Page 101 - 1963-10
P. 101
i
I \-\ U nf:• v\ o _
PROLETAR] DIN TOATE ÎÂRIIE. UNîŢLVA f D E LA C O N S T R U C T O R I
r % \ Constructorii şantierului nr. 4 dc consl n u lii civilei
PEN TRU S ID E R U R G IŞT I
sdsBdâssm aceste zîle în colectivă ir din cadrul I.C.S. Hunedoara au predat beneficiarilor in
cele trei trimestre un număr dc 42.3 apartamente, adică
® Carnet de reporter : In
o suprafaţă locuibilă de 11965 mp. La ora actuală mal
8 rele spectacole avem terminale un număr de 60 aparlamcnlc şi in curs
• Despre turneu şi viitoa
de finisare pentru predare încă 158 apartamente Tot in
(pag. 2-a)
cu IC săli dc clasă precum şi instalaţiile aferente.
i w , • Adunări de dări de seamă n această perioadă am reuşit să dăm în folosinţă o şcoală
Tată de aceeaşi perioadă a anului trecut noi am reali
H şi alegeri in organizaţiile de
l>a/ă P.M.R.: îndeplinirea pro 11 zat un volum dc lucrări mai marc cu peste 10.000.000 lei.
priilor hotârîri — chezăşia ob O contribuţie importantă Ih realizarea «ircslor sarcini şi-au
ţinerii unor noi succese adus-o comuniştii Constantin PăsărM, Vasile C.irlaont, An
(pag. 3-a) drei Weber, Vasile Badea, Petic Ştefănesni, Petru Pe*
• De peste hotare traş şl alţii, care au lost permanent in primele tinduii
s B. RADU
Amil XV. Nr. 2749 MIERCURI 30 OCTOMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani (pag. 4-a) ale întrecerii socialiste.
corespondent
t LA O D IH N A SPECTACOL FESTIV
Succesele oţelarilor Ş l T R A T A M E N T
Formaţiile uilislice ale Casei ki/o
hunedoreni continuă UN STADIU CORESPUNZĂTOR CERINŢELOR Prin grija partidului nalc dc cultură din Ha(eg, clasate
Dupci ce f/i ii/nrcl cu cîleva zile in şi a statului nostru de- pe locuri Imn tuşe la la za legiona/ă
al
a celui de-a! Vll-lca concurs
otelarii seci ici noastre au /ost le- Amplificarea statici de compre- Asigurarea realizăiii planului de anul 19G4 linii de abataj corespun mocrat-popnlar. lot mai artiştilor amatori, au prezentat un
Jicifofi (le către comitelui de partid soare de la sectorul I, prin mon producţie in mod ritmic si depăşi zătoare producţiei planificate, pa mulţi oameni ai mun
si conducere:/ combinatului pentru tarea unui compresor de 30 m c. rea lui pe seama creşterii produc nourile cu rezervă epuizată puţind li 11 cii au acum posibilila- .spectacol Icsllv. Şi-au dai con
succesele obţinute, ci şi-au inten pe minut, terminală, in trimestrul tivităţii muncii, va fî realizată si înlocuite la timp cu panouri gala leu să-şi petreacă con cursul corul casei raionale dc cul
sificat mai mult clorturile pentru Experienţa III 1963, permite extinderea în con prin verificarea şi reaşezarea mun pentru exploatare. cediile in staţiunile du tură şi cchipu dc dansaii a coopc-
a obţine realizări şi mai de seama. tinuare a perforajuiui mecanic la citorilor auxiliari, la toate sectoa Măsuri corespunzătoare se vor « odihnă sau să-şi recon lativci meşteşugăreşti „Retezatul".
/Munca plină de abnegaţie a între orizonturile -85 m şi -60 m de la rele (miniere şi de )a suprafaţă), ast lua şi pentru creşterea vitezelor de AUREL ANCA
gului colecţia a dat roade bogate anului sectorul II, precum şi satisfacerea fel că surplusul să fie dirijat spre înaintare (de deschidere şi pregă forteze forţele în sta
De la începutul luni şi pinâ la 23 § ţiunile bolnco-cliinale- corespondent
octombrie inclusiv colectivul o te •n condiţii mult îmbunătăţite a ne lucrările de bază, direct productive. tire) prinlr-o mai bună organizare ricc
lurici Martin nr. 2 a dat peste p/an la baza cesităţilor de aer comprimat la sec Cum în anul viitor ponderea pro şi dotare a echipelor cu cele neco- ¥ Numai în primele 9 S i m p o z i o n
aproape 9.000 tone olel. In perioa torul I, fapt ce duce In final la ducţiei de minereu va li din sub are (utilaje, scule, materiale) luni din acest an, spre La cinematograful din uraşul Ha
da la care ne referim, rebutul a scă creşterea productivităţii muncii, la teran, Inregislrîndu-se In acelaşi Pe parcurs, pe lingă măsurile cu exemplu, din regiunea ţeg a fost organizat uri simpozion
zut la circa 1,8 la sulă lafă de 2 la p reg ă tirilo r o mai raţională folosire a utilaju timp şi o creştere a cantităţii de prinse in planul M.T.O., inlocmit o- II noastră au plecat în cu tema: ,,Pacea — bunul cel mai
sută admis. Cele mai bune re /a i lin lui minier. Legat de oceasla. siste steril produs din lucrările de des dată cu lansarea cifrelor de plan. diferite staţiuni dc o-
te au lost obtinulc de echipele de matizarea reţelei de oer compri chidere şt pregătire, se va reorga se vor adopta noi măsuri menite să dilină şt tratament peste dc preţ al omenirii". Cei peste 2(J0
otelari conduse de prim topitorii mat. prin înlocuirea coloanei de niza transportul mecanic după un . îmbunătăţească In mod continuu IRS dc participanţi ia acest simpozion
Pivei Hangan. loan Prodan, Augus- pentru 1964 1,5 toii cu coloana de 2,5 şi 3 toii, 19000 oameni ai mun au vizionat filmul sovietic „Poves
tin Maier, Paul Orali şi al(ii. Cel îmbunătăţeşte debilul şi presiunea grafic optim, asigurindu-sc astfel rit desfăşurarea procesului dc produc cii din întreprinderi si
mai mo re spor de producţie a (ost micitatea extracţiei la suprafaţă a ţie, pentru realizarea sarcinilor de li inslitulii, urmînd cu tea anilor înflăcăraţi".
realizat de schimbul A condus de ------------ z ...... aerului la fronturile de lucru de U minereului produs Tot in acest scop, plan la toti indicii. Realizările din pină la sfirşitul anului A. ANCUŢA
ing. Alexandru Oprinescu. orizonturile -40 m şi +50 m. porcul de locomotive va fi revi trimestrul IV at anului In curs do să mai plece încă 4 000. corespondent
ION CIOROIANU Asigurarea realizării indicilor de Îmbunătăţirea condiţiilor de lucru zuit periodic (după grafic), elimi- vedesc că nivelul de pregătire
inginer plan încă din prima lună a anu în subteran, prin introducerea inte nîndu-se astfel eventualele stran pentru 1964, este corespunzător, in P r e g e tîrî p e n t r u noi p r e m ie r e
(din postul de corespondenţi lui 19(54, cere o pregătire temei grală a perforajuiui umed Ia sec dicii de producţie realizaţi în oc
voluntari de la secţia O.S.M. nică. concretizată iniţial in planul toarele 1 şi II, realizarea unui ae gulări în transport din cauza func tombrie fiind sensibil egali cu cei In li mp ce la Tea Noul spectacol are in stantin Posa, Vasile
nr. 2 a C. S. Hunedoara) ţionării defectuoase a locomotivelor din 1964. Irul dc slal din Pe distribuţie pe actorii: Bo/cscu. Ilic C. Ştclan
M.T.O întocmit o dată cu lansa raj corespunzător, mai ales la lucră troşani se prezintă cu
sau a lipsei locomotivelor de re Ana Colda, Gh. lor- şi Paulina Codreanu.
rea cifrelor de plan şi completat rile în fund de sac, sini factori ca zervă SELE.1AN RADU succes premiera „G ră duncscu. Ion Tiloi, O dată cu aceasta,
Noi cabane în continuare cu noi măsuri impu re vor influenta pozitiv productivi lmbunălălirca tehnologiei dc pro inginer dina cu ‘ trandafiri", o Dimilric BHanq, Du o altă cchipu este anga-
mitru Drăcca, Mitcca
penfru m uncitorii forestieri se de analizele ulterioare, plan care, tatea muncii. Creşterea productivită ducţie mai ales la abataje. prin SPICIUC TIBERIU parte a colectivului Zahalon, Dana Panta- lă în realizarea spec
leahului lucrează in
bineînţeles .trebuie Înfăptuit întoc economist E. M. Săcărimb- tens la montarea pie zopol. Vaier Donco, tacolului cu piesa
După terminarea lucrului mun ţii muncii va fi asigurată de ase respectarea lăţimii maxime admise Cerlej „Vremea diagostci4
culmi
Suciu-Tilor,
Viorica
citorii forestieri se îndreaptă spre mai. In acest sens creşterea linii menea. prin adoptarea pentru unele fin funcţie de grosimea filonului In sei „Punctul Gli. VIad. Astra Niculcscu, Con
nant“ de
cabane. Acestea, bine amenajate, lor de abataj a impus o intensifi lucrări (abataj, preabalaje ele.) a exploatare), a puşcării selective pe de V. Kalacv.
dotate cu mobilier, săli de mese- care a lucrărilor de deschidere şi normelor tehnice, corespunzătoare ploturi metalice, şi selecţionare:! S chim buri
curate şi bine Îngrijite, asigură P le c a r e a la M o s c o v a a u n e i d e le g a ţii
muncitorilor forestieri condiţii op pregătire. Executarea pină la sfir- condiţiilor de lucru existente. sterilului din minereu produs, va de experienţă
time de odihnă şi recrccrc Numă $itu) anului a acestor lucrări, pro De asemenea, cursurile de califi contribui la Îmbunătăţirea calităţii a C o n s iliu lu i g e n e r a l A.R.L.U.S.
rul cabanelor de acest fel este în văzute în planul de sistematizare şi care şi ridicare a calificării, pro minereului, la realizarea planului de Marti dimineaţa a plecat la Mosco basadorul Uniunii Sovietice în R. P. Colectivul Uzinei de preparare a
continuă creştere. perspectivă (lucru pe deplin rea puse a se desfăşura în 1964, vor metal, va o delegolie a Consiliului general Romină. şi membri ai ambasadei.
Numai în acest an s-au construi.* lizabil. deoarece in cele 3 trimes contribui la creşterea capacităţii de A.R.L.U.S., care. la invitalia Asocia ★ minereurilor Gurabarza a organizat
in cursul acestui an schimburi de
şi dat în folosinţă forestierilor de Imporlant e, de asemenea, faptul ţiei de prietenie sovielo-rominc va experienţă cu colectivele uzinelor
la I F. Petroşani cinci cabane noi, tre ale anului 19(53 planul la aces- organizarea a lucrului la echipe şi că spre deosebire de alţi ani, in (ace o vizită în Uniunea Sovietică si MOSCOVA 29. — Corespondentul
Intre care cele de la Cimpul Mie Ic lucrări a fost depăşii), va asi brigăzi, fapt ce duce în final la anul 1963 s-a reuşit să sc îmbună va participa la sărbătorirea zilei dc Agerpres transmite : Baia Sprie. Săsnr, Baiu-Mare, Zlatna,
La a-
altele.
Certej-Săcărimb, şi
Consiliului
General
Delegaţia
lului. Polatişte şi Dealul Babii. gura creşterea producţiei de mine mai multe echipe cu planul reali tăţească coeficienţii rcprezentînd ra 7 Noiembrie. A.R.L.U.S. a sosit marii după-amia- cesle schimburi de experienţă din
Aceste cabane, cu o suprafaţă loca- reu extras dm subteran cu circa zat şi depăşit, deci la realizarea portul dintre rezervele deschise şi Din delegaţia condusă de Constan ză la Moscovo. Pe aerodromul Su- cadrul uzinei de preparate a mine
tivă de 500 mp, dotate cu mobi 35-40 la suta, fală de produclia anu rcmeticvo ea a fost înlimpinntă dc reurilor Gurabarza au participat 1C6
lier şi cazarmament nou, oferă mun lui 1963. planului pe seama creşterii produc pregălite şi rezeivele pregătite şi tin Prisnca. vicepreşedinte al Comi E. I. Afannscnko ministrul invătf- de lucrători. Cu ocazia schimburilor
citorilor condiţii bune de odihnă tivităţii muncii. în exploatare, asigurindu-se pentru tetului de radiodifuziune şi televi mintului al R S P.S.R. $i presedinle- nu (ost urmările probleme cai pre
ziune, membru al Biroului Consiliului
după orele de muncă. le Asociaţiei de prietenie sovieto-
General A R.LU.S. mai fac parte scrii romînc, V. I Konotop si A. G. Ţn- pararea produselor, evidenta indici-
'■r tehnologici, decontări de steril
torul Ion Ldiicrunjon, artista Cina kanova, vicepreşedinţi ai Asociaţiei etc. Colectivul noslru a observat
I.
t o n i scoiah
Oie de h&paus (La cert Pelrinî de la Teatrul ..Lucia Slurdza de prietenie sovielo-rominc, V de cu prilejul acesla că la Săsar, ali
Bnlandra". Eugen Rodan, secretar al
nl
Gorşkov.
prim-viccprcşedintc
mentarea liniei de f lo la tic cu reac
Vi-
Consiliului Generol A.R.L.U.S.,
sovietice
Uniunii asociaţiilor
chente Bălan, preşedintele Consiliului prietenie şi relaţii culturale cu ţă tivi sc face in mal multe etape. O
regional al sindicalelor Hunedoara, rile străine. 1. I. Ţvelkov, locţiitor astfel de distribuire conduce la o
Eroul Muncii Socialiste Ion Ncgoi- al ministrului culturii al U.R.Ş.S. scădere a consumului specific. De
-vn E. N. Mamcdov; vicepreşedinte al aceea s-a apreciat că e bine să fie
ta. preşedintele G.A.C din comuna
Tecliea. regiunea Galaţi. Comitetului de stal pentru radio aplicat procedeul şi la Gurabarza.
La centrul şcolar agricol din Gcaaqiu sini 350 dc elevi a căror preocupare difuziune şi televiziune din U.RSS. La sectorul de cercetări al Trustu
principală este învăţătura pentru a deveni catIrc tehnice de nude/de in agricultură. La aeroportul Bănoasa, delegaţia a Pe aerodrom sc aflau, dc asemenea, lui Baia-Mare au fost văzute rea
In timpul liber insă am putea spune că aici există lot ulitea preocupări cil şi nu fost condusă dc reprezentanţi ni con Nicolae Cuinii, ambasadorul R. P. lizări ca: aparat de luat probe din
mărul elevilor, pornind dc h cititul unei cărţi şi pi nu la minuirca penelului. Din ducerii Ministerului Afacerilor Exter Romînc la Moscova şi membri ai tulbureală cu aclionare electro
această multitudine dc preocupări prezentăm cîleva cure sini ediiicaioare, demons- ne. ai Consiliului General A R.LU.S , Ambasadei.
Iţind că liecare elev dc aici este preocupat să-şi petreacă timpul liber cit mai plăcut. Inslilnliilni romîn pentru relaţiile cul E. I. Afanasenko a salutat cu magnetică. aparat dc luat probe
Nlcolac I Simcdru, Gheorghe Deac şi Crisanle A'afd din anul III sini prie turale cu străinătatea, Comitetului de căldură pe oaspeţii romini. A răs din concentrat direct de pe filtru,
teni buni. La invufuturu se numără printre fruntaşii pe an iar după cc clinchetul radiodifuziune şi televiziune, scriitori puns C. Prisnea, care a mulţumii dispozitiv de distribuit reactivi Iu
clopoţelului anunfă intrarea in repaus, pasiunea lor e cunoaşterea aparaturii dc şi alţi oameni de culluru. pentru primirea frăţească făcută de picături.
proiecţie. Pentru aceasta, in după-amiezilc din cursul suplăminii, dar mai ales \n legaţiei romînc. O deosebită atentie s-a acordat
Au fost de fală I. IC, Jegalin, am (Agerpres) modului In care se prepară şi se
zilele dc duminica, ei pol li găsiţi la cinemalor/ralul din localitate. Aici. după cum
sc vede şi din lotorirafie demontează si montează aparatele Si învaţă minuirca manipulează reactivii. In sala mo-
lor pentru că — aşa după cum spun ei — nu peste mult timp să poată infiin(a In scopul aprofundării cunoştinţelor >lor cu bile şi în cca a maşinilor
In cadrul şcolii un cerc al amatorilor pentru cunoaşterea aparatelor dc proiecţie. E de flolotie de la acest trust, au fost
o preocupare utilă pe care acum o Indrănesc un număr lot mai mire dc elevi. In acest an, în cadrul Casei pio lălilc organizate in cercurile Amin apreciate dispozitivele de ridicare
nierilor din oraşul regional Petro tite, să aprofundez.c cunoştinţele că a materialelor, dispozitivul dc eva-<
Intr-o cameră a şcolii am găsit-o pe Vila Vodă din anul III. una din elevele cuarc a aerului viciat cu praf si-
şani vor funrlîona 1) cercuri. Pină pătate in şcoală, sâ-.şl lărgească ori
cu o mare pasiune pentru muzică. Dintre loalc instrumentele prelcru mandolina, in prezent, la aceste cercuri s-au zontul dc cultură generală, să-şi licogen si altele.
lat-o In fotografia alăturată exersind la mandolină un nou cinice care a lost in înscris peste 1200 pionieri. Oi vor formeze deprinderi de activitate M SUSAN
clus şi In repertoriul leslivalului dc muzică uşoară dc la Niamnia. O/ el vrea să avea prilejul, luind parlc la actixi- practică. corespondent
ce prezinte la viitorul program artistic pe care elevii acestei şcoli il vor prezenta
la căminul cultural din localitate.
O alta pasiune care pune slăpînirc pe lot mai mul{i elevi din cadrul şcolii Să urgentăm
csle şi iilalclia. Deocamdată cci mai pasionaţi li/alelişli sini elevii EUsabcla Kei-
ser, Ion Armean şi Dote! Ştelan din anul II. Ei dispun de o coleclic loartc bor/ahl
dc timbre aşezate Intr-un clusor special pe ani şi emisiuni incepind din J956 ş<‘
plnă In prezent Din colecţia lor nu lipsesc nici ultimele noulufi pe tema „Ma
rile aniversări culturale“ şi „Zborurile cosmice” rcprezentînd pe Valentina Tcrcş- culturilor de toamnă
kova, i>rima lemeie cosmonaut. Pentru ei principalul lucru e ca In timpul liber
să-şi completeze colecţia şi să înveţe cit mai bine să citească un timbru. Cu acest
prilej lac o adevărată incursiune In trecut luînd cunoştinţă dc marile realizări şi
evenimente imortalizate pe mărcile poştale, fală-i In lofor/ralic pe aceşti pasionali Respecfînd tuarea arăturii pentru însămin- utilaje, astfel îneît şi aici semă
ţări. După terminarea însămînţă natul să fie cît mai grabnic ter
lilatelişli consultind catalogul cu emisiunile apărute in ultimii 15 ani pentru a ve viteza zilnică ' rilor s-a trecut la executarea ară minat.
dea ce le lipseşte din colec/iilc proprii.
turilor de toamnă pc suprafeţele
Şl acum, să lacom un scurt popas In atelierul improvizai de desen şi pictură $1 în această campanie agricolă cc urmează să lic cultivate in pri Tractoarele şi maşinile
al elevului Ion Câta din anul III. Majoritatea timpului liber, şi-l pclrece aici U\ colectiviştii din Pricaz, raionul măvara anului viitor cu cereale. judicios folosife
întovărăşirea penelului, pcnilci tedis, şevaletului, culorilor şi tuşurilor dc lot le lut. Orâştic au obţinut realizări de V. SAMOTLESCU
Plnă In prezent a făcut reproduceri din Grtgorescu şi Luchian, iar acum a început scamă în ceea cc priveşte recol corespondent La gospodăria agricolă colecti
să contureze pe lurtiu imaculată peisaje din natură. L-am surprins lucind retuşul tatul culturilor Urzii şi însămîn- vă din Galtiu, raionul Alba lucră
Iu copia unei copetli de roman. Cu ceea ce a lucrai pinâ in prezent în tuş, creon ţatul cerealelor păioase. La baza Rezultatele pof fi rile agricole de toamnă sînt mult
succeselor obţinute a stat în pri
şi in culori, alil din reproduceţi, cit şi din inspiraţie ar putea deschide o mică şi mai bune înlîrziatc. Recoltatul porumbu
expoziţie personală... * mul rînd buna organizare a mun lui şi semănatul se desfă
cii şi folosirea din plina torţelor
Sini preocupări utile pe cate elevii Centrului şcolar agricol dm Geouqiu le au Pină la 29 octombrie ac. în şoară într-un ritm ncsatisfăcător.
In timpul lor liber, complctindu-şi aslicl bagajul de cunoşlin/e pentru a puica II şi a mijloacelor dc lucru. In vede oraşul regional Deva s-n recoltat Din cele 309 ha., ocupate cu po
cit mai lolosilori societăţii. rea însămînţării la timp a griului în întregime porumbul, sfecla dc rumb au fost recoltate pînă acum
s-a pus un accent deosebit pe eli
Text: ION MANEA zahăr şi peste 92 la sulă din car- doar 234 ha. Ca urmare, şi pregă
foto: V. ONOIU berarea terenului care a fost des lofi. Tot pînă la data amintită tirea terenului şi semănatul au
tinat însămînţărilor dc toamnă şi s-a însămînţat orzul pe 102 la su lost înlîrziatc. Astfel, din cele
pregătirea patului germinativ. La lă, secara furajeră pe 93 la sulă 297 ha. planificate a se însămîn-
recoltat s-a acordat prioritate eli ţa în această toamnă, pînă la da
berării suprafeţelor care s-au în- şi griul pc 88 la sută din supra ta dc 28 octombrie semănatul a
faţa planificată.
sămînţat cu gnu. In felul acesta Bune rezultate s au obţinut mai fost realizat pc numai 232 ha.
s-au creat condiţii ca mecaniza ales în satele Băcia şi Timpa ca Eslc adevărat că au fost însă-
torii să lucreze zi şi noapte la exe ic au terminat semănatul precum minţatc toate cele 7 hectaic pla
cutarea arăturilor. Paralel cu pre nificate cu orz şi 10 ha. cu secară
şi în gospodăriile colective din
gătirea terenului, cu cele două Sînfandrci, Cristur etc., unde în- furajeră. Dar, la cultura griului
semănători mecanice s-au lucrat sămînţalul culturilor dc toamnă mai sînt de semănat încă 65 hec
din plin la semănat, rcalizîndu-sc sc apropie dc sfîrşit. tare. In cadrul gospodăriei lucrea
o viteză zilnică la însămînţări de Sub nivelul posibilităţilor sint ză o brigadă dc la S.M.T. Alba Iu-
20-22 ha. S-a reuşit astfel ca pină rezultatele obţinute în satele Po lia care a avut în dotare 5 trac
acum să se însămînţezc griul pc peşti, Arhia şi la G A C din Deva toare şt 3 semănători. Au existat
întreaga suprafaţă planificată şi Rnpolr. Colectiviştii din Deva, deci forţe suficiente. Sc vede
(250 ha.j. La efectuarea acestor spre exemplu, mai aveau dc însă însă că acestea nu au fost folosi
lucrări s-a evidenţiat tractoristul mînţat la 29 octombrie încă a- te la întreaga lor capacitate dc
Constantin Petruţcscu şi colecti proape 100 ha., cu păioase, cci lucru. Deşi gospodăria a avut asi
viştii Ion Păcurar şi Petru Săbău din Rapolt 70 ha., iar în G.A.C. gurată inirega cantitate dc să-
care au deservit semănătoarea. din Popeşti semănatul fusese exe mînţă necesară, condiţionată şi
De remarcat faptul că datorită în cutat pe numai 54 la sută din su tratată clin timp. precum şi trac
drumării şi controlului perma prafaţa planificată. toarele şi maşinile necesare, lu
nent efectuat de inginera agro Ţinînd seama dc faptul că crările dc semănat s-au desfăşu
nom şi dc conducerea gospodă timpul este înaintat, că perioada rat într-un ritm scăzut.
riei pc teren, s-a asigurat efectua optima dc semănat este deja de Aşa stînd lucrurile sc impune
rea unor lucrări dc bună calita păşită, se impune ca aiit comite ca tovarăşii clin consiliul dc con
te la semănat.
tul executiv al sfatului popular al ducere al gospodăriei să mobili
In vederea sporirii producţiei oraşului Deva cît şi consiliul a- zeze şi să organizeze ivirii judicios
dc gnu la hectar, pc o suprafaţă giicol să sc îngrijească dc diri loate forţele dc care dispune gos
de 100 ha. s-au administrat îngră jarea la unităţile rămase în urmă podăria. pentru ca semănatul să
şăminte organice, odată cu efec a unui număr sporit de maşini şi fie cît mai grabnic terminat.