Page 106 - 1963-10

^ag. x Srarriut socialismului Nr. 2750

%I d e dp.seaafr i la eereaaa°ile Şi-au achitat în întregime
Au trecut doua săptamîni de la pre­
darea primei lecţii în învăţămîntul de contractul anual
partid de la oraşe. In acest timp. îawă^ăiînrjsilaBltujf de partid
cursanţii cercurilor organizate la între­ la producţia vegetală
prinderea de construcţii siderurgice Hu­
nedoara au studiat lecţiile indicate din Rinei pe pud, cei 13 cursanţi prezenţi învăţămînt de partid a ţinut să fie pre­ Paralel cu efectuarea lucrărilor
manuale şi materialul bibliografic, Pre- au vorbit la problemele puse în discu­ zent şi să controleze felul cum se des^ agricole în cîmp. colectiviştii clîFi
gătindu-se să ia cuvîntul la discuţii, ţie, completîndu-se unul pe altul. făşoară. Pricaz, raionul Orăştie, au acori,.n
majoritatea şi-au întocmit conspecte. Atuncî cînd vreo ideie nu era îndea­ Acelaşi lucru i l-a comunicat şi Pe­ o atenţie sporită achitării obliga­
Şi iată-i din nou, în sălile stabilite juns de dezbătută sau se iveau necla­ tru Sîrbu, propagandist la cursul seral ţiilor contractuale faţă de stat.
pentru fiecare formă, împreună cu pro­ rităţi, intervenea propagandistul, pu- anul I. Şi de aici au lipsit 0 tovarăşi. Astfel, ci au reuşit să predea în­
pagandiştii. nînd întrebări ajutătoare. După discu­ Secrelarul organizaţiei de bază P.M.R. treaga cantitate dc produse agri­
la şantierul monlaj-instalaţii I, în ţii, s-a predat cea de-a doua lecţie : şi-a notat pe cei absenţi, hotărît ca a cole cuvenită pentru muncile
acea zi s-au prezentat Ia discuţii cursan­ „Creşterea rolului de conducător a doua zi să discute această problemă cu S.M.T. şi în contul contractului
ţii cercurilor de studiere a Statutului partidului în perioada de desăvîrşire a tovarăşii din birou şi apoi să stea de încheiat cu organizaţiile comerci­
P.M.R., cursurilor serale anul I şi II construirii socialismului". Propagandis­ vorbă cu cei în cauză. ale dc stat. Printre altele, colec­
Candidaţii de partid Vasile tdroiu, tul a avut grijă ca fiecare cursant să-şi *
Dumitru Analolie, tovarăşul Vasile Bo- ia notiţe, atrăgîndu-le atenţia asupra tiviştii din Pricaz au predat pes­
căneţ din activul fără de partid şi a- ideilor mai importante, uneori chiar La şantierul montaj-instalaţii T al te 220.000 kg. cereale, 102.000 kg.
I.C.S.H., majoritatea cursanţilor acordă
proapc toţi ceilalţi cursanţi ai cercu­ cerindu-le sa Ie sublinieze. atenţia cuvenită învăţământului de cartofi, 314.000 kg. sfeclă de za­
lui de studiere a Statutului P.M.R. parti­ In acelaşi timp, într-o altă sală, cei
cipau pentru prima dată la discuţii. partid, ridicării nivelului lor politic şi hăr, 27.820 kg. floarea soarelui,
prezenţi la cursul seral anul II, dădeau ideologic, La fel şi propagandiştii se LOCUL A FIŞELO K (!) O întreţinere bună a maşinii 7.800 kg. săminţă dc trifoi şi lu­
S-a pus în dezbatere principala pro­ răspunsuri la partea I a lecţiei : „Gos­ străduiesc să-şi îndeplinească sarcina
blemă la început se parca că nici unul podărirea şi conducerea întreprinderi­ încredinţată. Mai sînt însă unii tova­ Este o adevărată plă­ pite pe panourile ce în­ prelungeşte durata ci dc tunc- cerna ctc.
nu va lua cuvîntul. Comunistul Teodor lor socialiste". Aici, cursanţii erau obiş­ răşi care deşi ei singuri au cerut să fie cere să shăbali bulevar­ grădesc şantierul unui ţionarc. Dc pc urma valorificării aces­
Iu lolografic : şoierul Mihala-
Malancea, propagandistul cercului — nuiţi cu discuţiile. In 1962, majoritatea înscrişi la formele respective, nu s-au dul noului cvatlal 23 Au- bloc in construcţie şi pe tor produse, gospodăria a reali­
care avea experienţa anului trecut — au frecventat anul I a aceleaşi forme, prezentat la discuţii. gust din Deva, Aici con­ care de multe ori vlntul che Roşlloru, împreună cu rc-
!e-a spus însă pe îndelete şi pe înţe­ Aceasta s-a observat şi din siguranţa Membrii biroului organizaţiei de structorii au împletit in Ic smulge şi Ic poartă glorul de carburatoare Dioni- zat un venit bănesc dc peste
In lungul străzilor, stri-
lesul tuluror punctele ce trebuiau dez­ răspunsurilor date de tovarăşii Nicolae baza au stat de vorbă cu fiecare ară- mod armonios liniile d e - cind aspectul plăcut al sie Klro, de la autobaza LR.T.A. 450.000 Ici.
bătute şi apoi le-a cerut părerea asupra Gîlvitu, Zolfan Bogdan şi Vasile Haţe- tîndu-le că absentînd de la învăţămînt qante ale noilor blocuri oraşului. Deva, verifică starea autoca­ V. SAMOILESCU
cu spatiile verzi si ron-
felului cum doresc ei să fie organizate gan. Propagandistul Horea Vela s-a de­ înseamnă de fapt o încălcare a disci­ dnnrile de flori. La par­ Oaie nu se poate găsi mionului după sosirea din cursă.
discuţiile. Apoi, după ce a controlat clarat satisfăcut de felul cum s-au pre­ plinei de partid, făcîndu-i să înţeleagă terul noilor blocuri, vi­ o lor mă potrivită, atrac­ corespondent
caietele fiecărui cursant, a început dis­ importanţa mare pe care o are studiul trine aranjate cu gust Ic tivă. pentru alişure şi in
gătit cursanţii. Cu un singur lucru nu
cuţiile organizat în viaţa organizaţiei şi a lor invită să vizitezi noile Deva, care să se înca­
dreze in aspectul nou al
— Fiindcă este prima noastră discu­ era mulţumit : doi dintre cei înscrişi personală. Totodată, biroul organizaţiei magazine. oraşului ? Desigur că da. - A G E N D
ţie, le-a spus propagandistul, vă puteţi au lipsit nemotivat. de bază a hotărît ca în viitor cei care Dar, spre sut prinderea
folosi de conspecte şi chiar de notiţe. — E drept că lucrează Ia lotul din vor mai absenta să fie ajutaţi în gru­ vizitatorilor, nu aceeaşi De aceasta trebuie să se togralul „A ria"; SIMCRIA: Pe
Dar vedeţi să nu vă faceţi un obicei. Călan, dar viaţa de organizaţie trebuie pele de partid şi chiar în adunăiile ge­ impresie plăcută {/-o lasă îngrijească Stalul popular ( i d ( 0 urmele bandei — cinematogra­
Problemele de bază, ideile principale să şi-o trăiască aici, i-a spus el tovară­ nerale ale organizaţiei de bază. diversele panouri cu nli- al oraşului Deva In a că­ I NOIEMBRIE 1963 ful „Muncitorul"; PLTROSANI:
rui atribuţie
cade buna
trebuie să vi le însuşiţi cit mai te­ şului Florin Niculescu, secretarul orga­ R. DUDIN se sprijinite Io Intîmplarc gospodărire a oraşului. PROGRAMUL I : 5.05 Concert de Clubul cavalerilor — ciiremalo-
meinic... nizaţiei de partid, care în această zi de de pcrclii blocurilor, sau dimineaţă; 6.30 Emisiunea penlru gralul „Republica"; Marele drum
alişcle vechi şi noi, li­ N.TUAIAN. coresp. — cinematnqiulul „7 Noiem­
salo; 0,40 Jocuri populare? 7.10 brie" ; Al,DA IULlA : Avintui ti­
Melodii populare; 7.30 Sfatul me­ nereţii — cinematograful „V ic-
Cyra v-aţi pregătit în vederea §3 extinde reţeaua cooperaţiei de consul dicului; 7.45 Cîutece revoluţiona­ lona" ; Scrisoare de Iu o necu­
re ruse? H.06 Muzică populară ; noscută — cinematograful „23
Pcnlru o cit mai bună aprovi­ magazine mixte în satele Suli- 8.30 Arii si duete din opere ro- August" ; SEBEŞ : Veniţi mihic
deschiderii învăţămmtuBui zionare a oamenilor muncii cu ghclc şi Tîrnava. mîneşti .* 9.28 Mici formalii fie mu­ — cincmator/ralul „Progresul" }
A l'ost dc asLMTtcnca construit
produse industriale şi alimentare, un depozit de mărfuri în oraşul zică uşoară: 10,23 Concert fie val­ Anii fecior ici — ctffbmaloqralul
„Sebeşul"; ORAŞTIE: Niciodată —
Muzică din operete?
suri? 11.05
agrozootehnic de masă reţeaua cooperaţiei dc consum Brad şi au Fost complet rcame- 12,25 Muzică uşoară? !4.f)0 Pro­ mele din Spessart — cinemato-
„Patria" ;
clncmalor/ralul
Fanto­
din regiunea noastră se extinde
continuu. Numai în acest an, spre najatc şi dotate cu mobilier un gram de '.întcce si jocuri populare ; flialul .Flacăra"; HAŢEG: Aven­
restaurant la Brad, o colcîăric In 15 00 Muzică din operele; 16 00 turile lui Kross — cinematogra­
Lectori — num ai B iblioteca, în sprijinul exemplu, din Fondul centralizat Miercurea şi 24 bulele în diferite Ciulă corul Căminului cultural din ful „Popular"; BRAD: Cunrpără-
au fost construite şi date în fo­ alte localităţi, iar la parterul unui romnnn Pnlna, regiunea Suceava ? /; un balon — cinematograful
din rîndul specialiştilor cursanţilor losinţă 3 magazine universale cu bloc din oraşul Sebeş a fost des­ 16.15 Vorbeşte Moscova I ? 16 45 „St. roşie"; LONRA: M irajul —
bufet în satele Oarda de Jos, chis un restaurant şi un magazin Muzică populară iu'erpretată de cinematograful „Mine////" ; TE­
In noul an rle învaţămint agrozootehnic care sc va Un rol de seamă 5n însuşirea celor predale în in- Tila nărhnlesrn ? 17,30 In slujba IUŞ : Şapte. dădaca — cincma-
deschide pcslc citeva zile, in cadrul gospodăriilor co­ vătăiininlul agrozootehnic ii are si studierea materia­ Brănişca şi Slremţ, două maga­ pentru confecţii, Inqralul „V ictoria"; 2.LATNA :
lective de pe raza oraşului regional Deva. vor lunc- lului bibliografic indicat. După cum ne este cunoscut, zine universale la Jntrcgaldc şi ăi Alic 17 magazine sînt în curs patriei? . 13.00 Cile o melodie pen- Festival Chaptin — c.incnurlo-
tiona 15 cercuri pcnlru cultura plantelor de ci mp, 3 sarcina principală în procurarea acestui material re­ Răhău şi două magazine univer­ ’le construcţie. atît din fondurile Im lineare? 18.30 Conrer! fie mu­ g ralul „Muncitorul" ; IU A : Milă
cercuri cu prolil zootehnic si doua cercuri legumicole vine nu numai consiliilor de conducere din cadrul gos­ yegtraliaftc. cît şi din contribuţia zică ponulară; 19 00 Jurnalul sate­ regească — cincmutoqrnlul „Lu­
De menţionai cu trei din cercurile privind cultura podăriilor agricole colective ci si bibliotecilor. Pen­ sale cu etaj la Ccrtcj şi Teiuş, iar voninfaraSă membrilor coopera­ lor; 19 25 Melodia ..Codrule ro- mina" ; A p o in u i. nn sus.- Aiat-
plantelor de cîmp vor li la primul an de Invâţumint tru a veni în ajutorul colectiviştilor din localitate, care prin contribuţia populaţiei două tori. flrviIu Io" fie Aurel Eli/ido : 10.45 mo pr tnsulă — cincmalnqralut
si vor funcţiona ir. gospodăriile colective din Sîntan- nu pesle mult timp vor începe noul an dc învăţămînt Muzică uşoară rle Ellv Roman ; ,.23 August"; CĂLAN: Numai
drei. Simcria si Deva. La aceste cercuri, nou înfiin­ agrozootehnic, conducerea bibliotecii comunale din 20.10 Melodii populare? 20 30 statuile lac — cincmnloqralul
ţate vor porlicipo 00 cursanţi, iar în total cursurile Geoagin a procurat pînâ în prezent 500 de rării si bro­ „I.C.S.H"
acuozoolclinice din anul I si II vor li Irccventate de şuri diferite. Este vorba de ultimele noutăţi apărute, Noaple bună, copii „Pălania pui­
746 colec!ivi$ti. privind cuiIuro marc. creşterea animalelor, pomicul- Poşta re şorului" ; 21,15 Muzică dc dans:
In scop111 unei cil mai temeinice însuşiri a lecţiilor luro, legumicultura ele. In afara acestora. s-a făcut o 21,45 Păi inii si copii ; 22.42 Muzică (B u fe tiu
ce se vor preda s-au luat măsuri pentru procurarea inventariere şi a cărţilor mai vechi pe temele amin­ dc dans.
manualelor necesare si a materialului bibliografic. De tite, astfel îneît în momentul începerii cursurilor ele GHEORGIIE I. NEGREA — Vă sfătuim să cereţi mai mult Buletine fie ştiri şi radiojurnale i
asemenea, aproope flecare lecţie vo fi urmată si d» să poolă îi distribuite cu uşurinţă. sprijinul cercului literar „Fla­ 5.00; 600; 7 00; 1100; 13.00? 1ue.te.0 r 0 J 0 q.ie
vizipnarea unor diafilmc pe diferite teme. In arest Penlru ca aceste cărţi să fie cunoscute si procurate Hunedoara : Nc-a bucurat hotă-
scop s a pus la dispoziţia gospodăriilor colective 24l de către toţi cursanţii, in cadrul bibliotecii noastre s a rîrca dvs. de a ne scrie cu regula­ căra" din localitate. 17,00; 20 00; 22.00; 23 52 (progra­ PENTRU 24 DE ORE
de rliafilme. organizat o expoziţie. Pe de altă parte, aceste cărţi ritate. de a ne ţine la curent cu ALEXANDRU SOL — Brad : mul II 10.00 12.00; 14 00 : 16,00; Vremea sc nrcnlinc închisă, cu re
Pentru buna desfăşurare a învăţămînluhii agrozoo­ au lost popularizate si prin intermediul statici de ia- faptele dc muncă şi preocupări­ Am reţinut lucrarea dvs. intitu­ in.no- 21,30; 23.00; 0.52 (progra­ m! mai mult noros. Vîntul v?» sulla
tehnic si ridicarea continuă a nivelului do predare al diofirare. Do asemenea, pentru a uşura procurarea lor le oţclarilor de la O.S.M. 2, sec­ lată „Mărturisirea lui Mihai Ar- mul II). modera! cu intensificări temporare
Iec(iilor *-a slabilil ca leclori ai acestor cercuri să fie de către colectivişti. Io fiecare cerc vom organiza bi­ ţie în care lucraţi, precum şî cu maşu". Vă invităm să treceţi, în şi locale din suri est. Tempernlnr;i.
numai specialişti din cadrul gospodăriilor colective. blioteci volante. Aceste biblioteci vor fi mereu com­ ziua va T cuprinsă Imrc 10 si 15
Feste cîleva zile cu toii leclorii vom organiza tin plotate cu lot ceea cc va apare pe parcurs. încercările dvs. literare. Dintre legătură cu aceasta, cît mai cu grade, iar noaple;/ în!rc '2 şl 8
instructaj unde vor fi puşi la curent cu loale proble­ O altă măsură pe care am lual-o in vederea spriji­ acestea am lectura! pe cele două rînd pe la redacţie. grade.
mele privind deschiderea si desfăşurarea noului an de nirii Invătămintului agrozootehnic din comuna noastră DUMITRU POPESCU — Călan: f NOIEMBRIE : 963 PEN I RU URMĂTOARELE 3 7.1 LE
invălămini agrozoolchnlc. se referă la organizarea de recenzii asupra unor cârti trimise, întitulate „Scăpat de Ia Poeziile dvs. întitulate „ Toam­ DCV A: Tutunul — seria I şl Vremea rdn înc ncslabila favo­
pierzanie" şi „Măreţia anilor noş­
Ing. NICOLAE SIMŢEA dc specialitate. VALFRIA OANCEA na" şi „Ultima dorinţă" nu pot II — cincmafoqraliil „ Patria" ; rabilii ploilor temporare şi lempe-
preşedintele Consiliului agricol bibliotecară la biblioteca comunală tri". Ambele atestă înclinaţii în Crimă lără pedeapsă — cinema- ralura staţionarii.
orăşenesc Deva din Geoagiu ale scrisului, o observare alcntă vedea în actuala lormă lumina
a ceea ce sc petrece în jur, re­ tiparului. Ambele conţin multe
ceptivitate. Trebuie însă să vă o- scăpări de rimă şi ritm, expresii
Au înfiinţat un nou cerc bişnuiţi să scrieţi mai concis, să greoaie, unele fără înţeles („Adu- UNIUNEA REGIONALA
conturaţi mai bine personajele, cînd mari bogăţii / A mele ţări
superbe"). In poezia „Ultima do­
In primăvara acestui an la gos­ acest an vom mai infiinla si un serie rle materiale didactice. Astfel, să vorbiţi mai puţin dvs. despre A COOPERAŢIEI DE CONSUM
podăria noastră roleclivă. s-au plan- cerc viticol. Acest cerc va li frec­ s-au lăcut colecţii de coarde de vilă, ele dar să le lăsaţi să acţioneze, rinţă". idcca expusă csie neclară.
tat. 10 ha. cu vilă de vio. In pla- ventat rle călre 60 colectivişti şi va pomi uscaţi cu rădăcini, probe din să se caracterizeze singure prin Vă sfătuim să citiţi cu atenţie
nul de perspcctivă insă am prev'i- (i condus de Iov. profesor loan Mi- diferite tipuri de sol luate cu oca­ versurile poeţilor noştri clasici şi HUNEDOARA — DEVA
znl să infiinlăm plantaţii de vilă zia desfundării terenului în vede­ comportare. Şi încă ceva foarte contemporani, să lucraţi cu mai
pe mai mult de 100 ha. Tinlnd seu- rişlcanu. Ţinind scama de faptul ră rea plani Arii vitei dc vie, soiuri de im portant: faptul prezentat să multă migală la transpunerea
ma de Inptul că vilicullura este o in cadrul cercului vor fi predale si fructe, legume ele. De asemenea, aibă putere dc generalizare, să ideii alese în rime în aşa fel îneît
lecţii în legătură cu legumicultura
ramură nouă in cadrul gospodăriei si pomicultura, rccrularea cursanţi­ mai avem procurate o serie de plan­ fie tipic (ceea ce nu se întîmplă să fiţi pe deplin înţeles dc citi­ A N G A J E A Z Ă
noastre si că obţinerea unor rezul­ şe in legătură cu lucrările ce se din păcate în schiţa „Scăpat dc tori. Apelaţi pentru aceasta şi la
tate bune eslc condiţională în marc lor s-a lăcut din rindnrile colectiviş­ la pierzanie"). — şei serviciu In v e s tii cu d plcm ă dc inginer
tilor care in prezent lucrează în ca­ execută in vie. De un real folos în ajutorul cercului literar din lo­
măsură dc executarea tuturor lu­ drul brigăzilor legumicole, pomicole însuşirea temeinică a lecţiilor pre­ In lucrarea „Măreţia anilor calitate. constructor sau a rh ite c t;
crărilor la un înalt nivel agroteh­ date ne vor fi totodată si aparatul
nic. acordăm o nlenlie deosebilă ri­ Si la pepiniera rle vilă. Printre dc proiecţie, diofilmelc şi manualele noştri" era foarte bine dacă con­ MARIA DRAGOSIN — Vinţul — conductor tehnic cu diplomă de ingfner con­
dicării nivelului pregătirii profesio­ ruisnnlii înscrişi la cercul viticol pe oare le vom procura zilele aces­ cretizaţi situaţia relatată la pre­ dc Jos şi ION MARINESCU — structor ;
nale a colectiviştilor care vor lucra amintim pe Nicolae Aldca Trai-m tea cu sprijinul Consiliului agricol ocupările tovarăşilor dc muncă Cliîtid : Am prim it versurile dvs.
în hoitivilicullură. Serbii, Aureli» Alciea, Sirnion Sirbu, raional. din secţia în care lucraţi. Numai — m erceolog îndrum ător penlru sectorul de
lală de ce în afara celor două Mario Serbii şi allii. şi le reţinem pentru publicare c a rto ;
cercuri pcnlru cultura plantelor de Pentru o bună însuşire a lecţiilor IOAN DARAMUŞ în acest fel lucrarea dvs. ar fi într-unul din viitoarele numere — merceolog pentru sectorul organizării com er­
cimp care funclionează în cadrul ce II se vor preda cursanţilor, ne-am inginer agronom Ia G. A. C. căpătat caracterul dorit, adică al ale ziarului.
gospodăriei încă din anul trecut, in îngrijit din ţimp de procurarea a o CistcI, raionul Aîba unui reportaj literar. V. CHIŞ ţului ;
— dactilografă.
S a l a r i z a r e a c o n f o r m H .C .M . 1053

P L I U T U T E D E Z E i E L E D E F I | C om itetul executiv a l S fa tu lu i p o p u la r
ytm i <** , . o 4 ' -O*.
a l re g iu n ii Hunedoara
vlcci, fi introducea In gropile din de limpede că această cantitate nu mobiliza 2-3 colectivişti, chiar şl mal fone de coceni, deşi gospodăria are
O impoitantu re­ timp asigurate. S a reuşit aslfel să va ajunge animalelor nici măcar In vîrslă, care să lucreze la înşilo- asigurate spatii pentru încă 210 lone
zervă dc luraje o se asigure, pe lingă cele 250 tone pcnlru o lună Un calcul cit de su­ zat. Adevărul este însă câ la G.A.C. siloz, precum si tocăloarea necesară p u b lic a c o n c u r s p e n t r u o c u p a r e a
constituie cocenii de de siloz din porumb, încă 250 lone mar le-ar (1 demonstrat acest lucru din Zam există o slabă preocupare Se aşteaptă Insă nejustificat ter­
porumb. Insilozafi In de nutreţ din coceni, ciolomadă şi şi. în consecinţă, or fi trecut neîn- pentru asigurarea bazei furajere ne­ minarea altor lucrări, cind foarte u r m ă t o a r e lo r p o s t u r i :
amestec cu dovlcc.i. dovleci. llrziol la însilozarea cocenilor. Dar cesară animalelor. bine, olit recoltatul, cît şi semănatul
melasă, colecte de Huni qospodori, colectiviştii din nimeni nu s-a gtndit In aşa ceva. Aşa stînd lucrurile, socotim tova­ sau însitozărlle ar putea să fie exe­ I — secretar al comitetului cxeculiv al Sfatului popular ol comunelor:^
sleclu. urce sau lac- Lăpuşnic nu s au oprii Insă aici. Po­ Timpul permite încă celor vizaţi răşe Epslein că nu fie justificări e cutate concomitent. — Ciugud si Inuri din raionul Alba; £•*
lobacletin şi bine trivit unei hotărlri luate, cî conti­ să treacă operativ la treabă cu alît nevoie, ci de o muncă mai organi­ De acest lucru să se ocupe însă — Risculila din raionul Brad; |
mu roti, ci pol asigu­ nuă cu Insilozatul cocenilor, aslfel mai mult, cu cit top cunoso avan­ zată, mai plină de răspundere, atît mai cu alenlie consiliul de condu­
ra un nulrcf destul tajele Insilozării cocenilor. Dar, să din parlea specialistului, cit şi din cere al gospodăriei cit si organiza­ < —Cerlejul de Sus din raionul llia;
dc valoros şi in q- încit pină cel tîrzin la 5 noiembrie cunoşti numai, nu e de ajuns. Tre­ partea consiliului de conducere al ţia rle parlid de aici. Să nu lase pro­ — C irjili din oraşul regional Deva;
celaşi timp iei tin. să mai pregătească Încă 300 tone buie să şi aplici în practică cele cu­ GA.C. blemele doar pe seama Inginerului — Baniţa din oraşul regional Petroşeni.
de siloz din coceni In amesteo cu
Pentru a cunoaşte ciolomadă si colecte rle sleclâ. noscute, mai ales dacă ele Ui pot agronom, cum se mai obişnuieşte ^ La concursul pentru ocuparea poslului de secretar al comitetului exe- t
In cc măsură este aduce foloase. Pfnă cînd se mai aşteaptă? deseori la Sălciva.
N folosită această re- O asemenea canlilale de siloz, la Sub nivelul posibilităţilor se des­ fculiv al Stalului popular comunal, pot să se înscrie cei ce mi studii^
zci\ă de luraje dc care se adaugă cele 548 tone linuri, O situaţie aproape similară am în- făşoară acţiunea de Insilozare a co­ I medii sau echivalente cu acestea şi un stagiu de cel pulin 5 ani în nuin- >
către unităţile agri­ 150 tone sfeclă furajeră ele., va per- . Nu de justificări e nevoie... tilr.il şi la gospodăria agricolă co- cenilor şi în alte gospodării colec­ Cjcă la sfaturile populare, In invalămînl sau in alt domeniu al administraţi-
cole, redacţia ziatu- mile o bună furajare a animalelor Icclivâ din Sălcivn. Aici, pînă la 28 tive din raionul T1 ia, cuin r.int cele le i de stat.
proprietate obştească pe perioadj Colectiviştii din Zam deţin ca pro­ f ; j
lui nostru a organi­ de slabulalie. prietate obştească 120 bovine, 420 octombrie, erau insiiozali doar 00 din Teiu, Gnrnsada, Lcsnic ctc. De asemenea, pot să se înscrie şi cei ce au 7 clase elemenlâre si’ţi
zat zilele trecute un ovine, peste 100 porcine ele. Pen­ iu n stagiu de cel puţin 10 ani In muncă la sfaturile populare sau In aii 1^
raid anchetă in gos­ tru asigurarea hranei necesare aces­ ooocoooo oooccooo C <0 N C IL II 71 il II oocecooo nooaocoo | domeniu al administraţiei de slaL
podăriile agricole co­ Sa cunoşti numai, tora. potrivit balanţei furajere în­
lective din raionul tocmite, erau necesare — pe lingă Praclica agricolă a dovedit că însilozarea unor canlitâli cil mai 8 Cererile de înscriere la concurs Se vor depune la Comitetul exccu
TT lila. nu e de-afuns alte furaje — şi cel puţin 600 tone § mari de coceni arc o deosebilă tui portantă economică. In îelul acesta Ş Ălîv al Stalului popular regional, in Deva, pînă la dala de 15 noiembrie >
A constată/ i/c făcute Cocenii de porumb uscaţi, Întregi rat doar 50 la sulă din cantitatea I ci se pot îolosi aproape în întregime şi mult mai bine, sc reduc sim- % ?I903, fiind însolile de următoarele acte;
lată
din
citeva
siloz. Pină acum însă, aici s-a asigu­
a animalelor şi se realizează
Iilor cheltuielile de întreţinere
m.iri ^
cu acest p rile j: şi nepregătili. i>u sînt folosiţi decit necesară de nutreţuri Insilozale. A ti t economii de linuri sau alte nutreţuri. Intr-un cuvînt, se obţine ing — copie de pe aclill de naştere ;
in mică porte de animale. Acest lu­
cru II cnnoso bine şi colectiviştii s a putui face din porumbul desti­ g cantitâtl mari şi relativ uşor un nulrct ieftin şi valoros. { — actul de studii în original sau fn copie legalizata ;
din salul Ciinpnri Surrlue. Cu toate nat Jnsilozării. Deficitul de sucu­ Avantajele insilozării cocenilor apar deosebit de limpede dacă ne o — dovadă asupra slagîului în muncă în administraţia do stat;
Cu grijă de buni acestea insă, aici nu s-au luat nici lente putea Ii însă foarte uşor aco­ 8 gindim, de pildă, că la numai 10.000 tone coceni insiloza(i (această ; — certificat de sănătate eliberat de circumscripţia sanitară sau poli-
gospodari un lei de măsuri pcnlru însilozarea perit prin însilozarea cocenilor § cantitate sc poate realiza uşor în unitâ|(tc agricole din raionul IIia|. L clinica de care aparţine candidatul ; 1
cocenilor. strinşi de pe cele 70 ha. cultivate o se poate obţine un ciştig net dc 700.000 unităţi nutritive, datorită ex-5
cu porumb. Dar, ]n această privin­ — dovada situaţiei militare clibe rafă dc comisariatul militar (pentru»?
La gospodăria agricolă colectivă Din ce cauză? Penlru că — aşa ţă. la G.A.C. din Zam nu s-a făcut S citişiv măririi qratfului de coinesli bilitale al cocenilor. i bărbaţi) ;
din salul Lăpuşnic, acliunii de iu- cum preciza tnv. Nicolae Grinden- nimic. Iată de cc organele si organizaţiile de partid din raionul llia, sfa- fc % — aulobiogralie
silozare i s a acordul şi i sc acor­ nn. brigadier al GA.C. — nu s-an Tovarăşul Epslein Alexandru, in­ 8 turile populare şi consiliul agricol au datoria să sprijine şi să îndrume 8
dă o alenlie deosebită. Penlru va pregătii din limp spatiile necesare ginerul gospodăriei, justifică această 3 conducerile unităţilor agricole de a organiza neintîrzlat şi cit mai bine^ t Concursul va avea loo la Corni telul executiv al Sfatului popular nl*j
lorilicarea lor cil mai operativă si Insilovării. De acest lucru nu s-au stare de lucruri prin lipsa atelajelor o munca de Insilozare a cocenilor, să le explice colectiviştilor avaula \ ■ regiunii Hunedoara, cu sediul In Deva — str. Dr. Petru Groza nr. 22, I n i
economicoasa, munca n lost aslfcl preocupat nici tovarăşii din consiliul şl a braţelor dc nnincă. Or, acest 8 lele mari pe rare le oferă folosirea cocenilor însilozaţl, să combată cu ? 1 ziua de 27 noiembrie 1963, orele 9
organizată îneît o dală cu rerollu- rle conducere ni G.A.C. (preşedinte lucru nu corespunde Intrutoiul ade­ o holărirc teudinla do a se mai da în lirano animalelor coceni înlrcgi. 8
1111 porumbului s au arlimal şi co Teolil T:ipa) si nici cei din biroul vărului. Cu alelajple existenle in ţ* Concursul va consta dintr-o probă scrisă şi una Orală asupra cuno;
cenii In limp ce inai rmille echipe ■uganizaliei rle partid din gospo­ gospodărie, cocenii au fost strinşi Pc de altă parle, întensiiirarea acestei munci se impune cu atit S | iintelor în domeniul construcţiei si administraţiei de sloi.
recnllflu porumbul si ) IransporIau. dărie. rle pe o mare suprafală. an lost § mai mult cu rit majoritatea G.A.C dhi raionul llia nu au asigurată incă 1 Tematica problemelor concursului s* pu*ip concilia la exe >t
» nici mărar 50 la sută rlin cantitatea de siloz necesară pentru efectivele
altele tăiau cocenii şi i cărau la Si unii şi alţii socotesc că silozul transportaţi si aşezaţi în şire la * de animale in continuă creştere. ^cutiv al Sfatului popular regional (<e cliunea s«?r./rinri*l admînisiralivi. pre h
t
locul de insilozare rlin porumb pregătit pînă acuM va grajduri. Cade deci de la sine nn l) Cocenii, această importantă rezervă, poale să asigure acoperirea | cum $i la comitetele executive ale sfaturilor populare raionale, orăşe
ajunge Dar. rlacâ avem In vedere argument (ccl privind lipsa atela­
Aici, echipa de insilozare li loca că s-au asigurat doar 79 tone de jelor). Cil despre braţele fie muncă, 8 deficitului de luraje. De aceea, in toate unităţile agricole, acţiunii de ^ 0 ne$li $i corniinale. 3
şi, In omeslec cu ciolomadă şi rio- asemenea siloz, rezultă cit se poate fără prea mare efori s ar fi putut 8 Insilozare trebuie sâ 1 se acorde atcn(ia cuvenită.
OCCCOCCOOOOOOOOC COCOOOCOWC OOOOOOOL03«OCCOOOOOOOOQCOOOOOCcCOC»CCOO