Page 102 - 1963-10

Pag. i Srttmat soclaltsmafus Nr. 2745

Despre turneu

şi viitoarele spectacole
S SFATURI LOR - P i Pil SLABE

După cum se ştie, in ultimul timp, ne întări compartimentele de solişti «tridentele caracteristice Influentelor
colectivul Teatrului de 6lat dc estra­ vocali, de a aduce unele îmbunătăţiri occidentale, şl. tn parte, chiar texte
dă din Deva s-a aliat intr-un turneu tn familiile instrumentale, de a mun­ valoroase. S-au remarcat în special
Me preocupăm cm grijă nrin tară. Pe parcursul celor două ci pentru omogenizarea sonorităţii în şi au cucerit drumul spre public lu­
luni, cit a durat turneul, colectivul ansamblu si de a crea un studiu se­ crări ca „Cea mat frumoasă toamnă",
sau „Muza mea e muzica", create d«
rios în legătură cu folosirea de către
de aprovizionarea artistic a) teatrului a prezentat nu­ solişti a mîjloqcelor de amplificare, compozitorii Georgc Grigoriu şî Şte­
meroase spectacole în diferite oraşe
ale tării si a linul un slrînş contact pentru obţinerea unor randamente fan Rădut.
ceiă^eMfllor cii lemne de Sec r ii o masă mare do Iubitori ai tea- maxime si unitare în toate registrele Existenţa lucrărilor reprezentativ
Irului şi muzicii. Pentru a face cu- vocii etc. Nu tş putea îngrădi în regionale, ca „Valsul Hunedoarei",
Comitetele executive ale sfatu­ Cererile au fost analizate, fiecare noscut cititorilor noştri activitatea spaţiul reslrins tot ce^a ce am în­ . Dragul meu cu părul negru". „M i­
rilor populare comunale au dc în parte, înlr-o şedinţă de comi­ desfăşurată în acest Interval, cit şi văţat în acest turneu. Vom fi bucu­ nerească", „ln munţii Retezat". ,.R!u-
dus la îndeplinire o serie de sar­ tet executiv şi opoi aprobate. S-a preocupările actuale ale artiştilor de­ roşi ca. aplîcînd practio la producţia minguP* ele. au creat pentru specta­
cini. Ele se preocupă dc rezolva­ hotărît ca o parte din cetăţeni să veni. am solicitat Iov. Toan Preda, di­ de spectacole sesizările valoroase, să tori seară do seară, atmosfera de ve­
primească lemne de foc gratuite rectorul Teatrului de stat de estradă, satisfacem mal deplin cerinţele spec­ ritabili invitat' al Hunedoarei.
rea operativă a propunerilor ce­
iar transportul să sc facă la fel. (plervinl de mai jos. tatorilor noşlri in viitoarele producţii. De multe ori ropotele de aplauzr.
tăţenilor, înfăptuirea la timp a încotile de „bravo Deva", „bravo
Este vorba dc văduve, intreţina- ÎNTREBARE: Ca întotdeauna, 'după INTRERARE: Spectacolul .,Uara'>'
construcţiilor social-culturalc, re­ asemenea turnee, la întoarcere faceţi te muzicalăa a (ost de un gen densr- Hunedoara", ne-au făcut să ne «Im-
zolvarea scrisorilor oamenilor tori de familie ctc. La rîndul său şi un scurt bilanţ al muncii depuse. bit fufă de celelalte prezentate piuă lim. acolo departe, in oraşele tării,
comitetul dc gospoqurire silvică Care este arest bilanţ şi ce concluzii anim. Ce au apreciat mai mult spec­ mesagerii realizărilor orllstiee din re­
muncii, antrenarea cetăţenilor la a{: J'-'U-lu• din el?
a pus la dispoziţia cetăţenilor tatorii in structura şi desfăşurarea a- giunea noastră. Hunedoaro.
înfrumuseţarea satelor şi multe RĂSPUNS: Respectfnd buna tradi­ cestui spectacol ?
cantităţile aprobate. Organizînd Aprecierile s-au concentrat însă a-
altele. 0 sarcină importantă care ţie. de a deschide stagiunile cu o «upra realizării colective, o entuzias­
trebuie dusă cit mai repede la astfel munca, s-a reuşit ca majo­ premieră origina’ă, Teatru! dp stat de In te r v iu c u t o v a r ă ş u l mului. tinereţii, «inceritătil, în dăru­
îndeplinire este şi accca a apro­ ritatea cetăţenilor dc pe raza co­ ps'.r<tdă din Deva sî-a început şi în irile arlîslice, ritmului însufleţii cu
munei Crişcior să primească lem­ acest an activitatea prezenlind în ION P R E D A care s-a desfăşurat fiecare spectacol.
vizionării cetăţenilor cu lemne dc nremleră spectatorilor din regiunea Î N T R E B A R E * : C n s ig u r a n ţ ă , in
foc. Cum s-a ocupat comitetul nele necesare pentru timpul fri­ Hunedoara snerlacolul concert „Va­ d ir e c t o r u l T e a t r u lu i p s e z e n f. c o l e c t i v u l t e a tru lu i se p r e g ă ­
nostru executiv de rezolvarea a- guros. La rezolvarea acestei im­ canţă muzicală", a cărui muzică a cîe s t ^ t d e e s t r a d ă
teşte intens p e n tru n o i s p e c ta c o le . C î n d
ccslei probleme ? portante probleme şi-au adus un fost compusă de compozitorii Georgo D E V A y cn ce s p e c t a c o l e v o m re in tiln i <"»-
aport deosebit deputaţii Anton Grigorin. Tcmîslorlc Popa, Ştefan Ră- l e c i ‘ ' » ' l teatru lu i p e scenă ?
încă din vara, cu sprijinul de­ dnt si Misn lancu. După 30 de ro- RĂSPUNS: Ne aflăm în pregătirea
Lucaci, Gheorghc Plcşa şi Nicolae
putaţilor, s-a stabilit cine anume nrrzenialii în regiune, colectivul tea­ RĂSPUNS: Spectacolele colectivu­ a două noi premiere care vor fl pre­
are dreptul să primească lemne Negrea precum şi pădurarii Lo- trului a plecat intr-un turneu de două lui noslru. prezentate în turneele ul­ zentate publicului hunodorean în
zăr Moş şi Almăşan Tovic. Men­ timilor cinci ani, an asigurat caMa prima parte a lunii decembrie — co­
dc foc din parchetul comunal. In tuni. pe un itincrariu care n cuprins
ţionez că pînă la data de 15 no­ înlrcagn tară. Am prezentat în acest simpatie şi apreciere a publicului media muzicală „Iubesc. Iubesc" a
urma deplasărilor făcute s-a cons­
In sălile de telegraf ale oficiului P.T.T.R. Deva lucrul nu în- iembrie întreaga cantitate apro­ Interval 10 spectacole în Capitală, spectator din îlinernriile parcurse rnnipozilomlm sovietic Tabneinlkov
tatat că au dreptul să primească (peste 30.000 km !). Aceasta însă ne-a şt un concert — «pcctncol.
cetează aproape nieiodală. Poştaşii sînt tot timpul la datorie. bată va fi repartizată beneficia­ multe altele pe Litoral şi în nu­
lemne de foc 254 cetăţeni. Pe meroase oraşe din regiunile Ploieşti, creat obligaţii şl răspunderi deose­ Pregătim de asemenea intens lu­
Telegrafiştii transmit sau primesc fel de fel dc mesaje. In activi­
baza necesităţilor stabilite a fost rilor. Galaţi. Bacău. Iaşi, Suceava. Clui, bite fată de exigenta justificat cres- crările necesare unei reviste do pro-
tatea acestor oameni trebuie sa existe totdeauna operativitate şi Aeordînd atenţia cuvenită a- cîndă a spectatorilor. porţi» mai largi (titlu provizoriu ..Re­
pus în valoare un act pentru can­ Maramureş, Crisana, Ranat. Oltenia.
promptitudine. Orice telegrama se cere să ajungă în minimum dc provizionării cetăţenilor cu lem­ Braşov, Argeş ele. Referîndu-ne la spectacolul „Va­ vista XX" 1 pentru înlimpinarea ma­
titatea dc 1.198 m.c. lemne dc foc
timp la destinare. ne de foc, Comitetul executiv al Colectivul teatrului nostru, destul- cantă muzicală", trebuie să spunem relui eveniment care va marca anul
şi 72 m.c. lemn de construcţie. de lînăr dar maturizat profesional, a că ne-jm bucurat mult tn finalul fie­ ID04 — cea de-a XX-a aniversare a
In fotografie: Unul dintre telegrafiştii dc la oficiul P.T.T.R. Apoi, cetăţenii care aveau drep­ Sfatului popular comunal Criş­ demis o permanentă strădanie si elan căruia din cele 112 reprezentaţii cînd eliberării patriei noastre de sub jugul
cior a întărit şi mai mult legătu­ nentrn a prezenta toate spectacolele am constatat că aprecierile spectato­ fascist
Deva — l° v- Petru Ispas — în timpul lucrului. Şi dc această dată tul să primească anumite canti­
tăţi dc lemne au fost îndrumaţi ra cu rpasele, a rezolvat o pro­ la un ridicat nivel artistic, ceea cp rilor şi prestigiul teatrului de estradă Paralel, colectivul teatrului va pre­
el depune strădanie pentru a transmite staţiilor de tranzit sau a atras după sine frumoase succese luinedorean sînt in permanentă creş­ zenta fără întrerupere spectatorilor
să înainteze comitetului executiv blemă dc strictă necesitate.
direct oficiilor dc destinaţie telegramele depuse la ghişelclc ofi­ ne întregul tlinerariu. tere. Nu de puţine ort spectatorii nu hunedoren! şi actualul spectacol ..Va­
cereri avizate dc deputaţii cir­ ŢRAIAN MOTRIUC Deşi activitatea de srenă a solict- însolit ropotele lor de aplauze cu cantă muzicală" — tn lunile noiem­
ciului P.T.T R.
cumscripţiilor respective şi de secretar al Comitetului executiv al fat artiştilor nn efort continuii, cu buchete de flori, daruri scumpe la brie st decembrie — Iar din decem­
comitetul de gospodărire silvică. Statului popular comunal Crişcior încordare maximă a capacităţilor lor care colectivul noslru a răspuns tn- brie şl cele două premiere anunţate.
{aproape z.ilnic s-n prezentat două zerjndu-şî eforturile In semn de sti­ Sporirea volumului de premiere şl
spectacole) om constatat cu satisfac­ mă deosebită pentru oamenii muncii. reprezentaţi» este posibilă datorită
*
ţie că elanul. însufleţirea si dorinţa Aprecierile spectatorilor .«-au adre­ condiţiilor din ce tn ce mal hune pe
i de a depăşi permanent fiecare, învin- care organele de partid şi de stal le
( sat aproape unanim (aptului că în
i C O L E C T IV Ă gînd toate greutăţile inerente ln1r-o spectacolul concert s-a prezentat în acordă instituţiei noastre şi unei or­
t asemenea lungă deplasare, a carac­ exclusivitate lucrări de muzică uşoară ganizări mai bune a muncii pe care
i ţZŞftiColif de fiarele fringurilor, pa- (fiii mâlc. Inc cm o verificare a lucră­ ma aci ivii al ca colectivi fiii or cons­ , către Cilnic“ coboară grupuri de co­ terizat pc fiecare artist la un înalt romîncască. originale, cu linie melo­ ne străduim s-o asigurăm permanent.
» • •- mintal sa supune asculiăl'•* rii luvarăfc Uulcu ? tructori şi îngrijitori dc animale. lectivişti care peste zi au participai grad de răspundere profesională şi dică plăcută, orchestralii lipsite de 1. CJOBOTA
' voinţei omului j / maşinilor. Rine mc- I.a întrebarea preşedintelui. Uusil° H ărnicia colectiviştilor din lla ­ la mancă. cetăţenească
i r nulii, proaspăt afinai, cl aşteaptă să bă ii sc poate concretiza acum, I.a sediul gospodăriei colective are In timpul turneului, desigur. nm
i Ihdcu. secretarul organizaţiei de loc şedinţa operativă. Silit prezenţi t
i primească sămînla viitoarei recolte a partid răspunde afirmativ. in aceste zile, in ci'.cva cifre: stria- fost deosebit de interesat! de păre- B ib lio t e c i şi a p a r a t e d e r a d io
i nu ului 1901. gerca porumbului de pe 324 ha. te­ preşedintele, scc> clarul organizaţiei
t Pornesc apoi împreună de-lungot de partid, inginerul agronom, briga­ rile şi dorinţele spectatorilor. Aproa­
t Colectivi fii ii mecanizatori dau în celor 000 metri de conductă ce face ren ; recoltarea a 34 ha. cartofi; in- pe în toate localităţile am avut oca­ p e n t r u f o r e s t ie r i
aceste zile ultimul asalt. Pretutindeni sămintarca a 300 ha. eu gnu dc toam­ dierii. şefii de echipă. Lipseşte un sin­
cimfnd freamătă de iureşul munc'i. legătura intre bazinul de acumulare nă, a7 ha. eu orz şi 17 ha. eu securi: gur om: reprezentantul mecanizato­ s zia să aflăm din parlea 6peclaloriîor Pe jîncă toate cele peste 20 dc face că acum. scara, la cabanele
s
i I.n G.A.C'. din Răbăii. frontul prin- (ca o capacitate dc 5 vagoane) fi culesul strugurilor dc pe jumătate din rilor. El se află încă pe tractor. I.a de diverse profesiuni si eu pregătiri cabane ale muncitorilor din ex­ do la Dealul Babii. Valea Popii şi
* ripnl al ha taliei ultimei companii grajdurile vitelor. sn praf al a existentă şi începerea vini- lumina laturilor răscoleşte pămint it s diferite păreri, dorinţe, si. bineînţe­
i ploatările forestiere din valea din alte exploatări, sc adună în
i agricole a anului sc aflu acum pe — Straşnică lucrare a ieşit — (fi ficafiei • umplerea tuturor gropilor de pentru Ca a doua zi să sc ftoală insă- i les... critici. A fost o bună ocazie de .liului au fost amenajate biblio­ jurul aparatelor dc radio sute do
• tarlalele unde a fost insămintat pn- dă cu patera secretarul. silo: cu furaje suculente; executare i min(a alte zeci dc hectare cu gria. a înregistra sporirea crescîndă a exi­ teci care cuprind la ora actuală muncitori care i-au cunoştinţa pc
t minimi. Brigăzile de cimp sini in în- tuli-adevăr. /I»/ aproape în întregi­ .,Operativa" nu durează mai mult genţei si competentei pe care majo-
i trccerc. muncit bine oa­ me a lucrărilor in peste 2.000 dc volume. Acolo, de­ calea undelor de evenimentele ce
• menii. Sumai ca­ C - s 4 j y '± i E T de 15 minute. Ihigadicrii prezintă in­ ritatea spectatorilor o aduo în discu­ parte, în creierul munţilor cărţi­ au loc pc plan intern şi interna­
v — *Trebuie să recoltăm mai mult de grădina dc legume formări asupra muncilor executate in ţiile de analiză şî apreciere faţă de
i ?..S Im. silnic. este îndemnul Briga­ sa pompelor cită fi zarzavaturi. ziua respectivă. Preşedintele fi ingi­ le şî-au găsit prieteni credincioşi ţional, ascultă veşti despre suc­
j dierului Dumitru Moga. Altfel, ne bătaie dc cap nc-a .‘ r ja» Desigur că s-ar nerul agronom iţi notează rezultatele spectacolele pe care le vizionează. în persoana muncitorilor fores­ cesele pc care le obţin muncitorii
s prind tractoarele din urmă. dat... De acum s-a putea iuţiră mui e muncii de peste zi Se repartizează Restabilind analitic ace<lc discuţii tieri care, în clipele dc răgaz, le din industrie şj ţăranii colecti­
s Din cînd in cînd, brigadierul scru­ uşurat considerabil munca îngrijitori- alte aspecte ale muncii colcetivişhlo si păreri, nm reţinui cu grijă, ca pe citesc cu pasiune. vişti, sau asculta muzica pc care
) tează zarea. iilor, hi plus au fost redate productivi Din ele emană suflul activităţii crea­ apoi noile sarcini. Ihigadicrii notea­ un ajutor preţios, multe păreri şl u- Conducerea I F. Petroşani a luat au îndrăgit-o.
f — Te uiţi dc parcă ni aştepta I * cilrva hectare dc teren peste earc căl­ toare a oamenilor ce fi-au unit p i- ză in carnetele: din brigada a trehi noori sfaturi care vor constitui In măsuri pentru a dota cabanele C. lOAN
! cineva, la în/Vnire. il îmbie ta vorbă eau animalele atunci ci ud mergeau la mintarile pentru a-şi făuri un trai vor merge două echipe la scos ea'- viitor pentru noi preocuparea de a şi cu aparate de radio. Aşa sc corespondent
♦ o colectivistă ieşită la capăt dc rind. adăpat. fericit. Hărnicia lor arc un tel bine lofi. iar restul la cules dc struguri;
* — Miroase a ploaie, asta-i ! conturat : consolidarea din punct de I I
» — Cile zile crezi că ne vor mai şeful dc echipă Ghcorghe Fidea a
i — Ti s-a năzărit drgral/a. Nu vezi trebui piuă In darea in fnlosin(ă a xrdere economic fi organizatoric a I
că cerul c aproape senin ? lnet ur ii ? unităţii lor socialiste. observat că se face risipii In foile de l Organizarea muncii educativ-sanitare in rindurile tineretului şcolar
* — Este fi nit prea.. Au apărut ..c'- — Am luciii un mie calcul: insta­ A m omis să enunţ un fapt destul porumb. Ihigadicrii sn urmărcnsjj S % Comitetul raional dc Cruce ro­
1 ruşii". Nani aceia sJirlccotL Li pre­ de semnificativ. De la crearea acest lucru; brigadierul loan Popa i Sebeş au fost prezentate lecţiile: comitetul raional U.T.M., legate
vestesc ploaia. larea valutelor intra grajduri, rucor- gospodăriei agricole colective, au tre­ y şie Sebeş a organizat o instruire „Igiena individuala" şi „Atribuţi- de desfăşurarea activităţii educa-
— Oi fi fi dumneata vreun cititor daica lor la conducta centrală, in­ cut circa 4 ani. Urni spun că-i mult. va pleca la şcoală, Iu Alba Iul ia. Va s comună cu directorii de şcoji, unile dirigintelui in instruirea şi tiv-sanilaie în rindurile tineretu­
|
troducerea apei la grajdul patru-., cir­
: in... nori. ca o iăptămînă. uliii că-i puţin. Adevărul este că in fi înlocuit dc cel mai harnic colec­ i medicii pediatri şi medicii de educarea igienico-şanitarv a ele­ lui şcolar. Tov. Cucuianu Ocla-
— h ! 'Am inx>ă(at la cursul dc această perioadă dc timp in concepţia tivist din brigada a IU-a. Dumitru circumscripţie, privind activita vilor prin colectivul sanitar de via, directoarea şcolii din Râhău,
brigadieri. $i voi o să învăţaţi la Discuţiile celor doi se desfăşoară oamenilor au survenit transfonnâ'i Fidea ; şoferii Uasile Rodeanti şi Ioj i tea ce trebuie s-o desfăşoare în clasă".
„ agrozootehniculu nostru. acum in fa(a noii construcţii, al pa­ importante A i meni nit mai spâne as­ Rndcanu, vor pleca in zori cu un no i s cursul acestui an şcolar în edu­ Partea a doua a inslruclajitlui a arătat în referatul sau metode­
„ Înseamnă că trebuie să-i dăm 2or li idea grajd pentru bovine eu o ca­ tăzi că un lucru sau altul trebuie carea igienico-sanitar-» a elevilor. s-a desfăşurat )a casa raionala de le folosite în munca cu familia
fi mai marc", spune colectivista în- pacitate de 100 cupele vile mari, un.le făcut pentru că aţa i s-a năzării pre­ transport dc struguri la baza de re­ Instructajul a început prin orga­ privind formarea deprinderilor
dreptindu-se spre alte două rind uri. şedintelui. brigadier ului, inginerului. cepţie. nizarea şi dotarea postului sani­ cultură, unde au fost prezentate igienico-sanifare )a elevi.
Părerea brigadierului este rus piu- colectiviştii Gheorghc Riscă fi Filip ori şefidui dc echipă (au existat c'md- Sint încă multe treburi de făcut referate de către Comitetul ra- MI MU VASILE
'<’ditu cu iuţeală. Ritmul muncii cres­ Riscă execută ultimele Ine rări la li­ va fi asemenea păreri). acum in gospodăria colectivă. De tar şcolar )a‘ care au asistat toţi ionaf^dr Cruce roşie, secţia dc secretarul Comitetului raional de
te. Carele nu mai prididesc cu trans- nia deeovil. Acum, oamenii îşi dan seama dc directorii de şcoli, medici, diri- invăţămînt, secţia de sănătate şi Cruce roşie — Sebeş
porlul. Unde duc spre magazii şfiu- Aici sc despart. Pelin l'l ne a, pia- necesitatea executării la timpul optim accca. trebuie mare utcnfic la plani­ ţ i ginţi, din oraşul Sebeş, colective­
le/ii. iar altele sc îndreaptă grăbire ficarea muncii pentru a dona zi. Su­ i le posturilor sanitare ale claselor
l spre grajduri, încărcate cu foi de po­ ft'dinlclc G.A.C. sc urcă intr-un auto­ a unei lucrări agricole. Ei înşişi via gestiile. propunerile, sint bine venite i V, VI şi V II. Cu ocazia organiză­
rumb. t>ri cu cocenii legaţi in snobi. camion ce vine de la baza dc recep­ deseori cu propuneri preţioase mem- Toate forfcle vor trebui folosite ea i j rii acestui post dr. Vamvuleseu A © E N I®
In urma lor pămintul răminc „curat". ţie. unde a transportat ultimele can­ te să îmbunătăţească activitatea in Anton a explicat importanţa me­
Tractoarele au din nou alte fi alte tităţi de porumb din contract, iar Ua- maximum dc pricepere pentru termi­
hectare de teren eliberat. sile Uulcu, secretarul dc partal, ca• gospodărie. narea grabnică a lucrurilor din cam­ » dicamentelor, executînd practic 02ae/to C in e m a
acordări de prim ajutor. In con­
i mitrele inserării se aştern pes-
A stăzi terminăm cu asamblarea rc-i in acelaşi timp fi vicc-prcfcdin- L 9 te sat. Din .,rupturi“. dins­ pania agricolă dc toamnă, tinuare a rulat filmul pe bandă 31 OCTOMBRIE 19G3 31 OCTOMBRIE 1963
conductei. Peste cîtcva zi'e
Vom avea apu din bclfiig la ferma de Iclc G.A.C., rămînc pentru a îndru­ pre „ vii topi". dc la „moară" ori da A. DANUŢ i îngustă „5 minute control igie­ PROGRAMUL I : 5.05 Muz;că DEVA: Tutunul — scria l şi
nic", Apoi la şcoala nr. 3 din inlcrprclală de fanfară; 5,25 II — cinemQloqtalul „B a tiia ",
————— - ^ - - =- - Cînlece şi jocuri populare; fi,30 Crima Iută pedeapsă — cinema-
emisiunea pentru sate; 6.40 Me­ toq ralul „A rta u} SI MERI A; i>c
lodia populară „Banii Mărăcine"
stimula folosindu-se Sn 10 1. de apă lo temperaturi alternative de 30°C interpretată dc fanfară» 7,10 Me­ urmele bandei — cinemaioqia-
S ă in s ă m î n t & in d i n t o a m n a . 10 gr. clorură ntercurică + 5 grame şi 2Q°C. Mărarul se 6camănă în rin­ lodii populare,- 7.30, Sfatul me­ lul „Muncitorul"; PETROSAS’t:
clorură de şodiu -f 0,072 gr. cosin. duri «imple la 15—20 cm distantă, dicului 7.45 Emisiune de cîn­ Clubul cavalerilor ~ cincmulo-
In această soluţie seminţele 6e ţin rtînriu-sc o cantitate de sămîntă dc lece; 8,30 Valsuri; 9,00 Vreau qrulul „ R ep ub lica M a re le drum
leggaB ine p e S iip r a î e f e e s t m a l m a r i timp de 2 ore, după care se 6Cot, 5 -8 kg la ha., şi ingropînd sămînla să ştiu; 11,30 Diu albumul me­ cincmatoqralul J Noiem­
se z.vîntă uşor şl se pot însămînla. la 1—2 cin ndîncime. După semănat lodiilor de muzică uşoară; 12.00 brie"; ORASTIE: Elena din Tio-
in tirana zilnica a oamenilor, lequ- Calda, lli.i şi multe altele, care deşi mărunlit Si îngrăşat cu cantităţi Spanacul este o cultură care cere. terenul se tăvăiugeşte. Selectîuni din operele,- 13,10 So­ in — cincmatoqralul „Pairia” ;
Fantomele din Spessail — ci-
mele ocupă un Ioc însemnat, daloritl cu condiţii Joarte bune dc sol nu mari de bălegar (3(J—40 tone la ha). de asemenea, un teren bine pregă­ Ceapa pentru 6tu(at, trebuie plan­ lişti şi formalii artistice de ama­ nemaioqralul „ Flacăran; ALBA
faptului că ele conţin cantităti spor­ dau atenlia cuvenită acestor culturi. Nu sc vor ingrăşa insă terenurile în tit. Sămlnta se umeclează înainte dc tată pe «oluri uşoare, fertile. îngră­ tori ,■ 14.00 Concert dc prinz; IU LI A: Avinlul tinereţii — c/nc-
tive de vitamine si, tn plus, neutrali­ Aceasta şi ca urmare a faptului că care se plantează ceapa pentru stufat însămînlat prin stropire repetată şate In anul trecut. Arpagicul pen­ 15.00 Solişti romtni de muzică matoqralul „V ictoiia"; frjrisoa/c \
zează o scrie de aci2Î din 6lomac, inginerii şi tehnicienii agronomi din şi usturoiul pentru frunze. timp de 72 orc, după care se zvînlă. tru stufat trebuie să aibă un dia­ uşoară; 15,30 Din cinlecele şt dc la o necunoscută — cinema- I
Condiţiile de climă dc la noi nu ne gospodăriile colective amintite şi Din toamnă se însămînlenză spa­ Umectarea seminţelor sc face numai metru minim de 20 min şi o greutate dansurile popoarelor; 1G.15 Vor­ toqralut „23 August"; SEBES: j
permit 6ă cultivăm şi să obţinem Iu din altele cu condiţii bune pentru nacul, salata, morcovul, pătrunjelul acolo unde terenul nu are suficientă de 10—25 gr. Se foloseşte la ha o beşte Moscova; JG.45 Ansambluri Veniţi mtine — cinemQioqralut
artistice şcolare» 17,12 Melodii
cimp, în toată perioada anului, legume cultura legumelor din toamnă nn şi mărarul, sc plantează ceapa st umiditate. Cantitatea de 6ăminlă de cantitate de 700—1.800 kg arpagic. populare; 18.00 Scară pentru ti­ „ Progresul*; Acord lina! _ ci­
proaspete. Se ştie că prin conservare, acordă atenţia cuvenită însăminlări usturoiul pentru 6tufat. In ceea cc spanac folosită la hectar variază tn- Arpagicul destinat producerii cepei neret; 19,45 Ciulă orchestra ne matog talul „Sebeşul"; BRAD-
legumele pierd o p-irle din cantităţile lor pe suprafeţe cil mai însemnate. priveşte cultura morcovului şi a irc 15—25 kg. Semănatul se l«ce pentru stufat «e plantează în rinduri Mantovanl; 20.10 Melodii popu­ Noua prietenă a tatii — rincma-
de vitamine. De aceea, este foarte im­ In această perioadă cind timpul este pătrunjelului trebuie arătat că aceste în rîntluri simple la distanta de 15— simple la distanta de 15—20 cm şl lare,- 20.30 Noapte hună. copil; loqtalul „St. roşie"; IIAFEG:
portant să lungim perioada de vege­ optim şi putem să însămîntăm mari legume cer un pămînt foarte bine 20 cm, îngropind sămînla la 2—3 cm 5—8 cm pe rind. Plantarea o bine „Marea călătorie a micului şo­ Aventurile tui Kross — clnema-
taţie În cîrnp prin toate mijloacele suprafeţe cu legume din toamnă este mărunlit. Sămînţa de morcovi şi pă­ adincime. să se facă tn clape, la 8—10 zile. ricel- ; 20.55 Jocuri populare; loqralul „Populai"; 7.LATNA:
pentru a putea pune astlcl la dis­ necesar ca să se depună un deose* trunjel răsare greu, mai ales in Ca si 6panocul, salata arc nevoie pentru a se obţine o producţie eşa­ 21.00 Scrisori din Iară; 21.10 Festival Chaptin — cinematogra­
poziţia oamenilor muncii legume bit interes în această privinţă. Ln prima porte a vegetaţiei, iar dc cele de terenuri uşoare şi fertile, bine pre­ lonată. Muzică dc dans 22,45 Ciulă bari­ ful „Muncitorul"; 1.0 NEA: Mira­
proaspete pe o durată cit mai mare insămîntarea legumelor din toamnă mai multe ori germinaţia lor este gătite şi măruntite înainte de însă- Usturoiul pentru 6lufat. cere soluri tonul Nicolae Herlea ; jul — cinemQtoqralul „Minerul";
d:n an. trebuie să ţinem cont însă de citc- scăzută. De acest lucru trebuie 6ă mîntare. Sămînla de salată se umcc- uşoare, argilo-nisipoase. Se plantea­ TEIU$: Şapte dădace — cinema­
l)n mijloc important şi la îndcmîna va reguli, fără respectarea cărora t>c lină cont la insăminlarc. Tot­ tcazâ timp de 2 ore. dupfl care se ză loemna cît mai lîrz.iu. Se folosesc PROGRAMUL 11: 10,10 Melo­ tograful „Victoria"; APOI DUL
DE SUS: Alarmă pe insulă _
tuturor gospodăriilor colective pen­ nu se poate obţine o produclic tim­ odată. este necesar ca la insămin- zvînlă şi se poale însămînla. Salata rătoi de usturoi bine dezvoltaţi cu dii distractive din program; cinematoqralul „23 August"; (UA:
11.00 Muzică populară interpre­
tru a obţine legume timpurii este purie. Una din condiliile cerute de taie să dăm o cantitate cu 15—20 se seamănă in rinduri şimplc, la di- o greutate de cel puţin 1.0—1.5 yr, tată de Lili Creangă; 12,23 Mu­ MHă regească — cinematograful
insămînlarea lor din toamnă Din legumele cc 6e Insăminlează toam­ la sută mai mare decit cea normală, slanlă dc 20—30 cm în terenuri rea- întăliirîndu-se cel mic) şi deformaţi zică uşoară; 13.40 Cînlă Fanfa­ „Lumina"; CALAN: O Inmilic de
dîtele înregistrate pînă acum si din na este alegerea unui teren cîl mai deoarece multe plante pier în tim­ văne, îngrăşate in prealabil cu 200 de la mijlocul căpătînii. Se dau la ra reprezentativă a Armatei i revoluţionari — cinematogrolul
situaţiile operative, rezulta Insă că potrivit. Bune pentru cultura legu­ pul gerului din iarnă. kg azotat de amoniu şl 300 kg su- ha. 5UU—550 kg. căjei. 14,05 Cînlece şi jocuri populare; „l.CS.H",
In regiune s-au însăminlat pînă acum melor sînt terenurile uşoare, bogate Insămîntarca se face în rinduri pcrfoslat la ha. Se dă o cantitate de ln această perioadă, cadrele dc 14,35 Muzică uşoară romîncască;
numai 70 ha cu legume din toamnă, in siibstanle nutritive, care au fost distanlale Ja 30 cm dîndu-se-la mor- 2—3 kg sămînlă la ha, adincimoa de conducere din gospodăriile agricole lfi.30 Muzică populară; 17,00
lată de 200 ho. cit s-a planificat. îngrăşate In anul acesta. Aceste te­ < ov 3—4 kg săminlă la ha, iar la pă­ îngropare a seminţei fiind rle circa colective, inginerii, şi Ichnicionii tre­ Melodii de dragoste? 19.00 Din ^ B u letin
Acţiunea de insăminlarc a legumelor renuri trebuie alese pe terasa a trunjel 4--8 kg la ha. Semănatul tre­ 1 cm. Atit la spanac cîl şi la 6alatâ buie să depună o strădanie dense- rele mai cunoscute melcvlii popu­
cî:n toamnă se desfăşoară nesatislă- doua a riuriior, cu o expoziţie sudică buie tăcut pe timp liniştit, iar- după după insn'ninlarc, terenul sc lâvfllu- bilă ca « iprafelcle pîonificeie să se lare,- 19,30 Muzică uşoară Inter­ me teo polo (j ic
rător în !nate raioanele, dar mai sau snd-vcslică şi cu o înclinare spre însămîntare terenul să se lâvfllugea- geşte. însăminlcze în întregime cu legume pretată de Yma Sniuac; 22.30 Ver­
ales. In raioanele Alba. Urm). Ha­ sud de 4 — 12°. pe care nu bălteşte scă. Seminţele de morcov şi pătrun­ Sămlnta de mărar germinează ia din toamnă. Astfel < ,ln primăvara suri dc seară; 22,45 Muzică de Vicmea nestabilă cu cciul varia­
ţeg Mia şi Sebeş In accsl an unele apa din ploi 6au din topirea zăpezi­ jel 6e amestecă la însăminlare cu 2—3°G iar plantele răsar la 10—20 viitoare «e vor putea pune la dispo­ dans. bil temporar acoperit în sudul re­
giunii.
gospodării colective cum sint cele lor şi de pe care primăvara zăpada nisip sau rumeguş In proporţie de zile de Ja însămîntare. ln caz de ziţia consumatorilor, cil mai multe Vor rădea ploi mai frecvente in
din Vinerea, r.ăpiişnîc, Gurasada, Oră- sc topeşte repede. Nu este recoman­ J/4. Înainte dc «cmănat se recoman­ timp şecelos răşărîrca se face greu legume timpurii, realizate prin insă- Buletine dc $/iri şi ladiopirnnle' repiunea de munle vînlul va suf'*j
ştie şi altele. <a;c au îusămintal dabil să se aleagă soluri grele care. dă să se facă umectarea timp de 48 la circa 35 zile. Mărarul semănat mîntările de toamnă. 5,00; 6.00; 7.00; 1100; 13.00; pnhn-jf d;n sectorul Snd-Est.
legume pe suprafeţe destul dp mait deşi uneori sînt fertile, sc încălzesc ore. De asemenea, este obligatoriu toamna poale fi Hat în consum !« 17.00; 20.00- 22.00: 23.52 (progra Temperatura staţionaiâ, ziua va fi
tn toamna trecută «u obt»nut%tn«em- greu piimăvara si nu grăbesc vege «•ă se trateze săminta contra bolilor 30—40 ziip de la dezgheţ Seminţele tng. N CINDEA mul I) 10,00; 12.00, 14,00; 16.00; cuprinsă intre 12-13 prade, iar noap-
ncte venituri d:n valorificarea lor. talia. Te aceste terenuri lucrările de de mărar germinează greu De aceea şeful set tiel horii viticole J8,00; 23.00/ 0.52 (programul II) »e3 între 9 şi fi trrade. dimineaţa»
Sini insă şi a’!e gospodării colec­ pregătire a 6olnlui trebuie făcute cu şl dăunătorilor. Cind germinaţia se­ ele se tin la început la o tempera­ din cadrul Consiliului agriiol ceaţă locala.
tive, ca de pildă cele din Mihalţ. multă atenţie, pămintul 6ă fie bine minţelor este şlabă. acestea se pol tură de 10~C timp de 3 zile şl apoi regional