500 kg. iar din Galda şi despre lucrurile folositoare pe car• le-a înfăptuit şt le Înfăptuieşte.
din Hunedoara Gcoagiu). de Jos au vîndut 3.000 kg. (Agerpres)
■ ■ ■ m mmmm m mmm m mmm e» O ” » 10 m m mtmm m mmm m mmmm ■ mmm
Toate rezervele de furaje să fie valorificate!

Avem în fată un grafic foarte mi­ ca balanţa furajeră să fie echilibrată. in mod judicios, ele fiind antrenate
nuţios întocmit, pe localităţi, etape Este adevărat că datorită condiţiilor in alte munci mai puţin importante,
şi sortimente privind acţiunea de în- de climă nefavorabile din acest an. neghjîndu-se acţiunea de în6ilozare.
silozare a furajelor in raionul Ilia. producţia planificată de masă verde S-ar mai putea 6pune că în unele
Din el reiese că in toamna aceasta, la ha nu a putut fi realizată. Dar, gospodării agricole colective există
(Urmare din pag. Da) dăriile colective din raion au primit sare Insă pină acum s-a transportat lectivă din Cioara care, cu toate că cele 26 gospodării agricole co'eclive in raion sînt multe rezerve de fu­ o slabă preocupare şi fată de strinsul
ropaitilie pentru 4 000 kg sâmîntă de in cimp prea puţin (doar 450 tone). dispune de peste 1000 tone gunoi de existente pe raza raionului trebuie raje care valorificate, pot să acopere finului. La Dobra, de pildă, nu 6-a
voios. Aici, trioarele şi selectoarele griu din 6oiul Ponca, totuşi această să insilozeze 40.000 tone dc porumb deficitul. Trebuie spu6 însă că nici transportat nici pînă acum finul de
Trebuie spus că in aceeaşi situa­
nu funcţionează din plin, iar o parte cantitate nu a fost ridicată nici pînă ţie se află şi gospodăria agricolă co­ grajd, pină in prezent nu a incorpo­ furajer. acolo, unde porumbul furajer a de­ pe 60 ha, iar la TÎ6a acest fin nu s-a
din ele nici nu pot fi folosite dato­ In ziua de 24 septembrie de la baza rat nimic sub brazdă. păşit etapa optimă de recoltat, nu sLrîns de pe 80 ha.
rită unor defecţiuni. In raion, acţiunea de pregătire a
de recepţie din Orăştie. Ailînd des­ s-a trecut la Insilozarea lui. Aşa stau Cocenii de porumb lnsilozatl pot
De asemenea, nici în problema tra­ pre calitatea slabă a 6emintei dclinu- Pină la 25 septembrie în gospodăriile colective de acestor furaje a început pe la ju­ lucrurile la gospodăria agricolă co­ constitui dc asemenea, un furaj pre­
tării seminţei nu 6-a făcut prea mult. pe raza oraşului regional Hunedoara recolta de floa- mătatea lunii august sl este eşalo­ lectivă din Bîrsău unde pînă in pre­ ţios. Dar, tu toate că acţiunea de re­
Unele gospodării agricole colective lă de unele gospodării colective, ca rea-soarelui a fost strinsă de pe numai 51,4 la sută nat, în raport de posibilităţi, pină la zent nu s-a însilozat nimic din cole coltare a porumbului este în toi,
nu au ridicat nici pină acum de la cele din Bejan, Finloag, Roşcani, din suprafaţa cultivată — cu toate că perioada op­ începutul lunii noiembrie. Pentru des­ 950 tone planificate. De asemenea, pînă acum cantităli foarte mici de
centrul din Dobra anlimâluricele ne­ Holdea ele., colectiviştii din satul timă executării acestei lucrări este de acum depăşită la Brănişta, deşi planul de insilozare coceni au luat calea silozului. Din
Din această cauză se pierd Însemnate
cantităli du
cesare. Mai mult, o parte din por- Boz s-au oferit să asigure acestor seminţe. făşurarea in bune conditiunJ a unei este de 958 tone, totuşi, această ac­ experienţa anilor trecuti 6-a putut
zolatoare au au fost procurate, iar unităţi, prin schimb, două vagoano asemenea acţiuni, la dispoziţia gos­ ţiune abia a început zilele trecute, vedea cit de valoros este acest nu­
de sămîntă din soiul Ponca şi două
acolo unde acestea există, nu s-au vagoane' din soiul Bezostaia. Dar, podăriilor agricole colective au fost treţ. Rămîne doar ca să existe o preo­
luat măsuri pentru repararea lor. Aşa puse un număr de 28 tocători. In Gea iar La gospodăriile colective din sa­ cupare mai mare în această direcţie.
6tou lucrurile la gospodăriile colec­ pină acum nu s-au luat măsuri ca mai mare parte aceaslea funcţionează tele Gurasada şi Cimpuri 6-au insilo- Insilozarea cocenilor in amesteo cu
această sâmintă să ajungă acolo unde
tive din satele Burjuc, Zam, Tisa, zat pînă acum doar 350 tone din 2.100 alte resturi trebuie să constituie una
Roscani etc. Din această cauză, acolo sc simte lipsa ei pentru a putea fi la întreaga lor capacitate. Ca urma­ tone planificate. Una din cauzele
unde a Început, tratarea seminţei 6e condiţională şi tratată astfel Incit ln- re, in multe gospodării agricole co­ din preocupările principale ale gos­
face superficial, în lăzi sau alte vase, sămlntările de toamnă să poată fi lective s-au obţinui, pină In prezent, principale care a dus la o aseme­ podăriilor agricole coleotive din ra­
ceea ce nu permite aderenta antimă- executate şi aici în timpul optim. uncie rezultate bune. In această di­ nea rămînere în urmă constă la ion. Făclndu-se acest lucru, se va
luricului în mod uniform şi la ţoale Fată de o asemenea situaţie se im­ 6luba organizare a muncii. Aici to- putea acoperi mult deficitul de fu­
boabele. pune luarea unor măsuri urgente şi recţie, fruntaşe pe raion sint gospo­ câlorlle nu sînt folosite la întreaga raje ce există în prezent, astfel ca
Nici procurarea seminţei, acolo eficace care să ducă la asigurarea dăriile agricole colective din Hărău,
unde e cazul nu s-a asigurat în can­ unei seminţe de griu de bună cali­ Vetcl, Şohnuş, Leşnic, Lăpuşnto ş.a. lor capacitate, iar numărul atelaje­ pe perioada de stabulatie întregul
tităţi suficiente. Astfel, deşi gospo- tate si în cantităli suficiente. Aici s-au însilozat pină In prezent lor repartizate pentru această acţiu­ efectiv de animale 6ă aibă asigurate
ne esle insuficient. De asemenea, furaje de bună calitate şl în oanti-
între 200-500 tone de porumb fura­
De ce se tărăgănează efectuarea jer, iar paralel cu aceasta au fost va­ braţele de muncă nu sint repartizate tâ(i suficiente.
lucrărilor de fertilizare a solului lorificate şi alte surse de furaje ca
resturi de la grădină, colele de le Ar ★ ★ ■
Faplul că de la un an la altul pro­ kg la ha). In plus, pe această supra­ sfecla de zahăr, rogoîurl şi aile ier­ Ţinind seama de faptul că timpul este înaintat se Impune ca in gospo­
ducţia de griu la hectar a colectiviş­ faţă s-au administrat in sol, o dată buri. Pe dc allâ parte a existat o dăriile agricole colective amintite cit şi in alte părţi unde există o situa­
tilor din Turdaş a fost lot mai mare cu arătura şi cile 200 kg 6upe:fosfat preocupate suslinulă şî In ceea ce ţie similară să se ia măsuri urgente in vederea executării tuturor lucră­
se datoreşte şi preocupării care exis­ la hectar. rilor din actuala campanie la timpul optim şi de calitate. In primul rind
tă aici fată de fertilizarea terenului. Nu acelaşi lucru se poale 6pune priveşto 6lrlngerea şi depozitarea li­ trebuie urgentată recoltarea porumbului şi a celorlalte culturi tirzil,
Mergind pe această Linie, colectiviş­ însă despre preocuparea pe care o nurilor. Acum, 6e lucrează intens la întrucit de această operaţiune depind şi alte lucrări de sezon, ca pregăti­
tii din Turdas au luat toate măsurile manifestă fată de această problemă recoltatul porumbului pentru boabe, rea terenului, insămitiţârile ele. De asemenea, se impune ca paralel cu
pentru ea terenul care urmează a fi colectiviştii din Mârtineştl. Si ald, la tăiatul şi insilozarea cocenilor In recoltatul să se desfăşoare din plin şi acţiunea de transportare la bazele
Insămîntat în toamna aceasta cu griu, slnt condiţii asemănătoare celor din amestec cu aile plante, de recepţie a obligaţiilor contraclu ale. O altă lucrare de sezon care
orz şi alte plante să fie fertilizat cu Turdaş. Dar, pină acum 6-a făcut Cu toate acestea balanţa furajeri se cere a ti intensificată este însilo zarea unor cantităţi sporite de furaje
gunoi de grajd, superfosfat, dolomitâ prea puţin în vederea fertilizării te­ — condiţie hotăritoarc In dezvoltarea sectorului zootehnic, In creşterea
renului. Deşi gospodăria dispune de a multor gospodarii agricole colec­ producţiei animaliere.
etc. Pină acum, ei au transportat gu­ aproape 1.500 tone de dolomitâ, to­
noi de grajd pe o suprafaţă de 33 tive drn raionul Ilia continuă să fie In vederea realizării la timp a acestor sarcini deosebit de importan­
tuşi, aceasta n-a fost nici pină în deficitară. In unele pârli decalajul In­ te, organele şi organizaţiile de partid, consiliile agricole raionale, condu­
ha care urmează a fi Insămînlată cu prezent aplicată pe terenurile plani­ cerile unităţilor agricole, cit şl sfat urile populare au datoria de a lua
griu. De asemenea. In vederea redu­ ficate. De asemenea, Ia grajdurile tre existentul şi necesarul de furaje cele mai eficiente măsuri astfel ca şl actuala campanie agricolă să se
PLANTELE tNTRE ELE r — 6e ne facem suratelor ? Pierim ald Ja
cerii acidităţii solului, pe alte 50 hec- gospodăriei sînt depozitate de ani de oîmp. Nimeni nu se îngrijeşte, de noii este prea mare. $i nu s-aLr putea 6pu- Încheie cu rezultate dintre cele mai bune.
U14 âU dojoaUă 1,600 «tle Q&aUtftU Irw uute de a un o 4 m £ll A itm im aosnada/L nfl-1 delaa de mixare. . M flS BU eqşMUĂU Q ff&tl