Page 104 - 1963-10
P. 104
Drumul socialismului fir. 274Î
Vizita parlam entarilor ULTIMELE STIBI * ULTIMELE ŞTIBI A ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE ŞTlBt * ULTIMELE ŞT[18
rom îni în Belgia
BRUXELLES — Trimisul special A* La recepţie au participat Van He-
Qerpres Mircea loncscu, transmite: merlijck, fost ministru. Edmond Ma-
In cursul zilei dc marii, membrii chlens, preşedintele grupului parla
grupului parlamentar romln pentru mentar de prietenie Belgia-Rominia,
relaţii de prietenie Romînia—Belgia Carlos Baeck, preşedintele grupu
din Marca Adunare Naţională au vi lui belgian al Uniunii interparlamen
zitat provincia Limbourg, unde se tare, M. A. Pierson, preşedintele gru
află principalele exploatări carboni pului socialist din Camera reprezen N o i dem onstraţii ale pop u la ţie i
fere ale Belgiei. tanţilor, R. Hieguet, preşedintele co Sesiunea Adunării Generale
Deputaţii romîni au fost primiţi dc legiului de chestori al Camerei repre de culoare din S.U.A.
quvcrnatorul acestei provincii, L. zentanţilor, M. Leroy, reatorul Uni
Roppc cu care au avut o convorbire versităţii din Bruxelles, deputaţi sl a O. A. U. PHILADELPHIA 29 (Agerpres). — de către politia care a operat ares
cordială. Ei au vizilaLapoi o exploa senatori, personalităţi ale vieţii poli Asasinarea la 27 octombrie a unui tări in riadul manifestanţilor.
tare carboniferă din bazinul Cainpin tice, economice şi culturale din Bru negru dc către politia locală din Phi Si in oraşul St. Louis, stalul Mis-
si muzeul satului din localitatea Bok- xelles, ziarişti. Comitetul politic In Comitetul pentru problemele sociale, ladelphia a provocat un val puternic sonii, a avut loc o demonstraţie ur
riţk. Seara, oaspeţii romîni s-au în Au participat şefii unor misiuni dc proteste in rîndul populaţiei dc inată de un miting dc protest împo
tors la Bruxelles. Cu aceasta, vizita diplomatice acreditaţi în Belgia şl a început dezbaterea umanitare şi culturale culoare. După cum anunţă agenţia triva discriminărilor rasiale. La a-
parlamentarilor romîni în Belgia s-a alţi membri ai corpului diplomatic. France Prcsse. la 29 octombrie a avut ceaslă demonstraţie, potrivit a-
Încheiat. problemei dezarmării Adoptarea unei declaraţii privind lichidarea loc în acest oraş o puternică demon gcnţici U.P.I., au participat nu
Recepţia s-a desfăşurat Intr-o at meroşi cclătcni albi. După cum meiu
straţie de protest împotriva acţiunilor
mosferă cordială. Generale şi totale abuîivc ale politici. Această de lionenză agenţia, cei care au luat cu
In seara zilei de marii, 29 octom In timpul recepţiei s-a toastat pen discriminării rasiale monstraţie. organizată dc Comitetul vinlul la miting au protestat împo
brie, ministrul R. P. Romîne în Bel tru prietenia romîno-belgiană, pentru local al Congresului naţional pentru triva condamnării dc călie autorită
gia, Pavel Babuci, a oferit o recepţie NEW YORK 29 — Trimisul special NEW YORK 29 (Agerpres). — primejduirea securităţii internaţio egalitate rasială, a fost împrăştiată ţile locale a 19 lideri ai Comitetului
In cinstea delegaţiei. pace in Întreaga lume. Agerpres C. Alcxandroaie transmite: In şedinţa Hm 28 octombrie a nale". din Sl. Louis al Congresului naţional
Luni, în Comitetul politic al Adu Comitetului Adunării Generale a „Se consideră o crimă împotriva pentru egalitate rasială.
ONU. pentru problemele socia’e. societăţii, se spune în continuarea In cuvinlul său, John Dunsford,
Convorbirile de la Bamako privind soluţionarea nării Generale s-au încheiat dezba umanitare si culturale, a fost adop declaraţiei, orice instigare la vio profesor la Facultatea de drept din
terile asupra primului punct dc pe tată cu 89 dc voturi pentru şi 17 lentă sau alic acte de violentă în oraşul St. Louis, a subliniat necesi
conflictului algero-marocan agendă intitulat: „Necesitatea urgentă abţineri o declaralie care proclamă dreptate împotriva oricăror rase sau tatea lichidării pentru totdeauna a
vreunui grup de porsoane dc o altă
a interzicerii tuturor experienţelor nu necesitatea lichidării cit mai grab culoare sau dc allă origină etni practicilor rasiale.
BAMAKO 29 (Agerpreş). — Potrivit relatărilor agenţiei France nice in toate colturile lumii a dis că. Pentru traducerea in viată a te
Marii după-amiazâ au sosit in ca Prcsse. in convorbirile bilaterale par cleare şi termonucleare". La dezba criminării rasiale sub toate for lurilor şi principiilor înscrise în
pitala Republicii Mali, Bamako, Bcn tea algeriană şi cea marocană şi-au teri au luat cuvinlul 38 de delegaţi. mele ci şi asigurarea respectării această declaraţie, toate statele tre F e s tiv ifâ fiS e
Bella, preşedintele Republicii Algeri reafirmat punctele dc vedere cu pri In zilele următoare se aşteaptă pre demnităţii umane. S-au abţinui d? buie să adopte neînlirziat măsuri d e I a A n k a r a
la vot: Australia, Belgia, Canada.
ene. Hassan al IMea, regele Marocu vire la Încetarea focului, care râmin zentarea unui proiect de rezoluţie Danemarca. Grecia, Islanda, Irlan pentru a urmări pe cate juridică sau
lui si Împăratul Etiopiei, Haile Sclas- deocamdată îndepărtate. Partea alge in legătură cu problema dezbătută. da, Italia. Luxemburg. Olanda, Noua- a declara în afara legii, organizaţiile ISTANBUL 29 (Agerpres). —
sic î pentru a lua parte la conferin In continuare Comitetul Politic a Zeelandă, Norvegia, Suedia. Marea care sprijină discriminarea rasială, In Turcia s-a sărbătorit la 29 oc
ţa la ccl mai înalt nivel convocată riană consideră ca o condiţie preala Britanic, Statele Unite ale Americii. incită la violenlă sau Tecurq ta vio tombrie cea dc-a 40-a aniversare a
In vederea soluţionării paşnice a con bilă încetării focului retragerea for trecut la discutarea unui nou punct Finlanda şi Franţa. lente în scopuri discriminatorii. proclamării Republicii. Cu acest pri
Delegaţii mai multor tari care au
flictului algero-marocan La conferin ţelor armate ale celor două lari pa de pe ordinea dc zi — „Problema de Discriminarea rasială, sc arată în luat cuvinlul după Încheierea vo lej, generalul Gurscl. preşedintele Re
ţă urmează să participe $1 preşedin poziţiile deţinute înainte de începe zarmării generale şi totale. Raportul declaralie, este condamnată ca ,.o tului în comitet au subliniat că de publicii Turcia a dat publicităţii un
tele Republicii Mali. Modibo Keila. violare a demnităţii umane, o ne claraţia privind lichidarea tuturor mesaj către naţiune în care reafirmă
rea ostilităţilor, în timp ce partea conferinţei celor 18 ţări pentru de gare a principiilor expuse in Car
In cursul dupS-amiezii au avut Iom zarmare". Dezbaterile în această pro formelor de discriminare rasială — holărîrca guvernului său de a apăra
Intîlniri bilaterale între cei patru şefi marocană nu doreşte să-şi retragă ta O.N.U., o încălcare a drepturilor care va fi supusă discuţiei în ca regimul republican din tară.
blemă au fost deschise de reprezen omului şi liberlătilor fundamentale
de state. trupele din teritoriul ocupat. proclamate în Declaraţia generală a drul Adunării Generale a O.N.U — Marţi după-amiază a avut loc la
tantul Braziliei care a subliniat că reprezintă o contribuţie importantă
drepturilor omului, o piedică în ca Ankara o mare paradă militară.
„dezarmarea este una dintre cele mai lea menţinerii unor relaţii priete la lupta popoarelor împotriva rasis In numeroase oraşe şi sate, In semn
mului. Deascmcnea, a fost sublinia
S îiu a tia din D ahom ey importante, dacă nu chiar cea mal neşti între state şi o 6ilu<Hic care tă necesitatea îndeplinirii întocmai de omagiu pentru fondatorul Rcpu-
importantă problemă internaţională". poale duce la încălcarea păcii şi a prevederilor acestui document. blicii Turcia, au fost dezvelite statui,
COTONOU 20 (Agcrprcs). — gan Apilhy şi Jtislin Ahomadcgbc. reprozentîudu-1 pc Atalurk.
După preluarea puterii de către ar au făcut parte şl din precedentul gu
mată în Dahomey, marţi dimineaţă vern provizoriu, condus de Maga, şi Un ra p o rt asupra
a iost anun|ată constituirea unul gu demis luni seara dc armată, ca urma n Africa de sud-vest în discufia
vern provizoriu condus dc colonelul re a marilor demonstraţii de masă conjuncturii economice
Cluistophe Soglo. şciul Stalului ma care au avut loc In capitala Daho- Comitetului de tutelă din cadrul Pieţei comune
jor general al armatei. El şl-a asu meyutui în ultimele zile.
mat, de asemenea, funcţiile dc con Agenţia United Press Internationa) NEW YORK 29 — Trimisul spe moral, juridic şi politic de a exer chidarea neîntirziată a ultimilor bas BRUXELLES 29 (Agerpres). —
ducere a ministerelor apărării, atace- releva că in cursul demonstraţiilor cial Agerpres, C. Alcxandroaie, cita control asupra Africii de sud- tioane ale orlnduirii coloniale. Comisia Pieţei comune a dat pu
rilor interne şi informaţiilor. Din gu de luni au fost ucise 6 persoane. transmite : vest. Toate încercările Organizaţiei In încheiere, reprezentantul R P. blicităţii un raport asupra conjunc
vernul provizoriu mai lac parte alte Marti, în Dahomey a fost restabilit In şedinţa sa din după-amiaza zi Naţiunilor Unite de a soluţiona pro Romîne a arătat că. delegaţia ro- turii economice în cadrul Pieţei co-
mlnă este gata să-şi aducă întrea
blema Africii de sud-vest a Intim-
trei personalităţi. Deşi a fost demis calmul, iar muncitorii au începui să lei de 28 octombrie, Comitetul de piuat rezistenta R.S.A şi refuzul ca ga sa contribuţie la găsirea, in ca munc, în cursul celui de al doilea
din funcţia dc şeî al statului şi qu se reîntoarcă la locurile lor de mun tutelă şi pentru problemele terito tegoric al regimului Verwoerd de drul ONU., a unei soluţii eficace trimestru al acestui an.
riilor neaulonome al Adunării Ge
vernului, Hubert Maga a iost numit că, după patru zile de grevă gene nerale a continuat examinarea si a respecta obligaţiunile sale în vir care să ducă fără inlîrziere la in După cum anunţă corespondentul
ministru de externe In noul guvern rală. Miniştrii fostului guvern, ares tuaţiei din Africa de sud-vest, în tutea mandatului Africii de sud-vest. dependenta Africii de sud-vest. In Alexander Douglas-Home, noul din Bruxelles al ziarului vest-gerraan
provizoriu. Lui Maga i au fost atri tau in momenlu) în care demonstra cadrul discutării raportului Comite Reprezentanţii Nigeriei şi Indone interesul populaţiei teritoriului şi ol prim-mi nistru al Angliei, pără „Deutsche Zeilung" in trimosl-rul al
buite, dc asemenea, ministerele lu ţiile populare începuseră să ia o am tului special pentru examinarea pro ziei şi-au exprimat îngrijorarea tn liniştei In această parte a lumii. sind sediul Foreign Office-ului. doilea al anului trecui exporturile au
crărilor publice, turismului, justiţiei, ploare deosebită, continuă să se atic blemelor legale de traducerea In legătură cu refuzul autorităţilor din fost mai mari cu 7 la sulă Insă im
R.S.A. de a traduce In viată rezo
poştelor şi telegrafului. Ceilalţi doi sub paza armatei în tabăra „Guczo“ viată a Declaraţiei cu privire la luţia Adunării Generale privind Afri porturile au crescut în acelaşi timp cu
membri ai guvernului, Sourou — Mi- din Cotonou. acordarea independentei larilor şi ca de sud-vest. H la sută. Deficitul balanţei de plăti
popoarelor coloniale. La această şe Platforma electorală a Frontului care s-a cifrat la suma de 755 milioane
dinţă au luat cuvinlul reprezentanţii ★ dolari a fost astfel ou 415 milioane
Ghanei, U.R.S.S., Nigeriei şi Indo NEW YORK 29. — Trimisul spe acţiunii populare din Chile dolari mai mare fată de aceeaşi peri
„ E u r o p e n e le 11 la v o le i neziei. cial Agerpres, C. Alexandroaie. oadă a anului trecut. Cu toate că vo
SANTIAGO
După cum a relevat reprezentan transmite : preş). — DE CHILE 29 (Ager In articol se subliniază că „experi lumul schimburilor comerciale Intre
V ic to rii strălucite ale reprezentativelor tul Ghanei. Budu Akkua, guvernul Comitetul nr. 4 al Adunării Gene Ziarul chilian ,El SigIo" a publicat enţa iniei naţională arătă câ popoa ţările membre a crescut cu 20 la sulă.
rele trebuie să lupte pentru inde
R. S.A. intenţionează să anexeze Afri rale. care sc ocupă de problemele un articol semnat de senatorul Sal pendenta lor economică" că producţia s-a mărit şi s-au făcut
teritoriilor sub tutelă şi neaulono
R. P. Romîne ca de sud vest. fără a avea vreun me, si-a continuat marţi dezbaterile vador Allende, candidat al Frontu Referindu-sc la platforma elccţo- importuri mari, nici una din ţările
drept asupra acesteia şi vreun te
mei să conteste mandatul O.N.U. asupra punctului intitulat „Proble lui acţiunii populare dm Chilie pen rală a Frontului acţiunii populare. Pielei comune nu a reuşit sâ-şi stabi
Selecţionatele R.P. Rominc au re Polonă si Franfa s-a terminat cu asupra acestui teritoriu Regimul ma Africii de sud-vest". In fala co tru alegerile prezidenţiale din I9(îl. Allende a menţionai că partidul său lizeze nivelul prelurilor.
purta/ ieri două strălucite victorii scorul de 3—1 in favoarea sporti rasist din R.S.A. nu o adus poporu mitetului sc află un raport al Co prevede naţionalizarea unor firme
In meciurile decisive ale campiona vilor polonezi, fn turneul feminin lui din Africa de sud-est decit foa mitetului Special al O.N.U. însărci străine de cupru, nitroli. otel ele.,
tului european dc \>6lei. In sala dc ta CONST ANŢ A, echipa R. P. mete. mizerie şi represiuni, a spus nat ai cercetarea aplicării Declara apărarea resurselor naturale, pre
Florcasca din Capitală, reprezenta Rominc jucind pcslc aşteptări u el In lumina acestor fapte este evi ţiei'cu privire la acordarea indepen O dezm inţire a Agendei cum şi o reformă agrară bazată pc Descoperirea unui complot
tiva masculină a tării noastre a la reuşit sa învingă cu 3—1 (5— 15; dentei ţărilor şi popoarelor colo expropierea marilor latifundii.
cul un nou si holurilor pas spre 15—11; 15—fi; 16—14) RS. Ceho dentă farsa guvernului Verwoerd niale. Vietnameze de Inform aţii In legătură cu problema agrară, antiguvernamental
titlul de campioană europeană, In- slovacă. In celelalte două iniilniri. care a creai o comisie în vederea Allende arată că 15 la sută din nu
vingînd cu 3—1 (15—9; 4-13-, RP, Bulgaria a invins cu 3—l R.P. examinării „măsurilor necesare pen Raportul conţine critici severe la HANOI 29 (Agerpres). — mărul proprietarilor de păminluri în Coreea de sud
15—3; 13—11) echipa R. S Ceho Ungară, iar U.R.S.S. u întrecut cu tru a sprijini poporul Africii de adresa politicii R.S.A. care a acapa Intr-un comunicat dat publicităţii deţin 70 la sulă din totalul terenu SEUL 29 (Agerpres). —
slovace, ciştirfătoarea ediţiei prece 3—0 echipa R.D. Germane. sud-vest de a obţine bunăstarea 'ma rat Africă de sud-vest teritoriu ce la 28 octombrie, Agenţia Vietnameză rilor arabile.
l-a fosl dat sub mandat tn primii
dente . a acestei competiţii. Echipa Iotă celelalte tC2ullale înregistra terială şi morală". Scopul acestei ani de după război, transformindo de Informaţii dezminte afirmaţia fă Plalforina electorală a lui Allcn- Postul de radio din Seul a anunţai
RP Romtne rumine singura parti te : CLUJ (turneul masculin pentru măsuri nu este altul, potrivit păre lnlr-o colonie a sa şi exlinzînd şi cută de generalul Fumi Nosavan în- de prevede în domeniul relaţiilor mar(i dimineaţa că autorităţile mili
cipantă neînvinsă fn lurneul final locurile 9 —17): Olanda — Danemar rii delegatului Ghanei. decit de a aci politica de apartheid. In ciuda tr-un interviu acordat coresponden externe „stabilirea dc relaţii diplo tare sud-toreene au descoperit un
$i conduce In clasament cu 10 punc ca 3—0; Turcia — Finlanda 3—0; induce in eroare O.N.U. şi a frina matice comerciale şi culturale cu complot antiguvernamental. prin
te, urmată de R P. Bulgaria si R P. R.P. Germană — Austria 3—1 : R.D. adoptarea de către această organi numeroaselor rezoluţii adoptate de tului agenţiei France Prcsse. potrivit tărie socialiste, menţinerea demni care se urmărea răsturnarea gu
Adunarea Generală şi de diferite co
Polonă cu cile 8 puncte, U R S.S. şi Germană — Belgia 3—0. zaţie de măsuri holărite in vederea mitete in cei 17 ani de cinci se dis căreia in Laos s-ar afla trupe ale tăţii naţionale". Ea subliniază ne vernului condus dc Pak Cijan HI.
R.P Ungară cu cile 7 puncte. BRAŞOV (lurneul feminin pentru asigurării obţinerii independentei de cută această problemă la O.N.U., R.D. Vietnam. cesitatea abrogării tuturor acorduri Acesta este al doilea complot împo
către poporul din Africa de sud-
Toi fn turneul linal masculin, c- locurile V—13): R. F. Germană — vest situaţia a rămas neschimbată. In declaraţie sc orală câ, aplicînd lor care contravin intereselor na triva lui Pale Cijan Hi, descoperit in
chipa RP Unqarc a produs o sur Austria 3—0; Olanda ■— Turcia Luînd cuvinlul in cadrul dezbate neabătut fată de Laos o politică în ţionale. promovării păcii şi priete
La rindul său, delegatul U.R.S.S., luna octombrie.
priză, intrecfnd cu 3—1 selecţiona 3—0. Echipa olandeză şi-a încheiat S. A Azimov. a declarat că R.S.A. rilor, reprezentantul R P Roinlne. dreptată spre întărirea şi dezvoltarea niei intre ţâri. sprijinirea politicii de
dezarmare şi de interzicere a ex
ta RP. Bulgaria. Meciul dintre RP. jocurile si s-a clasat pe locul 9. nu mai are de mult nici un drept Ene Constantin, a arătat că Africa relaţiilor dc prietenie între cele două Agen|id U.P.L anunţă că politia a
de sud vest prezintă un exemplu al tari, R.D. Vietnam „traduce întocmai perienţelor nucleare şi a armei ato operat mai multe arestări in rîndul
diferitelor latele pe care le poate tn viată acordurile de la Geneva din mice, respectarea principiilor auto
avea colonialismul. determinării şi neintervenţiei lu studenţilor dc la Universitatea din
treburile interne ale altor ţări.
Scul.
Situaţia din această parte a lumii
UNIUNEA REGIONALA Congresul Partidului trebuie să preocupe in cel mai înalt 19G2, respectă neutralitatea Lao.su-
Ivii şi sprijină guvernul unităţii naţio
grad nu numai popoarele africane, nale condus de prinţul Suvanno Fum- P o r tu g a lia f o lo s e ş t e Tn A n g o la
A COOPERAŢIEI DE CONSUM socialist italian ci întreaga lume care urmăreşte li ma". fo ş ti ja n d a r m i k a ta n g h e z i
HUNEDOARA — DEVA ROMA 29 (Agerpres). — LEOPOLDVII LE 29 (Agerpres). — tughezo luptă peste 4.000 de foşti jan
Congresul partidului socialist ita Procesul înscenat celor 11 fruntaşi Guvernul angolez în exil a adre darmi ai lui Chombe Foştii jan
lian a aprobat marii o moţiune pri sai secretarului general al O.N.U., U darmi katanghezi se dedau în An
A N G A J E A Z A vind colaborarea cu partidul demo- ai luptei antirasiste din R.S.A. Thant. un mesaj iu care cere să ia gola la acte dc violentă şi de jaf îm
partidul republican
şi
crat-creşlin,
măsuri pentru a împiedica folosirea
social-rlemocrat iu codrul unui gu PRETORIA 29 (Agerpres). — fata instituţiilor publice In ciuda de către Portugalia a foştilor jan potriva populaţiei paşnice. Guvernul
— şef serviciu in vest if îi cu d plomâ de inginer vern de „cenlru-slinga". La 29 octombrie, Tribunalul su măsurilor excepţionale, joi diminea darmi katanghezi ca mercenari îm angolez în exil cerc. de asemenea,
consfrucfor sau arhitect ; După cum transmite agenţia U P I , prem din Pretoria a reluat procesul ţă. ci leva sule dc africani s-au i- potriva patrioţilor angolezi. secretarului general al O N U. să pre
— conductor tehnic cu diplomă de inginer con moţiunea o fosl adoptată numai după celor 11 fruntaşi ai luptei anlira- dunat in fala tribunalului penir;; După cum se subliniază în mesaj, zinte acest caz tu fala Co ik î' • *1.1 i rlc
ce grupul condus de Nenni a accep siste din Republica Sud-Africanâ. a-şi manifesta solidaritatea cu cei tn prezent, in rîndurilc armatei por
structor ; întrerupt la începutul acestei luni amstati- Securitate.
tat să includă o seric do condiţii pri
— m erceolog îndrum ător pentru sectorul de vind politica internă şi externă a Toţi coi 11 acuzaţi se găsesc în sta Cei II patrioţi sînt acuzaţi că ar
S e c e r a n e o b i ş n u i t ă fin S.U.A.
c a rte ; unui viilor guvern do coaliţie. Prin re de arest încă din luna iulie. Prin fi Încercat să „răstoarne actualul CHICAGO 29 ( Ar/erpres). — lia, situai ia este aceeaşi: nu plouă".
tre ei se află Nelson Mandelu şi
regim din Republica Sud-Africană",
— m erceolog pentru sectorul organizării com er tre acestea figurează opoziţia Parti Walter Sisiilu, lideri ai partidului precum şi o serie de alte aşa-zHe Agenţia UPl transmite că in di- In uncie localiiăti din stalul Vor-
dului socialist italian împotriva tu Congresul naţional african, precum .acţiuni subversive". Eî sînt ame Icritc regiuni din S.U.A. se înre
ţului ; şl alţi fruntaşi ai Mişcării onlira- ninţaţi să fie condamnaţi la moarte. mont rezervoarele de apă au sccaf.
turor formelor de răspîndire a arme gistrează una dintre cele mai mari In acest sini o asemenea secetă nu
— dactilografă. lor atomice. Moţiunea subliniază ne sisle şi dc eliberare naţională din Tribunalul suprem din Pretoria ur secete cunoscute tn accaslă tară in a mai losl semnalată dc 70 de ani.
mează ca, timp de aproximativ 6
S a l a r i z a r e a c o n f o r m H .C .M . 1053 cesitatea creării unor zone dezanga- R.S.A. «ăplămîni să asculte aproape 200 de actualul secol Potrivit agcnfici, pier Concomitent — după cum s-a mai
Agenţiile de presă subliniază at
jate şi se pronunţă împotriva folosi mosfera încordată in care a început martori. In perioada dc prcgăli-re a derile cau/Mtc numai in domeniul anunţai — în dilerilc regiuni con
rii porturilor italiene pentru adăpos- procesul. In ultimele 24 de ore. au procesului, arestaţilor le-a (ost in creşterii vilelor sc ridică la m ili tinuă incendiile de păduri In Vir-
tirea submarinelor dotate cu racheta torităţile au luat măsuri de întărire terzis să se înlîlnească cu avoca oane dc dolari. „Din stalul Kansas ginia dc vest s-au semnalat NO dc
dc asemenea incendii, iar în Olrin
Polaris. ?i pazei în oraş. Importante forte po ţii lor. şi pinâ in New England, sciie agen-
liţieneşti au fost blocate la intrarea au (ost ilistruse dc. llucărl 2 />;>() acri
Tn ce priveşte politica internă, con tribunalului şi în &ala in care se dc păduri. Incendii asemănătoare an
UZINELE METALURGICE CUGIR gresul a hotărît să se pronunţe pen desfăşoară procesul, precum şi in Prin crearea forţelor nucleare multilaterale, S.U.A. încearcă să-şi izbucnit in statele New YoiU. Pen-
tru planilicarea economici, reforme menţină pc m a i departe rolul conducător in N A T O . sylvania şi Tcnncssec.
♦ în domeniul agriculturii, administra
♦
ţiei publice. învălămîntului.
t a n u n ţa u n c o n c u r s p e n tr u o c u p a r e a ♦ Uraganul „Gin?iy“ şl-a
:
u r m ă t o a r e lo r p o s t u r i : Schimbat direcţia
•i EŞEC LA CAPE CANAVERAL
♦ ♦
♦ NEW YORK 29 (AqciprcS) —
* NEW YORK — După cum a- La 29 octombrie, uraganul „Ginny",
1 maistru turnător
♦ ♦ nun|ă agenţia Associated Press, care binluie de mai multe zile asu
* o rachetă de lip „Atlas", lansa pra Oceanului Atlantic, s-a intlrcp-
1 maistru constructor tă de la centrul de experienţe tat cu o viteză dc aproape 160 Um
* ♦ pe oră in direcţia coastei de nonl-
♦ de la Cape Canavcral (Florida), est a S.U.A, şi sc aşteaptă ca cl
♦ 3 maiştri prelucrări mecanice.
* s-a prăbuşit în ocean la 2 mi să atingă regiunile Cape Cod (M.is-
♦ +- nute şi jumătate de la lansare. I sachusetls).
Specialiştii apreciază cu abaterea
C o n c u r s u l s e v a tin e in z i u a d e * Autorităţile de la Cape Canave- uraganului G/nny asupra regiunii dc
ral au refuzat să dezvăluie cau
13 XI 1003 l a s e d iu l u n ită ţii. zele defecţiunii. Acesla este al nord-est a S.U.A., unde dc mai mul
♦ te săp/ămini este secetă, ar putea
C-lca eşec al unei rachete dc lip Echipa nucleară a N.A.T.O. şi căpitanul ci. constitui o hinelaccre. El ar puica
„Atlas". aduce ploi abundente pc o mare
Desen dc K Dragoslinov (Bulgaria) puric a acestei regiuni.
ReJacţia 51 odaUmsţraţia ziarului slr, 0 Marile ni. 9, lelelco ISaB, 12 75, li8e, 20 78. Taie plSlitâ Io numerar conlorm aprobarU D.ireaţieJ Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 8 noiembrie 1949. — Tiparul 1 Inlreprinderea Poligrafici Hunodoara-Deva. 40.06b