Page 1 - 1963-10
P. 1

paOlFTAfi)  DIN  TOATP  TARlîE.  UNIŢl-VA  •

                                                                                                                                                             D IN


                                                                                                                                                                    (


                                                                                                                                                           In  anii  car
                                                                                                                                                         doara  se  na­
                                                                                                                                                         rile  foreslif
                                                                                                                                                         noastră.  A
                                                                                                                                                         care  colec!
                                                                                                                                                         depă$ea6C-
                                                                                                                                                         cesele  ol
                                                                                                                                                         parte  bu>
                                                                                                                                                         losîriî  ji
                         Anul  XV.  N*.  2724                         MARŢI  1  OCTOMBRIE  1963                               4  pagini  20  bani        cru,  fol,
                                                                                                                                                         nominală
                                                                                                                                                           Era  de
                                                                                                                                                         vuhii  I.
                              început                                                                                                                    in  acest
                                                                                                                                                         muncească
                                                                                                                                                         putui  ace:
                 de an universitar                                                                                                                       însă  T.  F.
                                                                                                                                                         îndeplineai
                                                                                                                                                         principalii
                                                                                                                                                         globală  se
                   Azi,  1  octombrie,  zeci  de  mii  de  studenţi  se  vor  în-
                 tilnl  din  nov  In  Institutele  şi  facultăţile  din  cele   15                                                                       la  sulă,  la
                 centre  uu/versilarc  ale  tării  pentru  a  inaugura  o  nouă                                                                          la  sută,  la  r
                                                                                                                                                         11,6  Ia  sută
                 etapă  de  muncă  perseverentă  şi  entuziastă  in  dobindl-
                 îea  profesiunii  alese.                                                                                               Brigada  condu­   Rămîneres
                  Tadoul  de  azi  al  invătămîntulul  superior  din  tara                                                            să   de   minerul   multor  cauz
                 noa>tr£  socialistă,  cu  liecare  an  tot  mai  complet                                                             Gheorghe  Gligor,   tu ie  condilî;
                 şi  .nai  luminos,  nici  nu  se  poate  compara  cu  sumbrul                                                        de  la  EM  Ghe­   niî,  care  au
                 tadou  ai  invă(ămintu!ul  superior  din  anii  regimului                                                            lir,  a  extras  luna   să  fie  impra
                                                                                                                                                         muncitorilor
                 birghezo-moşieresc.  In  1938,  de  pildă,  existau  doar  15                                                        trecută  peste  pion   deşi  la  parc!
                 nstitute  de  invăţămint  superior  cu  33  facultăţi.  Azi                                                          o  cantitate   În­  se  evploateav
                avem  48  Instituie  de  invă|âmint  superior,  cu  171  fa-                                                           semnată  do  mi­  aceasta  nu  a
                rultăti  care  in  accsl  an  vor  fl  trecventate  de  circa                                                         nereu.             depozit  din  c
                1 15.000  studenţi  Ia  cursurile  de  zi,  serale  şi  iăra  irec-                                .‘ j   A   .  V ţ    IN  FOTOGRA­     amenajarea
                veoţă.                                                                                       *                         FIE :   schimbul  Moara  Ungu
                    în  regiunea  noaslră  işi  va  redeschide  larg  por-                               »                            condus  de  mine   Hunedoara,
                     tineretulul  studios,  Institutul  de  mine  din  Pe-                                                            tul    Conslanlin  bine  de  8  b
                     “.  Acest  institut,  care  anul  acesta  împlineşte  15                                                         Hwntea.
                       (a  data.  Înfiinţării  sale,  continuă  si  dezvoltă  la                      X «                 .. Ak                          6ibî!  circr’
                                                                                                                                                         sport.
                      >1  înalt  tehnica  extractivă  şi  de  prelucrare  a  căr-
                        înmănunchind,  intr-o  singură  unitate  de  in-                                                                                  Dac/
                      d  tehnic  superior,  laailtăţilc  legate  de  toate                                                                               caii!
                      lle  extracţiei  şl  prelucrării  cărbunelui  şl  m!-                                                                              Hin
                      tor.  Astfel,  în  cadrul  institutului  funcţionează
                       a  de  mine  cu  secţiile:  exploatări  miniere,
                       °a  cărbunilor  şi  minereurilor,  topografie  ini-
                       \  facultatea  de  electromecanică  minieră,  cu
                       leclromecanlcă  minieră,
                        şezat  in  cel  mai  Important  bazin  carbonifer
                        -  Valea  Jiului  —  Institutul  de  mine  din  re­
                        asigură  studenţilor  o  pregătire   temeinică,
                        ală.  Tinerii  au  aici  un  bun  prilej  de  a  se  tă­
                        cu  problemele  întreprinderilor  miniere,  de  a   Toate  forfele  la  execute
                        problemele  de  baza  ale  mineritului  pe  care-)
                       cttca  după  absolvire.
                      Umil  ani  a  crescut  şt  s-a  dezvoltat  corespunzl-   • GraiiascQaaa9ii8aaav8aa<>aoaes8stassg9S9ai)ce:*9aDOQ9asa*eaiiB'ieaaaflQmaoeaa&v  aeaeeae.
                       haza  materială  a  Institutului.  Astăzi,  acesta
                     e  de  localuri  noi,  In  care  pe  lingă  săli  spatioa-
                    e  cursuri  şl  seminaril  se  găsesc  laboratoare  pen-                     agricole  de  to;
                   efectuarea  principalelor  lucrări  legate  de  discipline-
                   ce  se  predau  in  Institut.
                  Jnvăţămîntu)  nostru  superior,  fiind  strîns  legat  de  în­
                treaga  activitate  socială,  politică  şl  economică  a  ţării,
                se  o'ezvoltă  in  mod  continuu.  Astfel,  trecerea  trepta­            porumbului  trebuie  gră
                tă  Ia  şcoala  generală  dc  opt  ani  şl  prelungirea  dura­
                tei  de  şcolarizare  prin  şcoala  medie,  la  12  an>,  a  de­  In  ultimele  zi­
                terminat  noi  cerinţe  in  pregătirea  de  cadre  didactice        rezultate  la  recoltatul  sfeclei   de   din  suprafaţa  ocupată
                                                                  le  in  gospodăriile                                plantă.
                elit  In  ceea  ce  priveşte  numărul  acestora  cit  şl  in  ori­  agricole  colective   zahăr  au  obţinui  şi  colectiviştii  din
                zontul  cunoştinţelor.  In  acest  sens,  Inceplnd  dc  la  1  oc­  şi  de  stat  din  re­  laionul  Sebeş.  Rezultatele  cele
                tombrie,  'n  oraşele  Oradea  şl  Suceava  îşi  vor  deschi­                                         obţinut  colectivisi
                de  porţii,  două  noi  Institute  pedagogice  de  trei  ani,   giunea  noastră  rit­  Porumbul  pentru  boabe   repre­  tie.  care  ■
                                                                  mul  rorollarii  po­
                care  işl  vor  aduce  contribuţia  la  formarea  de  profe­  rumbului,   carlo-   zintă  insă  atil  ca  importantă  eco-   4.997  ha.  \-Ş
                sori  pentru  şcoala  de  n  ani.  Totodată,  în  oraşele  Deva,   Mc.«r  şi  a  celei­  noipiră  r„‘M  şi  datorită  suprafeţei  pe   in  acest  r©ic
                     Bacău,  Blaj.  Botoşani,  Buzău.  Constanţa,  CraliA-C         care.  o  ocupă,  una  din  plantele  de   oului  in  ul’
                                                                  lalte  culturi   d?
                Cluj,  Cirvpulung  Muscel,  Galaţi,  Iaşi,  Sighet,  Oradea.   toamnă  sa   in­  cultură  principale   din   regiunea
                Odorhci  vor  funcţiona  institute  pedagogice  pentru  în­
                văţători  cu  durata  de  doi  ani.               tensificat.   Drept   noastră.  Iată  de  ce  slrlngcrii   la   au  obti
                  Recent  au  tosl  stabilite  măsuri  pentru  reorganizarea   urmare,   floarea-   timp  şi  fără  pierderi  a  recoltei  de   nele  II
                şt  îmbunătăţirea  studiului  limbii  şl  literaturii  romî-   soarelui  s-a  sirius  porumb  trebuie  să  i  se  acorde   o   Hunprloâra.
                ne,  precum  şl  al  limbilor  şi  literaturilor  străine.  Bună­  de  pe  mai   mult   atenlie  deosebită.  Necesitatea  ur­  Sub  nivel
                oară,  Incepind  cu  anul  de  invăţăraint  1953-1904,  pe          gentării  acestei  lucrări  reiese   şi   făşoaiă  Ins.
                lingă  Universitatea  Bucureşti  vor  funcţiona  Facultatea   de  96  la  sută  din   mai  mult  in  evidentă  dacă  ţinem
                de  limhă  şl  literatură  romînă  şi  Institutul  dc  limbi  şl   suprafaţa   culti­                 In  raioanele
                literaturi  străine.                              vată,  iar  in  unită­  seama  de  faptul  că  de  buna  desfă­  sul  regional
                 în  atmosfera  festivă  a  deschiderii  anului  universi­  ţile  agricole   din  şurare  a  recoltatului  depinde   in   de  pildă,  s-a
                tar  se  vor  da  fn  folosinţă  noi  cămine  şl  cantine,  noi   raioanele   Dia,   mare  măsură  soarta  producţiei  de   numai  2),9
                laboratoare  şi  biblioteci.  Studenţii  din  centrele  Iaşi  şl
                                                                 Brad.   Orăştie  şi   cereale.  Îndeosebi  de  griu,  din  anul   planificată,
                Braşov  vor  avea  la  dispoziţie  noi  construcţii  de  că­        viitor.  Aceasta,  pe  considerentul  că
                mine  cu  o  capacitate  de  1 -200  locuri,  pe  lingă  care  vor   Sebeş  s  au   scos              de  pe  raza
                iunctiona  cantine  moderne.  Tolodală,  In  oraşele  Bacan   cartofii  de  pe  su­  suprafeţe  Însemnate  cu  griu  vor  (i   această  bir,
                sl  Tg.  Mureş  sint  în  curs  de  amenajare  noi  cantine,   prafeţe  însemnate.   cultivate  după  eliberarea  terenului   mai  476  In
                unde  vor  lua  masa  un  mare  număr  dc  studenţi.  De  asemenea,  in   care  este  ocupai  In  prezent  cu  po­  Ţinind  şr
                 Pentru  imbunătălirea  treptată  a  învătâmîntulut  supe­                                            a  devenii
                                                                 raionul  Alba  sa   rumb.
                rior  şi  legarea  lui  tot  mai  strînsâ  de  practică,  Minis­                                      cu  roate
               terul  înv âtăraîntulut  a  acordat  o  deosebită  atenţie  pro*   recoltat  sfeclă  de   Din  datele  aflate  la  Consiliul  a-   lui,  orzului
                benelor  privind  elaborarea  planurilor  de  Invăţămlul,   zahăr  de  pe  mai   gricol  regional  reiese  că  piu*  la  30
                 rog ramelor  tfe  discipline  şi  editării  de  noi  curnuri  (I   bine  de  81  la  sută           să  fie  grăbit  culc.
                                                                                    septembrie  s-a  strîns  recita  de  po­
                 tnuale.                                         din  suprafaţa  cul­                                eliberarea  in  scurtă  vreme
                  \rum.  la  început  de  an  universitar,  întregul  popor         rumb  de  pe  ma»  ^*nlt  de  26.400  ha,   gii  suprafeţe  ce  trebuie  Însămi,
                 incit or  urează  cadrelor  didactice  şl  studenţilor  spor   tivată  cu  aceas­  ceea  ce  -■-prezintă  peste  39  la  sută  In această toamnă.  Printr-o  orga­
                  muncă  fl  succes  In  id fv flite i  lor  plină  de  răs-   tă  plantă.   Bune
                  nderc,  pusă  In  slujba  lniloririi  palricl.                                                     nizare exemplară   a  muncii  trebuie
                                                                                                                     să  se asigure  o  mai  bună  folosire
                                                                                                                     a  forţelor şi  a mijloacelor  existente
                                                                                                                     in fiecare unitate  agricolă,   astfel  v
                                                                                                                      Incit  paralel  cu   recoltatul  să  se  r.
                                                                                                                                     execute  în  limite­  P
                                                                                                                                     le perioadei  optime   r
                                                                                                                                     si  la  un  înalt  ni­  a
                                                                                                                                     vel  calitativ  semă­  cc
                                                                                                                                     natul  griului,  orzu­  Dc
                                                                                                                                     lui  şi  al  secarei
                                                                                                                                     Intrucit   lucrările   pir,
                                                                                                                                     de  pregătire  a  te­  de
                                                                                                                                     renului şi  semănat
                                                                                                                      Vedere  spre  in­  sînt   împiedicate
                                                                                                                    stitutul  de  mine   de întirzierea recol­
                                                                                                                                     tării   porumbului,
                                                                                                                    Petroşani.       este  necesar   ca
                                                                                                                      Foto:  V.  ONOIU  organele  locale  de
                                                                                                                                     partid  $i  de  stat
                                                                                                                                     să  sprijine  şi  *ă
                                                                                                                                     urmărească  Îndea­
                                                                                                                                     proape  felul  cum
                                                                                                                                     este  dusă  la  în­
                                                                                                                                     deplinire   această
                                                                                                                                     acliune.



                                               {Lucrează  hine  (xăieţii                                              u        w . v . v . w . v . v . v .


                                                                                                                                                          ln  r
                       fon  (5/ieros/m,  şeful  brigăzii   schimb.  Apoi,  nerăbdător  şi-a   sudoare  Iota  lui  tosif  lancu   Gherasim  s-a  îndreptat   spre
                      de  tratiinentişti,  s-a  strecurat   început  obişnuita  „plimbare"   Pe  tăvi  speciale,  piesele  Inti­  locul  său  dc  mu/icâ.  cilorcs
                      plinire  maşini  pi nu  la  vestiar   prin  secţie.  Ghcrasim  se  mai   tulate  simbolic  reper  14i,  ]57t,   In  seclia  tratamente  termi­  de  Mî
                      ca  să  sc  dezbrace.   Maistrul   oprea  din  clnd  in  cind  In  la­  3r,  c/c.  sînt  aronjule  cu  în-   ce  a  sectorului  mecanică  II   (ui  ro
                      Cornel  Grigorescu  u  mai  arun­  ta  tcrmocuprclor,  $i,  ca  pen­  deminare  şi  repeziciune   de   de  la  U.M.  Cugir  oamenii  ve­  neavo,
                      cat  o  privire  asupra  agregate­  tru  sine.  vorbea  mereu:  „Tem-   losil  lancu  Parcă  maleriulizind   ghează  cu  încordare  In  lu{u   trai  a
                      lor  şi  a  pornit-o  pe  urmele   perulura  c  constantă.  Lucrează   gindutUe  selului  de  brigada,   cuptoarelor  încinse  Ia   sule
                                                                                                                                                         Plicii
                      lui.                          bine  băieţii".  Si  iarăşi  işi  con­  oprit  In  iuta  Iul,  tosil  Ian:u   de  grade,  pentru  ca   piesete   licitări
                       —  Este  abia  ora  14,30.-  De   tinuă  „plimbarea".  In   lato   rosti:                   ieşite  din  mlinile  lor  să  fie  de
                      cc-ai  yenii  aşa  tepede ?   cuptorului  rotativ  dc  cimenta­  —  Totul  e  In  regulă.  Cup­  bună  calitate.  In  luna  august   a  proc
                       —  Purcti  dumneata  nu   ştii.   re  şi  a  cuptoarelor  mari  cu   loarele  meiq  la  780-800° C  Şi   ei  au  dat  peste  angajamen­  Popo
                      Sint  ir  întrecere  cu  Păcurar   llocurd,  Jnfrcbuiniale  In ,  ace­  t'ăilc  de  răcire  sint  bune.  Dar   tul  luat  o  producţie  echivalen­  zările
                      şi  Ghionca.  S’u  pot  să  stau   laşi  scop,  u  zăbovit  mal  mult.  ia  spune-mi  cum  stau  ai  lui   tă  cu  munca  prestată  în  1.700   dc  pO|
                      liniştit.\ Vor,  cum  a  mers  dc   —  Ioane,  i  s-a  adresat  lui   Simian  Păcurar  şi  Ion  Ghio-   ore.   Iar   ca   o   răsplată   u
                      dimineaţă ?                   Ion  Marcu,  vezi  să  nu  ai  lluc-   nea ?                   muncii  lor,  comitetul  sindica­    rnunlst
                        —  Bite...                  luaţii  .dc  lemperalură.  Menţi­  —  Cred  că  stăm  mai   bine   tului  Ic-a  acordai  pentru  a
                        Si  fn  imp  ce-şi  îmbrăca  ha­  ne  900°C  constant.                                     5-a  oară  consecutiv  „Drapelul
                      latul  de lucru,  privirile  li  aln-   fn  dreptul  cuptoarelor   de   ca  ei.              de  brigadă  evidenţiată  in  în­
                      hccqu  pîntre  agregate   Au   călite  cu  flacăra,  căldura  In-   Convins  încă  o  dai<3  cd  tre­  trecerea  socialistă".
                      venit  şi  ceilalţi   ortaci   din  năbuşitoare  a  îmbrobodit  cu  burile  decurg   normal,   Ion         A.  OARGA
                s v .                                                                                          •Va\V.VaVa*. V.V. V. V. V.V. V.V
   1   2   3   4   5   6