Page 103 - 1963-10

Kr. 2749
Drumul socialismului Pag. 3

îndeplinirea propriilor hotărî 0 după-amiază
- la club

chezăşia obţinerii unor noi succese G hcorghc Dragon stătu o
clipa pe r/induri. Apoi, ho-
turit, mişcă daţnu lingă pionul
dc pe coloana C.
Cu un an în urma, în octom­ cu 2.159 tone. Atunci, la recoman­ candidaţi dc partid, n-au privit — Cred că asllcl pot evita
ta
surpriză. „ Cavaleria"
otice
brie 1962, comuniştii clin secloiul darea biroului organizaţiei dc ba­ cu destulă răspundere sarcina în­ nu-mi dă nici gn răgaz. Prea mă
IV B al E. M. Lupeni, la adunarea ză. în fruntea brigăzii dc la aba­ credinţată dc conducerea sectoru­ urmăreşte...
ele clare de scamă şt alegeri au tajul frontal — plug a fost nu­ lui de a pregăti panoul 1 din stra­ — A păi, dc ; la şah, Ştii bine
spus cu holărîre: Să recuperăm mit comunistul Lukacs Andrei tul 15 în vederea creării condi­ cg-s campion — răspunse in
vă minerea in urină. O asemenea care ştia să lupte cu greutăţile, ţiilor pentru realizarea planului şagă Mircca.
situaţie în produci ic nu mai avea experienţă în minerit, price­ pc mai departe. Fără a colabora Jocul dc şah diptre cci doi
poate fi tolerată. Timp ele doi ani pere şi putere dc organizare. Tî- între c!c, lăsînd executarea unor prieteni continuă. La celelalte
sectorul nostru nu şi-a realizat nărul inginer Costache Tjlus care lucrări una în seama alteia, aces­ mese i-am recunoscut i>c An­
sarcinile ele plan. Comuniştii răspundea de partea mecanică, te brigăzi nu şi-au realizat planul. ton Zaicu, loan Popescu, An-
sectorului JV B. aveau încre­ împreună eu candidatul dc partid Din această cauză panoul 1 n-g rlronc loachim şi pe mulţi alţi
dere că muncind eu hotărî* Andrei Sznszer, şef dc sector, s-au putut intra în exploatare la ter­ muncitori de la 1.1.L Hunedoa­
ra. Taţi erau bine dispuşi. Aici,
rc vor putea să facă din sectorul ocupat dc punerea la punct a menul stabilit, pcriclitînd din nou In la(a pieselor de şah, fiecare
lor, un sector evidenţiat. De a- plugului. S-au acomodat şi oame­ îndeplinirea planului pc sector. sc gindea la variantele a i aju­
ceea, in adunarea respectivă au nii cu acest utilaj- Şi în februarie, Situaţia respectivă a fost ana­ torul cărora şu-şi Iacă mat ad­
făcut o profundă analiză a mun­ munca ncobqsită şi priceperea cu lizată. în adunarea generală din versarul.
ci, descoperind principalele cau­ <aie s-a organizat brigada, şi-ou luna septembrie. Dar cu prilejul t lăsăm pe şahişti să-şi
ze ale rămîncrii sub plan şi ho la­ spus cuvînţul : pentru prima da­ alegerilor, ca şi în anul trecut, co­ î c.ontiune jocul şi intium it\
ri nd aplicarea . unor măsuri tă după aproape 3 ani. din acest saht de lectură a bibliotecii clu­
eficace. sector au fost trimise „la ziuă'1 muniştii au analizat din nou, pro­ bului. Linişte deplină. Hala cslc
fund. această problemă, stabilind
...A trecut de atunci un an. Co­ primele 27 dc tone cărbune pes- Iminos pavoqzQlu. cu loiomon-
toje, vitrine cu cutii, portrete
muniştii din sectorul IV B. dc măsuri concrete pentru remedie­ ale celor mai de scamă oameni
rea neajunsurilor.
data aceasta mai mulţi la număr V M \ W . W . V . W . V . V . % W « rle arlu. In jttrul meselor. Itncri
cu aproape 30 tovarăşi, s-au în- Adunări de dări dc seamă Un mare accent s-a pus in dez­ şi vlrslnicl sînt cufundaţi In lec­
îilnit din nou intr-o adunare pen- bateri şi pc felul cum sînt in(re­ tura diferitelor tomane, reviste,
iru dare dc scamă şi alegeri. Cum şî afegeri în organizaţiile ţinute utilajele. Pentru ea fiecare ziare. Aici, i-atn găsit, ini re al{i,
e şi firesc, în centrul dezbateri­ de bază P.M.R. miner să ştie ce trebuie să ceară pc lincri muncilor i Ghcorghc Calitatea reparaţiilor c.s/e o preocupare permanentă a bobinatorilor Aurel Xeagu şi Hic Borza de
lor a stat modul în care s-au în­ dc la utilaje şi cum să le între­ Tanca, Aurel Strbu şi aii ii. la Atelierele centrale Gurabana. Polorepotlend i-a găsit pc cei doi bobinatori lucrind la repararea
deplinit holărîrilc adoptate în a* ţină, adunarea a hotărît organiza­ — Citesc din „Jiuzboi si pa­ unui electromotor dc la pu(ul de extiaclic Valea Arsului. Polo: V. ONOIU
dunarca generală din octombrie te plan. In martie sectorul a ex­ rea unor cursuri şi ţinerea unor ce" de Tplstoi — rov/w/nsc
Ghcorghc Tanca Jnlrcbăni noa­
1962 şi ale celorlalte adunări ge­ tras în plus 1.320 tone. conferinţe cu minerii pe această stre.
nerale clin cursul anului acesta. Tot prin luna martie, ing. An­ temă. — Cc cârti afi mai c ilii? Cm aceleaşi aga*egatfe>
S-a vorbit cu mindric despic rea­ drei Sznszer, Mircca Coroban şi In holărîrea adoptată sînt pre­
— Vn pot inşira multe. De h
lizările obţinqtc dc colectivul sec­ Tilus Costache, ca răspuns la în­ văzute şi alic măsuri care odată începutul acestui an, am cilii
torului. care nu numai că a reu­ demnul organizaţiei dc partid, au aplicate în practică vor conduce mai mult dc 00 dc volume. eaBB^itătl sporite de semleoes
şit să-şi îndeplinească sajcinilc studiat posibilităţile de creştere a la realizări din ce în ce mai mari. 4m Jacul apoi cunoşti-
dc plan, dar in trimestrul II a producţiei sectorului, au prezen­ ...Comuniştii sectorului IV B., fă cu Ştefan lluulicq, bi- In cele 9 luni, colectivul s<?ct^-
fost şi evidenţiat pe exploatare. tat pc baza studiului întocmit dc la E. M. Lupeni, şi-au expri­ bliolccatul clubului, care ne-a La sectorul scmicocscrie al uzinei maistru care nu mai are alte sar
Este urmarea firească a aplicării propuneri pentru pornirea va­ mat încrederea că la viitoarele a- povestit despre telul cum işi .Victoria*' din Călan conferinţele cini de serviciu. Această măsură rului semicocşprie al uzinei „Viclo--
ria" dip Qjlan, cu toate că a inlhn-
in practică a măsurilor adoptate loroasei iniţiative „două fîşii pc Icgeri vor putea să vorbească şi folosesc timpul liber şi alţi mun­ tehnico s-au linul cu regularitate. £ a dus la folosirea tractoarelor Kv piuat unele grpuhjli in ceea cc pri­
dc comunişti, rodul muncii lor în­ zi" la frontalul cu plug. Deşi unii despre alte succese ale sectoru­ citori care lucrează la cariera şi firesc. Pentru colectivul sectoru­ rov la capacitatea lor maximă, la veşte alimentarea agregatelor cu gaz
sufleţite. Aşa cum sc hotărîsc, tovarăşi au manifestat o oarecare lui şi în cuvînţul lor fiecare şi-a dc piatră dc la Ll.L Hunedoa­ lui scniicocseric. audierea conferin­ Îmbunătăţirea alimentării bateriilor dc furnal şi energie electrică, a reu­
conducerea sectorului îndrumată neîncredere auzind despre ce c luat angajamentul să lupte neo­ ra, cum Invafă la şcoala dc ri­ ţelor pe teme tehnice a devenit ce­ cu cărbune. şit să sporească productivitatea
dc biroul organizaţiei de bază a vorba, conducerea sectorului a bosit pentru îndeplinirea sarcini­ dicare a calilicătii prolcsionalc, va necesar, obişnuit. Muncitorii de La conferinţa tehnică pe tema pro­ muncii cu 4 la sulă.
trecut imediat la selecţionarea consultat biroul organizaţiei dc lor dc partid şi dc stat, pentru la Şcoala medic serală, despre aici s-au convins de eficacitatea ductivităţii muncii s-a arătat că un
sttcccselc muncii lor din pro­
Avlnd In vedere creşterea conti­
oamenilor, la organizarea muncii. bază la care a găsit înţelegere şi continua întărire a rolului dc con­ ducţie şi despre mullc altele. acestora. Din conferinţele tehnice a i însemnat spor de semicocs se poa­ nuă a productivităţii muncii comu­
Conducerea tehnică a fost solici­ sprijin. Astfel că din aprilie, în ducător al organizaţiei de partid. Pc tinerii care-şl folosesc, asl­ învăţat cum să exploateze ‘mai bi­ le obţine prin mărirea debilului d ' niştii din sectorul semicoeserie au
ne utilajele şi agregatele, cum să-
tată să studieze situaţia din sec­ stratul 13 panoul 1 s-a trecut la Ca secretar al noului birou, ci lcl timpul Itber, care obţin rezul­ şi organizeze munca, cum pot îmbu­ gaz de furnal la cuploare. Analizind venit in cursul acestui an cu iniţia­
şi această problemă, comuniştii au
tor, să vină eu propuneri pentru lăierea a două fîşii pe zi. Rezul­ l-au reales pe maistrul Ion Nelcga, tate bune Irt muncă nu poţi să nătăţi calitatea produselor etc. De propus conducerii sectorului să În­ tive valoroase. De pildă, comunis­
folosirea rezervelor, a tuturor po­ tatul : in aceeaşi lună depăşirea care în anul acesta şi-a îndepli­ ntt-i îndrăgeşti, sd ntt-l stimezi, aceea ori de cîtc ori veneau In tul Nicolae Pis. împreună cu echipa
sibilităţilor şi să organizeze mun­ a crescut la 1.490 tone, în mai la să nu Iii mindru cu ei. mijlocul lor inginerul Adrian SloVoi. tărească echipele do Întreţinere de de lăcătuşi pe care o conduce, a
ca maiştrilor şj prini-mqişlrilpr 2,109 tpnc, în iulie la 2.246 tone nit cu răspundere sarcina cc i s-a D. LUPASCU tehnicienii loan Ţăranii, A dam Tro- la sufiantele de gaz. şă reorganizeze lansat chemarea „Prin buna între­
mineri în aşa fel ca să se asigure şi aşa lună de lună ajungînd ea încredinţat. şan, Anton Cosmescu şi alţii, să le curăţirea acestora pe baza unui gra­ ţinere şi reparare a agregatelor să
o permanentă asistenţă tehnică la L octombrie sectorul să aibă R. BLDIN lină c(le-o conferinţă, erau bucuroşi, fic. Care o rezultatul? Curăţirea im­ prelungim durata lor de funcţio­
brigăzilor. Pentru ridicarea cali­ extrase peste plan 5.432 tone de 11 înconjurau cu căldură. purităţilor ce se depun pe sutlan'e naro".
ficării. pe lingă cursurile organi­ La începutul acestui r.n. printre Do verii U( Iii-se a fi foarte bună che­
zate, la recomandările făcute dc cărbune. S P O R conferinţele care s-au ţinut, una s-a se face acum mai bine. Datorită marea a găsit ecou. Si rezultalele se
către biroul organizaţiei de ba?ă In această perioadă, după cum referit 1a productivitatea muncii şi acestui fapt s-a mărit orificiul sii- văd Durata de funcţionare a ele­
s-aii ţinut cicluri de conferinţe a rceşit din dezbateri s-au rezol­ Concursul pentru nut tinerii Mica Alexandru, Cărbune căile ei de creştere. flanjelQr, a crescut debilul de gaze vatoarelor de semicocs şi cărbune
tehnice, minerii mai slabi pregă­ vat şi alte probleme. Dc exemplu, Mihai, Gh. Ivflşcn şi alţii. — In* 62 e drept că productivita­ şi fireşte s-a scurtat durata dc flui­ s-a prelungit cu 5 luni. Apoi. repa­
tiţi au fost daţi să lucreze pc lin- piciul dc cost pe tona de cărbu­ cucerirea insignei GH, PANTILIMON tea muncit a crescut cu 3.1 la sută dizare a cărbunelui. Dacă tnnint®. rarea cuptorului nr. 3. de la bate­
nă cei cu experienţă. Iar pentru ne era ridicat dc utilajele care nu corespondent fală de cea plani(icată a spus la o necesarul do colorii se complela cu ria I a. a fost executată cu 10 zile
cunoaşterea dc către fiecare mi­ sc mai foloseau. Biroul organiza­ de p o lisp o rtiv şedinţă dc partid comunistul Nicolae
ner şi vagonetar a indicilor dc ţiei dc bază, analizind împreună H andbal în 7 Criicennu. Ne mulţumim numai cu căldura rezultată din arderea căr­ înainte de termen, lucrarea fiind
plan şî în vederea mobilizării în­ cu conducerea sectorului această LA HAŢEG alil? La conferinţă tovarăşul ingi­ bunilor, acum se realizează un sur­ de calitate bună. Aceasta a dus k
tregului colectiv la îndeplinirea situaţie, au ajuns la concluzia că La asocia li<i sportivă Bucura de pe In cadrul campionatului regional ner ne-a demonstrat doar destul di plus dc calorii. De asemenea, s-au obţinerea unui spor do fiOO tone se­
acestora, organizaţia de partid este necesar să sc caseze utila­ lingă şcoala medie mixtei din Haţeg de handbal a fost programată iutii- limpede că sint rezerve care n-nu montat aparate de control şi măsu­ ni i cocs.
si-a antrenat toate forţele, folo­ jele ncfolositc şi au luat măsuri­ există multă preocupare în organiza­ nirca dintre echipele A. S Cugir şi fost valorilicalc. ră a debilelor (le aer. Conducerea Colectivul sectorului somicorspric
sind o agitaţie vizuală mai con­ le corespunzătoare. Ca' urmare, rea unor concursuri pentru obţinerea Constructorul Hunedoara. Fiind mai Păreri asemănătoare şi-au dat şi- sectorului a luat măsuri pentru îm­
cretă. lustruind mai bine agitato­ pînă acum au fost casate utilaje Insignei dc polisportiv. De curind au bine pregătiţi localnicii au învins de­ ceilalţi comunişti. Cu toţii cran se preocupă acum intens dc desco­
rii sj folosind în general eu rr|ai în valoare dc 4.352.791 lei. avut Ioc primele întreceri la care au taşat cu scorul dc 36—17. bunătăţirea navetei vagoanelor C.F.R. perirea si valorificarea unor noi re­
multă eficacitate toate formele Adunarea generală a acordat o luat parte peste 180 elevi şi clpvc. ir hotărî li să dea semicocs mai mult pentru scurtarea încărcării şi des­ zerve interne (|c creştere a produc­
muncii politice dc masă. marc atenţie problemelor încă nc- Dintre participanţi s-au remarcat in Pc terenul $tiin|a din Tciuş s-a şi mai bun. cărcării lor cu semicocs. tivităţii muncii, pentru ca pe această
Măsuri politice şi tehnico-orga- lezolvate din sector, a apreciat mori deosebit Cnrol Palcăn. Ollo 1 le- disputat înlilnirca dc handbal in 7 — La Instalaţiile de încărcat or­ Măsurile amintite mai sns. căro­ cale să poală produce semicocs mai
nîzatorice s-au luat ele fiecare da­ activitatea unor membri şi can­ bol, Viorel Armie. Kodica Bărbii, loan între Şliinla din localitate şi M i­ ganizarea muncii şchioapălă. Maiş­ ra II se mai pot adăuga si altoi'', mull. de bună colitale şi la un preţ
tă cînd se ivea o problemă dc didaţi dc partid. Nu s-a trecut dc Biscărcanu, Angelica Medrca şi alţii nerul lupeni. Victoria a revenii echi­ trii de la baterii au treburi multe, au dus la creşterea productivităţii de cost cit mni scăzut.
rezolvat. Iată pe scurt cum s-a exemplu, cu vederea, faptul că care sînt şi fruntaşi la Învăţătură. pei Minerul cu rezultatul dc 2G—22. nu pol urmări modul cum acestea cuptoarelor.
desfăşurat activitatea în acest sec­ biroul organizaţiei dc bază şi con NICU SBUCHEA De menţionat că acesta este singurul L DEMLTER
tor. In prima lună după alegerile ducerea sectorului, ocupîndu-sc corespondent joc pierdut pe teren propriu de echi­ funcţionează, cum fac alimentarea
din 1962, in noiembrie, măsurile mai mult de frontalul cu plug au * pa din Tciuş în actualul campionat. bateriilor cu cărbune — îşi dădu B IN E A R F I D A C A , , .
luate au dus la realizarea planu­ neglijat abatajul frontal de lucru Duminică la Alba lulia înlîlninrl cu părerea înlr-o zi comunistul Prq-
lui pe sector. Pc Ia jumătatea lu­ din panoul 2 a\ stratului 18, care LA ILIA echipa Ardeleana. Minerul Lupeni a cup Arpad. ...Oficiul P.T.T.R. din Teliuc ar de­ ...1 R.T A. Huncdoara-Deva ar pune
nii decembrie, sectorul s-a văzut la rînclul său fusese dotat cu o Şi la llia asociaţia sportivă Voin­ o bl • iui t o nouă victorie, de data Studiind această problemă, condu­ termina factorii poştali din localitate In circulaţie o maşină pe ruta Oră-
însă fjip nou în faţa unei situaţii haveză şi cu craţerc blindate. A- ţa din localitate în colaborare cu asp- aceasta la un scor concludent 56— cerea sectorului. îndrumată do orga­ să distribuie ziarele agonalilor ca şi
grele: în abatajul frontal — plug ceasla a făcut ca brigada de aici ciaţia Ogorul N’nu din Bretea Mu- 22. Jocurile echipei Minorul au plă­ corespondentele intr-un timp cit mai ştie-Deva cu plecarea din Orăştic la
care dădea mai mult dc 50 la sulă să nu-şi îndeplinească sarcinile. resană a organizat un concurs pentru cut foarte mult numerosului public nizaţia de partid, a reorganizat mun­ scurt. In prezent ziarele şi trimiterile ora G dimineaţa. In «acest fel o scrie
din producţia sectorului, au apă­ Dc asemenea, brigăzile conduse cucerirea insignei dc polisportiv. Cu spectator, alil la Tciuş cit şi la Alba. ca la tractoarele Kirov. Acum, dî poştale sînt distribuite de mullc ori de tovarăşi s-ar putea deplasa la
rut falii diagonale. Şi. în ianua­ de îIic Buliga, membru dc partid, acest prilej au trecut normele 43 T. CIORTEA controlul funcţionării lor şi de ali­ abia a doua zi (A. Conslanlin-corcs- timp la locurile dc muncă. (Mihai
rie a.c., sectorul rămîne sub plan Ludovic Varga şi Mihai Lorkc, tineri. Rezultate deosebite au obli- corespondent mentarea bateriilor se ocupă cile un pondent). Moldpvan-corespondcnl). ^

SPRE CREAREA BAZEI TEHNICE MATERIALE
c h l

euiitecL A C O MU N I S MU L U I

au avut loc mari schimbări In In 29 de ani. volumul global al consum s-au eFrat la 26,4 miliarde vreme Datorită ci s-au obţinu:
Industria cu 9.2 la sulă, in I9G2 cu 9.5 la structura Industriei. Chimia, ener­ producţiei industriale va creşte de ruble (dc două ori mai mult do­ materiale sintetice cu proprietăţi la punct o scrie de substanţe foar­
te apropiate ca compoziţii şi pro­
sulă Anul 1963 nu este încă ter­ getica, construcţia de maşini şi tn şase ori. al industriei chimice de
progresează rapid minat ; se poale insă coinpaia pri­ special de aparate au tomate, elec­ 17 ori. a! energici electrice dc cil in 1952b iar in 1962 la 211,4 minunate. Inexistente In natură, şi prietăţi dc albuminelc naturale.
a căror aplicare permite să sc spo­
mul semestru al acestui au cu pri­ tronice. iată ramuri in care se «i- 9— 10 ori, al construcţiilor meca­ mili<arde ruble. Datorii*’’» creşterii rească producţia (n toate ramurile Stîinha s-a apropiat de nn obiectiv
productivităţii 'muncii şi a fondu­
oare pină nu rje Tnult păre«a foarte
Potrivit Programului P.C.U S., mele semestre ale anilor prece­ cordă o atenţie, deosebită dezvol­ rilor soci«ale de consum, veniturile economiei îndepărtai, aproape inaccesibil —
baza tehnică imaterială a comunis­ denţi. Progresul fală de acestea a tării Fie pol da rapid importante nice şi industriei metalurgice de reale ale muncitorilor şi funcţio­ Nu ne dăm încă scama de toate sinteza moleculelor de albuinină
mului va fi creată In perioada fost de 8,5 la sută. La principalele rezultate economice. Ele vor per­ 10— 11 ori. Programul P.C.U.S. st i- narilor au crescut in I9G2 in me­ posibilităţile de progres pc care care stai/ la baz<a procesului vital.
1961—1980. Al treilea din aceşti 20 articole, industria a produs in pri­ bileştea ritmuri de dczvoPare mal die cu 2 la sută. Uniunea Sovie­ le va oferi omenirii dezvoltarea Şliinla înregistrează progrese ui­
de ani se apropie de sflrşil. Dez­ mul semestru al anului curent mai mite să se obţină o creştere In rapide pentru cele mai înaintate tică ocupă primul loc in lume tn chimici. Fără îndoială că se vor mitor de rapide. Va veni timpul
voltarea industriei sovietice in a- mult decit in lot anul 1953. In săgeată a productivităţii muncii, o ramuri ale tehnicii. S-a linul sea­ ce priveşte ritmul şi amploarea face descoperiri foarte marj in a- cînd nave cosmice cu oameni la
ceaslă perioadă se caracterizează soamnă că in şase luni s a produs spoiire considerabilă a volumului ma de acest lucru la elaboram.! construcţiei de locuinţe. cest domeniu si care vor duce la Ijord vor porni spre diferite pla­
prin ritmuri rapide, in ciuda pre­ producţiei industriei grele şi uşoare, planului economic pe 1964—1965. KIRILL l'LOTNIKOV. o abundentă <le produse alimen­ nete. Cosmonauţii’ sovietici «t i
vederilor unor economişti burghezi. cit Intr-un an Întreg. care va fi examinat şi aprobat în directorul Institutului de tare. de mărfuri şi materiale teh­ inaugural era zborurilor interpla­
nice de tot felul, vor lichida bolile
Acesta este aspectul cantitativ. in special «a industriei bunurilor dc curind In noiembrie va avea loc economie, membru corespon­ netare.
Volumul producţiei globale a in plenara CC. al P.C.U.S. la care so dent al Academici de Ştiinţe grave şi vor uşura şi mai mult
dustriei sovietice a crescut In 1961 Un alt aspect este cel calitativ — larg consum. munca. M|H/VIŢ AGOŞKOV,
va discuta dezvoltarea accelerată a U.R.S.S. locţiitor al secretarului ştiin­
a industriei chimice. Producţia se mceamzcază şi se ţific principal al Prezidiului
Marile lucrări de construcţie «au Ştiinţa şi producţia au lom a Li zeaz.’i in măsură din ce (n Academiei de Şliinţc
luat o amploare fără precedent. Iu Epoca noastră este marcată de ce mai mare. Automatizarea, care d U.R.S.S.
pătrunde tn toate domeniile, tn
1961 şi 1962 In U.R S.S. au fost progresul uriaş at ştimlei. Progre­ toate ramurile. In toate sferele do
dale în exploatare aproape 16)0 sul tehnic este astăzi de neînchi­ activitate, va înfăptui un princi­ C ifre şi lapte
mari întreprinderi industriale. Anul puit fără aplicarea descoperirilor piu fundamental ai teoriei comu­
f In U.R S.S. există 738 dc in­
acesta se construiesc 628 întreprin­ şi realizărilor recente in domeniul nismului ştiinţific — dispariţia di­ stituţii de învdlămint superior in
deri mari, dintre care 100 de în­ fizicii, chimiei, biologici, matema­ ferentelor substanţiale Intre mun­ 217 do oraşe.
treprinderi a’e induşlrîei chimice, ticii. mecanicii ele. ca fizică şi ce«i • intelectuală. • Peste H50.000 dc specialişti cu
în special In estul tării — in Si­ Să vedem care slut problemele O lemlinlă principală a dezvol­ studii superioare şi medii de spe­
beria şi Kazahstan. Uzina ‘metalur­ principale ale producţiei pe care tării automatizării este punerea la cialitate. au fost pregătiţi In 1963.
le mo de rezolvat astăzi şliinta
gică din vestul Siberiei a început sovietică. Ele au fpst prevăzute i:i punct a sistemelor de maşini cure ? O treime din noii specialişti
recent să producă cocs. Anul a- programul adoptat l«i Congresul ai „glndesc" cu autoreglare, jn sta­ si/it femei
cosla an fost stăvilite apele Em- XXII-lca al P.C.U.S. re să efectueze d: Ieri le operaţii • Anul trecut au fost pregătiţi
soiului pe care se construiesc cele Prftblem«a nr. 1 a producţiei con­ după un anumit program şi la ne­ pentru agricultură peste 30.000 dc
voie să şi schimbe «acest program.
mai mari hidrocentrale, din lume. temporane este aceea a energiei IJn «alt fenomen semnificativ este specialişti cu studii superioare,
In întreaga tară se construiesc electrice. Mai devreme sau mai faptul că biologia devine din cc bilă do 17.70Q In 1953.
• Datorită marelui «avint luni
puternice termocentrale Diferite tirziu, ca v«i fi rezolvată in spe­ In ce mai mull o şliinla exactă. dc chimic, numărul studenţilor în
întreprinderi chimice. întreprinderi cial prin reacţia termonucleară Cercetările se efectuează in coo­ chimie «i crescut. In 1962 au lost
ale industriei uşoare şi alimenta­ controlată. O importantă echipă de perare de către biologi, ehianişli, admişi In acest domeniu aproape
re intră in funcţiune una după alta. oameni de ştiinţă s a consacrat a fizicieni. m«alematicieni şi alţi ?*pe- 17.000 de sludenli, de p*v»ie duu.l
cotei probleme. Ea a reuşit dej«a
Se dezvoltă rapid si productul să retină (deşi numai pentru cl- chalişti în şliinte exacte orj mai nn/lli decit in 1957.
In programul P.C.U.S. se acorda
bunurilor de larg consum. teva fracţiuni de secundă) plasma o mare importantă biologiei. Aceas­ • 1.340.000 de ingineri lucrează
Toate acestea urmăresc acelaşi In pila magnetică termonucleară. tă şliinla trebuie să rezolve ci Iova In ecpiipmja nalioiiciU a U.R.S.S.,
In
de două ori mai mulli docil
obiectiv — ridicarea nivelului de Totodată se studiază balanţa e- probleme fundamentale, printr-i S.U.A.
ncrgetică a tării, se caută să sc care şi acera privind natura vie­
viată in U.R.S.S. In afară de sa­ folosească cil mai raţional posibil ţii. Numeroşi oameni de şliintă • 49 l<a sulă din munci torji ocu­
larii. oamenii muncii beneficiază surşplp existente do energie sovietici, specializaţi tn biologia paţi in producţia materială şi 23
la sulă din colhoznici au sludh
do importante avantaje din fondu­ şi să sc creeze altele noi. moleculară, caută soluţia acestei superioare si medii.
rile sociale dc consum — asigurări In special se caută posibilita­ probleme. Recent s-ati obţinui • In U.R.SS. se numără circa
La combinatul chimic din Kairterov a intrat în funcţiune o nouă secţie dc caprolactan. sociale, diverse alocaţii. pensii, tea să sp transforme direct dife­ succese importante In acest (lo/ge- 500.000 cercelălgi i $1 i in li firi si lu­
Caprolaclan este superior capronului, din el se pot fabrica diferite produse. bursp, concedii plătite, tnvătămint ritele forme de energie in energie niu. Oamenii de ştiinlă an stabilii crători In tnvălămînl, dintre e«ue
chimică «a elementelor
sîruclurn
Această secţie a dat prima serie dc producţie. si asistentă medicală gratuită. electrică. esenţiale pentru viată — albumi- aproximativ 1.3 000 de docte ii In
In foto: Vederea generală a secţiei de caprolactan. Chimia. In special chimia poli­ ştiinţe şi peste 1O0.000 de candi­
In 1961, fondurile sociale dc merilor. a evoluat mult in ultima nole şi acizii nucleici; Au fost puse daţi in ştiinlo.
T.: