Page 105 - 1963-10
P. 105
In marc parte, hrana furnalelor sprijinul conducerii combinatului. De noul lip do vagoane (eventual prin pierdere. In vederea diminuării ei
pe pregăteşte Ja agloinerator, coc- menţionat că toate au fost înfăptui susţinerea pe suporţi lelescopici). se puneau coşuri cu cocs aprins îm
serie şi secţia (Ic pregătire a căr te. cu evcepha amenajării drumuiui Printre problemele nerczolvale prejur. O intervenţie nu locrnai
bunelui. Experienţa anului trecut a dc acces la concasorul de cocs. care Încă la această seclie au mai rămas bună deoarece, prin arderea cocsu
dovedit că strangularea producţiei necesită investiţii Prin urmare, se Izolarea hidrofugă la punctele elec lui se produceau gaze şi se dete
riorau de multe ori instalaţiile elec
OHcăreia dintre aceste secţii pe timp poate spune că pentru nglomeralo- trice si repararea burlanelor dc trice Pentru că nu s a inai Între
dc iarnă creează perturbări în în rişti gerul nu va mai veni cu sur scurgere dc pe acoperişul groapei prins nimic in direcţia punerii in
prize.
treaga producţie a combinatului De :le cărbune. Prima mai ales, este practică a acestei idei este vinovat
aceea, sub îndrumarea organizaţiilor La secţia pregătirea cărbunelui deosebit dc importantă deoarece, o mecanicul sef (cel care a făcut pro
de partid, colectivele de muncitori, de care, de fapt, depinde şi activi- străpungere a instalaţiei electrice la punerea). Dar la seclie nu mai sini
unul din punctele cheie, poale con
Ingineri si tehnicieni de aici au în laloa cocsarilor. au fost aplicate de duce la paralizarea întregii activi al|i ingineri şi tehnicieni care i ar
tocmit planuri de măsuri bine gindi- asemenea măsuri eficiente în cadrul putea găsi rezolvarea? Fireşte că
le, menite să preintimpine orice nea pregătirilor de iarnă. Cu mijloace tăţi pe o perioadă destul de Înde da. Este necesar însă mai mult in Executarea unor produse dc cea mai bună calitate stă mereu iu atenfia colectivului de la U. M. Cu-
juns. La fabrica dc aglomerare nr. I. proprii s-a lăcut canalizarea la lungată. teres si pasiune în muncă gir. lată-1 pc maistrul Nlcolae Mermczan, explicind unui grup de lăcătuşi cum trebuie montat automatul
bunăoară, iarna trecută au existat Printre problemele rămase nere- la noua maşină de cusut „Rodica".
zolvale se numără si izolarea hidro
mari greutăţi din pricina minereului In s e c ţ iile C. S. H u n e d o a r a — p r e g ă tir i
îngheiat în vagoane. Nefiind lua fugă a unei magazii pentru piese de
te din timp toate măsurile pentru in te n s e p e n t r u ia r n ă (I) schimb, construirea acoperişului la înainte de termen
a-l putea descărca în bune condi- linia dc troleu a maşinii de scos
tiuni, a (ost necesară confecţionarea uşi, izolarea hidrofugă a transpor
groapa de cărbune, prin care se Dc menlionat este faptul că sec toarelor benzii K. 15 si K. 16. Prima Ulilizîiid mai bine capacitatea de
1n pripă a unor instalaţii de încăl asigură scurgerea apei şi se evită ţia E.D.I.L. a combinatului a între Si ultima, revin secţiei EDI L Pen transport a autovehiculelor, depăşind pentru mineri
zire si mobilizarea unei cantităli Îngheţarea. S-au reparai apoi uşile prins ceva in acest sens încă din tru cealaltă, se aşteaptă soiulia ser
mari de iorlă de 'muncă. Cn ţoale şi geamurile balelor. A lost pusă luna aprilie (au lost efectuate măsu viciului tehnic al combinatului. Ar coeficientul dc utilizare a parcului
acestea, slalionările au lost mari. la punct instalaţia de dezgheţare rătorile). Practic Insă. lucrările de auto, redticind cursele neproductive, Dinspre dealul Dil- rim o seară plăcută. cei al lat j în sală şi-au
lipsind furnalele de multă materie a cărbunelui din vagoane etc. izolare n-au început. fi bine dacă activitatea acestor muncitorii, inginerii şi tehnicienii u- jci şi a Piscului um Orchestra începu o auzit numele in ver
servicii ar fi impulsionată. Dar, ar (i
prima Acum, pe lingă construcţia Aici Insă se ridică o obiectiunc. Toi in sarcina ED IL. cade m si inai bine dacă ar creste preocu nilăţilor subordonate întreprinderii brele sinilii ale inse Invirlhă chemind in surile şi cinlcccle bri
coborisctă
rării
dc
jocul vioi pe toţi in-
halei de dezgheţare ce se execută Instalaţia este construită pentru ve executarea reparaţiei burlanelor do parea pentru soluţionarea lor pe plan regionale de transporturi auto Hune muII. Jos, in vale, in găzii.
de dan
— Echipa
de către combinat, au fost incluse o chile vagoane K.U.A.S.F., cu care se pc acoperişul groapei de cărbune intern. Ne referim îndeosebi la aco doara—Deva, au îndeplinit planul pe sala mare a clubului vitalii. Pentru minu suri a clubului va c-
Este bine ca serviciul mecanic set a)
tele dc repaus au ve
seamă de măsuri chibzuite si în transporta cărbunele anul trecut combinatului să intervină pentru a perirea liniei de troleu si izolarea 10 luni la 27 octombrie. La călălori- din Aninoasa, s-au a- nit sd-i întreţină cu xccuht acum un dans
planul secţiei. Este vorba de revi Anul acesta au intrat in circulaţie l<> executa înainte de a începe in- hidrofugă a magaziei de piese. pen. km. planul a fosl realizat sulă la sulă, prins luminile roşii- vocile tor, de cinlă- din Oaş.
zuirea şi punerea la punct a insta alte vagoane, iar pentru ele, nu tru care există posibilitălî. S-ar pre- iar la tone-km. şi la tone-km. con aurii ale reflectoare refe de muzică popu
mai poate fi lolosită. Cum se va ghetu). Anunţul a iscat ne
laţiei dc dezgheţare a minereului din putea rezolva totuşi problema ? Pă Si la sec|ia cocs a uzinei cocso- inlîmpina astfel multe surprize. venţionali planul a iost depăşit cu lor. Lumina lor învă lată, solistele Viorica dumerire pentru mo
vagoanele G. F., pregătirea sculelor rerea conducerii secţiei este că nu chimice au rămas măsuri neînfăptui Iniţiativa biroului organizaţiei de 5,5 şi respectiv cu 4.3 la sulă. luia sala intr-un co Foilor şi Mana Coc- ment. Nimeni n-a ş tiit
pentru deblocarea minereului înghe te Spre exemplu. In planul de mă bază de la secţia cocs de a analiza In obţinerea acestor rezultate fru lorit nou, înlilnil mi man. Deşi primilc cu pină acum, că Iu
ţat de pe silozuri, izolarea conduc mai prin alcătuirea garniturilor in in proxima şedinţă felul in care sa mai în parcurile cu aplauze îndelunga Ic — club. cchipu dc dan
perioada îngheţului exclusiv din suri a fost prevăzută izolarea ter moase se evidenţiază colcrlivcic au
telor de apă şi aburi, confecţiona lipul de vagoane lolosite anul tre mică aî fazilor dc com prim ările, l i înfăptuieşte planul pregătirilor do tobazelor Sebeş, Alba Iu 1 ia. Hune lampioane multicolore. ca întotdeauna — ele suri u pregătii un joc
rea unei cabine din zid la slalia de cut (aceasta, cu atit mai muli c;i maşinile* de şarjare^A^ăydi^Wooa- iarnă este bine venită. Eo va trebui doara şi Deva. Minerii au admirat la n-au pulul repeta cin- din Oaş, alil dc în
concasare a cocsului si altele. In ctt se folosesc ambele tipuri ic/.ace rece, iarna lrcculâJ||^^^ i • să stabilească insă asemenea măsuri început iscusinţa o r- leccle cerule penltu drăgit de maramure
fine. In total, au fost preconizate a easi garnitură). N-ar li rău-' insă care să impulsioneze lucrările. ganizalotilor, dar cu- că orchestra chema a- şenii care şi-au sta
Jl traduse in vială 17 măsuri dintre dacă s-ar studia si posibilitatea se lipea de per-eW ritul orchestra şi-a în cum la lungo eviden bilit domiciliul în A-
care. 8 cu forte proprii şi 9 cu adaptării instalaţiei de încălzire Ja produceau spargeri. Dc i£ o dubla / CM. COMŞUŢA Aprovizionare ceput programul şi ţiaţii sectorului VIU. ninoasa.
n-au mai avut limp Teolit Blag şi-u invi Dar, curios. In rit
să se ocupe de Iru- tai solia. Familia lui mul sacadai al jocului
cu legume museţea decorului. în npa/e echipa: doi ti
cepea seara dc odih Balaş Banda i-a ur neri AU l. Unul înalt
mat. Şi pină h urmă
şi zarzavaturi nă organizată peni rit nici unul n-a mai ră — Gcorge Ncgrant,
Tovarăşului M AX R E IM A N N Zilnic servesc masa la cantina ei. Pe estrada orches mas pc dinalată. altul scund — Cosli-
cd Popa.
Un grup de lincri
C.F.R. clin Simeria mulţi abonaţi trei a urcai Nicolae a urcai pe estradă. Jocul marumureşan
cu strigătele adresa
Creşte p rod u ctivitatea m uncii prim-secretar a l Com itetului Central şi flotanţi Pentru ca şi în perioa bîircescu tmurul care /Muncitorii din seclo- te satiric, nu numai
da dc iarnă să sc asigure un me
al P artid u lu i Comunist niu bogat, conducerea adminis a venit să aducă in rul VIU i-au recunos celor mici dar şi ce
La fabrica de tricotaje „Sebeş" din oraşul Sebeş s-au luat în acest an o numele Comitetului de cut îndată Erau or lor mari, cu legănatul
trativă a luat măsuri de aprovi
pariul al minei feli
tacii lor, V uşile Bud,
serie de măsuri în vederea creşterii productivilă|ii muncii. Aşa dc exemplu din Germania zionare clin timp cu legume şi citările pentru succe Tibcriu Nagy, M. Coc- şi tropăitul specii ic,
la faza dc ciucurii ciorapi, operaţia a (osl mecanizată in proporţie de 70 la sele Inimoase obţinu sucudul n-a mai putut
sută, lucru ce a dus la creşterea prod urlivilălii muncii, cu 300 la sulă. De Dragă tovarăşe Reimann, zarzavaturi în cantităţi îndestulă te in muncă de mun /na/i, iM. Lnny care au opri cascada dc tise
toare. Astfel, pînă acum. în ma pregătit penltu ci un le ce a umplut sula.
asemenea s-a extins zona de deservire la sec|ia bobinat, ceea ce a permis o Cu prilejul celei de-a 65-a aniversări a zilei de gaziile cantinei au fost însilozalc citorii evidenţiaţi din program special dc
creştere a productivităţii cu 10 la sută. Printre măsurile de creştere a produc naştere, Comitetul Central al Partidului Muncitoresc 54.000 kg. cartofi, 5.000 kg. ceană, sectoarele I şi VIU brigadă. In ciul şi Tir/iu dc toi, cind i.n
slirşil. risul s-a nul
tivităţii muncii pot II amintite extinderea zonei dc deservire la maşinile inter- 1.700 kg. fasole uscată, 5 000 kg. — Vă urăm mult vers vorbesc despre poloht şi se putea a-
lork, mărirea turaţiilor la maşinile circulare şi allelc. Romîn vă adresează dv., militant încercat al Parti succes in munca dc ei, despre acei care nunta un nou punct,
Ca urmare sarcina de creştere a prod uctivităţii muncii cu 10 la sulă faţă de dului Comunist din Germania, un cald salut frăţesc, varză. 3.000 kg rădăcinoasc şi al viilor, multă sănăta s-au evidenţiat in un miner care stiilca
anul trecut a lost depăşită. sincere felicitări şi vă urează multă sănătate, noi tele. De asemenea, cantina arc o te dumneavoastră şi munca dc reparafii a alături dc lumiltile lui
familiilor dumneavoas
succese în activitatea dv. şi a întregului partid. gospodărie anexă unde s-au îngră tră. Dorim ca această utilajelor şi uneltelor Sas Toilor şi Victor
miniere.
Despre
cei
Ohru, zise:
N oi a g e n ţii Planul pe campanie fmpă,duriri COMITETUL CENTRAL şat mai mulţi porci, caic vor fi scară de odihna în care au ajutai ca mi — Asia da, scară
AL PARTIDULUI MUNCITORESC ROMIN sacrificaţi pentru îmbunătăţirea chinată dumneavoas nerii din adine să tri dc odihnă. Mi inc vom
P .T .T .R . depăşit de foamnă calităţii mesei servite abonaţilor tră să ruminu de ne- mită la ziuă, la limp. lucra cu mai mu Hă
şi flotanţilor. uital şi sd consl i/u/c cărbunele atit dc ne plăcere, vom da mai
Penltu o cU mai bună Folosind la întreaga lor capacitate Zilele trecute in imbold in muncă pen cesar Ortacii i au răs mult cărbune peste
dc servite a populaţiei tractoarele si maşinile cu care lucrea cadrul Direcţiei re I PRICOP tru obţinerea dc noi plătii cu aplauze, l-au plan
şt a instituţiilor, In ză. mecanizatorii Munleanu 11ie şi gionale a econo corespondent şi noi succese. Vă do felicitat. Şi poale lo(i LUCIA LIC1U
cursul lunii octombrie miei torestiere au
au mai lost ntgonizalc Gîrz loan de la S.M.T Orăşlfc care lost declanşate
incă 3 ugenfii procen deserveso gospodăriile colective din lucrările de îm
tuale. satele Pui şi Rin bărbat, au reuşit păduriri dc toam
Pic luncţioncazu In ca In tiecarc campanie agricolă să-Si nă. I ii prime ic
satele llerqhin, raionul realize/.e şi să depăşească planul de trei zile dc la în
Alba. Tărlătia, rriionu/ hanlri stabilit. ec peren acţiunii
O ruşi ic şi In Sinpctru,
laionui Hn(cq. Noile a- In această campanie, tractoristul s-au şi plantat pe
gc/ifii P.T.T.R. prestea Gîrz Ioau a realizat numai pină la 20 raza ocoalelor sil Peste sarcina Cind nu se respectă viteza zilnică sta b ilită
ză munci de primire si octombrie 228 hantri fală de 225 vice din Baia dc
distribuire a corespon hanlri cit cran planificaţi, iar Mun- Criş. Hunedoara, p la n ific a tă Membrii gospodăriei agiîcole co derile planului s a rămas in urmă
denţelor, a presei. a lective din Sebeş sau situat tot
înmuiatelor postule, a teanu Ilio tot pină la aceeaşi dală si- Petroşani şi Sebeş Colectiviştii din Câpud an rapor ileauna printre unitâlile Irunlaşe pi* l.i însâiuintatul griului. Această cul
colelelor ele. a depăşit planul cu 7 hanlri. 18 ha cu puiet tai printre primii (Im raionul Alba, raion in ceeo ce priveşte încadra tură mai trebuie (nsuminlată pe
dc brad şi 13 ha terminarea insăminţării cerealelor rea lucrărilor agricole în timpul op aproape 100 ha. In vederea însâmln-
Efectivele de animale — considerabil sporite cu loioasc (pal păionse. La obţinerea acestui rezultat tim De alllel şi In acenslă toamnă ţării griului s-au pregătit, tu afară
tin şi juqusltuj. au contribuit inai mul|i factori, iulie de suprafaţa semănată. încă 70 ha
Din creditele acordate de Pentru hrănirea acestora pe Paralel cu acţi care un loc important l a ocupai fo ei au obţinut realizări de seamă la teren. Deoarece cele cinci semănă
stal, (lin loiulnrile proprii şi timpul iernii, coleclivişlii de unea de împădu losirea tractoarelor şi a maşinilor recoltatul culturilor luzii şi semă tori mecanice aflate la gospodărie
din prăsilă. gospodăria colecti aici au asigurai 850 tone siloz riri s-au luai mă agricole la întreaga lor Rapacitate. natul culturilor păioase. Pină acum
In urma acţiunilor Întreprinse pen
vă din Roşnrod, raionul Haţeg, din porumb. 720 lonc linuri. suri şi pentru tru creşterea suprafeţei arabile a s a terminat slringerea recoltei do nu au fost folosite la întreaga lor
şi-a sporii considerabil efecti 201 tone dc concentrate şi alte gospodăriei coleclive, s a insăinin- pe Întreaga suprafaţă planificată şi capacitate, s-a produs un decalaj în
vele de animale. Ea deţine a- plantarea plopului tal cu cereale de toamnă o supra s-au Insăminlnt aproape 800 ba cu semnat Intre lucrările de pregătire
cuin 494 bovine (din care 151 însemnate canlUăli de furaje. repede crescător faţă de 295 lin. fată de 290 ha cil orz. secaro şi grin. a terenului şi semănat. Că nu *e
I! vaci şi junincil I 224 ovine. 105 de-a lunqul dru au avut planificat. Cu toate acestea, fală de preve respectă viteza de lucru stabilită
capote porcine şi un însemnai ALEXANDRI) MAC.UREANU murilor, canalelor prin planul de acţiune întocmit pen
uuinăr de păsări (orcspondenl dc uiqare şi a T u tu ro r c u ltu rilo r, aceeaşi atenţie tru această campanie o dovedeşte
cursurilor de apă. faptul că zilnic se tnsămlnlează
Potrivit planului de producţie, co
P l a n t a r e a p o m il o r Pinâ In prezent lecliviştii din satul Romos. raionul Sub nivelul posibilităţilor sc pre abia 20—30 ha cu giîu. Aceasta face
zintă Insă silualin la iiisămiiilatn)
Plenara In raionul Alba au început pre au şi losl idcnlili- Orăşlie, trebuie să Insăminţeze 330 orzului Din cele 35 ha. planificate, c.i perioada tnsăminlărilor să (ie
gătirile în vederea plantarii po cati 101 hm pen- ha cu grm, 35 ha cu orz şi 6 ha cu pină la dala mai sus-amintită au prelungită cu Încă 4 5 zile
Comitetului regional milor în această toamnă pe cele liu aceste plan secară furajeră. lost Insămlnlale doar 4 ha. Faptul Consiliu! de conducere al gospo
100 ha planificate Pină acum tări, din care pe Pînă ieri 30 octombrie — nşa cum că se acordă deosebită alcnlie in- dăriei colective arc datoria să ia
pentru cultură şi artă 50 hm se va plan ne relata Iov. Eugen Creta, pre săniiiilăril griului, este un lucm astfel de măsuri incit pnnlr-o or
s-au făcut lucrări de pichetare a şedinţele comitetului executiv ;il bun. Dar. necesar este să se aibă
ta chiar In aceas ganizare exemplară a muncii si fo
Ieri a avui loc in sala festivă a terenului pc 75 ha., la gospodă sfatului popular comunal — aici s-au aceeaşi grijă şi fa(ă de celelalte
sfatului popular al regiunii Hune riile colective din Bcighin şi He- tă toamnă plopi insăminlnt toate cele 6 ha cu se culturi. Timîud seama de faptul că losirea din plin a mijloacelor de
doara plenara Comitetului regional selecţionaţi dc caro furajeră şi 300 ha cu grin. timpul este foarte înaintat, că in- cure dispune gospodăria, semănatul
per.lru cultură şi artă. La plenară nic, iar la gospodăriile colective marc productivi Strungarul Litra Sabin de la Atelierele centrale Gura- Av'ind )d dispoziţie două semănă tlrzierea lnsămin|ării orzului va due griului să (ie terminat in ccl mai
au participat membru Comitetului din Gal t iu şi Buccrtlca au fost tate. barza este evidenţiat in întrecere. El îşi depăşeşte tori, colectiviştii vor termina semă la mirarea slăbită a acestei culturi scurt timp.
regional pentru cultură şi artă, vice săpate gropile necesare pc o su I. POPA lună de lună planul do produc|ic şi execută lucrări în iarnă, se impune să se treacă
preşedinţi şi secretari ai comitetelor coresp. de bună calitate. natul griului pină cel lirziu vineri. fără fntirziere la însamlntarea or I. RAHOVEANU
executive ale hiaturilor populare ra prafaţă dc 20 hectare. 1 noiembrie zului. corespondent
ionale, şelii secţiilor de invălâmint
de la raioane, activişti culturali La I~"
plenară au mai participat Iov. loan ; Imilnim Iu liecatc pas. li interesul manifestat in ridicarea al meseriei dc şolcr. Unii, mai purctuginil peslc W0.000 hm luni Angajamentul a devenii laplă. cierile celor cure II cunosc allăm
Pipoş, membru al biroului Comitetu / vedem transportauI zilnic suie pregătiţii profesionale a lacul din sceptici, nu avv.au încredere in lî- reparaţie capitală, conducătorul au- Pină la 1 octombrie ac. autoca că prin buna înlrefincie a maşinii,
lui regional Hunedoara al P.M.R, Si mii dc oameni, mii de tone de tlnărul timid şi slios un om apre uarul Hcnţu. Singur nu va tace lo Petru Hen(u se declară eviden mionul cu nr. 25.280 HD, condus
Cornel Stoica, vicepreşedinte al Co bunuri materiale. Dc puţine ori in ciat .si preţuit dc întregul colec mare isprava, spuneau ci. E tinur ţiat In înltccciea socialistă". Cu dc Pelru Henlu uvea parcurşi eicctuarea reviziilor tehnice la
mitetului executiv al sfatului popu să ne am pus întrebarea cine sini tiv. După citeva luni, dubla co- şi în meserie şi c-a etate. In scurlă tofii s-au grăbit să I leticite Re timp şi de calitate, utilizarea judi
lar regional, Dumitru llonga. pre 203000 hm. Iiita mei o reparof/e cioasa a maşinii la întreaga ei ca
şedintele Consiliului Aşezămintelor aceşti oameni ncobosiii, deprinşi pacitate şi reducerea consumului
Culturale din cadrul Comitetului de să Inlrunlc cu bărbăţie şi cutai in dc benzină, piese dc schimb şl
Stat pentru Cultură şi Artă. temperiile nadir ii sa străbată cele cauciucuri el îşi depăşeşte lunar
Plenara a dezbătut planul de mă mai anevoioase drumtu i. Să lac cm sarcinile dc plan in medic cu II
suri al Comitetului regional pentru cuno.şf/nfd cu urnit dinlie ct.
cultură şi artă privind organizarea A u trecui 12 ani de cind la la sulă. Numai In 8 luni dm anul
si desfăşurarea ac li vitalilor cultu ^ sediul autobazei din Deva s-a acesta a realizat economii in va
ral educative pe perioada (le iarnă inundă a incclal. Conducătorul au vreme laplclc au urălat insă tutu zultatele vorbeau de la sine. Nu capitală, lapl pentru care el a loare dc 7.656 lei.
şi raportul asupra rezultatelor din prezentul un fîndr uscăţiv şi ti ro Petru Henlu Ireciiul cu bine ror că Hcnţu dovedeşte statornicie mal aveau nevoie dc comentaţii. cîşllgat întrecerea socialistă pc La cele spuse s-ar mai puica
prima etapă a cehii de al Vll-lca mid cetind să lic anqajat. toate cerinţele „volanului", a lost si seriozitate In muncă. Zilele s-au / nslalal din nou la volan Pelru autobază. Cu cei 203 000 hm. pat- adăuga ceva. B'.ncliciurn sc în
concurs al artiştilor amalori. — Sini cuhhcul conducător au lăsat să conducă singur. scurs una cile una nebăgate în Henlu, a continuat să mun curşi se poate lace de peste 5 trec u soliciij autocamionul nr.
. ■‘•‘/.baterile din cadrul plenaiei pe to. Va pot dovedi cu aclc, li spu cească cu şi mai multă rivnă. la ori înconjurul iniminlului la ccua- 25286 HD. Dc ce ? li mai încăpă
marginea problemelor puse in dis se Petru Hcnţu, şalului dc autoba Acum I se oleica cel mai bun seamă. La bordul autocamionului tă că In una din zile la uulobată lot. E lense să ne închipuim cu tor. sau aleargă mai repede * Nu.
cuţie au scos in evidentă realiză ză. Dacă mă primi(i am o ruga- prilej pentru a dovedi piaclic da condus de Petru Henlu, numărul i sosit un lot dc autocamioane accasla imensă distantă nu s-a hi
rile obţinute, lipsurile ce au avut imnla : iiindcâ am cum pu//nd că mctllă sau nu Încrederea acor hi,omeinfor creştea şi economiile noi. Ele trebuiau încredinţate ce Allul e molivul. tovarăşul Hcnţu c
loo in munca ciillnral-edncalivă de practică la volan as dori sd lu dată. Deprins cu munca, obişnuit pe maşină se înmulţeau dc la o lor mai buni oameni. Pnntie cei sat uşor străbătu hi. Priceperea, ex disciplinai, mî nu ic şic cu grija şi
masă. cit şi posibi li lăţi le care există crez o vre/ne ca ajutor, t/n/ voi sa învingă greutăţile, să nu dea lună la alta. Cineva a ui mărit şi perienţa şi hărnicia s-au completai alcnlie mărfurile şi materialele ce-i
In regiunea noastră pentru ridica aleşi se alia şi Petru Hcnţu. rcc/proc întrunind in pcisoanu ton- sini încredinţate şi... din carnetul
rea nivelului muncii culturale de însuşi mai bine tainele meseriei şi inapoi niciodată, bun cunoscător ai a consemnat toate aceste lapte. $i. — Aid angajez să parcurg şi tu ducătorului milo Pelru Henfu tră lui nu lipseşte nici un talon,
masă. apoi... ' iotului şi a regulilor dc c.itcu- cu prilejul unei conslălulri de pro această maşină peslc 100.000 hm sături le înaintate q Ic muncitorului
Plenara a aprobat un plan de mă Aşa a continuat ucenicia lui Pe lalie, Petru Hcnţu s-a dovedit slă- ducţie, colectivul a aliat că... „pen tură reparaţie capitală, a spus In din zilele noastre. ION ItODLA
suri pentru Îmbunătăţirea activită In r Hcnţu. Seriozitatea in muncă. pin pc volan, un bun cunoscător tru rezultatele obţinute In muncă, cuvtnful său linărul sutamiisl. Din situaţiile statistice şi apre '•corespondent
ţii de viitor.
I