Page 107 - 1963-10

Kr. 2750 Drumul socialismului Pag. 3

A
K Â M f W E l t E A I M U R M &
<C
© A T E F I R E C U P E R A T Ă i z e u i m e m o r i a l , / z w . d , . - M a u . '

Organizaţiile de porii»! de In sec- manifestat aceeaşi exigentă. Biroul Manifestări rle indisciplină în V c z id u l m ic i c o se d in C a p ita lă , gici, dovedind. în schimb afililm/ini }tiiu(ifirc, a introdus o scrie de tu- eu dedicaţia lui Gcorgc Encscn:
lin furnale 5-6 n CSH nu reu- organizaţiei de bază nil a insistat procesul tehnologic s-ou semnalat n t ă b lm i inii teu : „ M u z e u l m e m o r iu l jicnim fu cocii fuiri ţliin[iHce Si aU- (initi ţi termeni noi in ţtiin(a, a fost „Sfătuitorului meu din t i ner el eaj un
I su insnllc întregului colectiv asupra (blosiiit 'mijloacelor efi­ şi la echipele de intretmere meca­ / n o i . di . G h e o r g h e Alai in e scii" . A i c i fel. ascultând jnojirinl său îndemn, a cel dinţii cmc a folosit cinematogra­ o statuetă fi un vas incaş, primite în
enluzinsm şi hoUlrîre de n munci ciente care să ducă la lichidarea nică şl electrică. Echipele respecti­ n fo st lo c u in ţ a m u i c i ui savnnf. d in devenii student ul iacullătii dc me­ fia în studiul ncurofiatologici clinim. dar cii prilejul unor cursuri pe ave
cu lot mai bune rezultate Accsl deficientelor. Ca urmare, schimbul ve nu au Intervenit în toate ca­ 1910 lunii in 1933, citul n n u n i i. I o - dicină. Cdc 30 dc dijdome din biroul jnofe- a (ost invitat să Ic fina in Ameţ i : t
lucru n rccşil din dezbaterile cc B îşi arc partea sa de contribu­ zurile operativ', iar unele repara­ ent in c m c astăzi sutele tic fn t n g in l v . Brivesc documentele cxjnt.se. Ele Snniliii îl arată ca membru a t.it dc sud ţî alte semne ale jniclavri
rm avut Ioc in emirul adunării pe- ţie la depăşirea pe total secţie n ţii au o entitate slabă. Ţoale aces­ d o c u m e n t e , s e n s u r i a m in te sc dc. fin i- arată. cum, lajitîml cu foarte mart utilca academii ţi sociclnti ştiinţifi­ jic care i-a purtau mii fi mii dc aj-
nernle de dnre do sen mu şi ale­ consumului specific de cocs cu tea sînt deficiente care pot şi tre­ d a t o r u l n e u r o lo g i c i r o m in e ţ t i. d i greutăţi ţi lijismi. tânărul Marincscu ce din diverse furi cdc lumii. InL'e meni iluţhi sau anonimi dc juctu-
geri n organizaţiei de baza din 29.500 tone. Dalorită depăşirii con­ buie să (ie lichidate — au subli­ o m u l m o d e s t d c ce tă ţe a n u l c m c o ţi-a trecut in mod .strălucii toate exa­ cl(f sc află difdnma Premiului Athu- tuuleni.
schimbul 15. al aceslei secţii. sumului specific dc cocs, schim­ niat cei care au luat cuvin tu l în lupta/. ea i z v o a r e le ft i i n l c i sâ fie c u ­ menele. Medic extern ţi afini interii acarrc". scrisă jic pergament. A n u l a ce sta s-a u îm p lin it 100 d e
Cu lonle greutăţile din penocnl i bul B a inregislrat o pierdere la cadrul adunării generale a organi­ n o s cu te }i i n t r c b u in la lc iu fo lo s u l la Sjiitalul fh încorienesc. jirejtara' >T Medic, biolog, filozof ţi patriot» a n i d c In n n ţte r ca sa. E i g m a m a r e -
de iarna, sub îndrumarea biroului piciul de cost de peste 9,G milioa­ za liei de baza o a m e n ilo r . la Eahnratntul dc liistalogic ţi in erudit cu vederi largi, Gheorghe Ma> lui sava nt r o m in este cim e n ta tn v i ­
organizaţiei de bază. comuniştii ne lei. Dc asemehea, procentul :1c Aşa cum a roeşit şi din darea V iz it in d z ile le a cestea m u zeu l, a n urmă la cel dc haclrorvlngic al fno- rincscn a fost. foarte apreciat de emi­ treg a lu m e, în c a d r u l m a r i lo r a n i v e r ­
<lîn schimbul B au reuşit să mo­ declasate a fost în primul setnes- dc seamă. In ultima perioadă, ac­ fast c o n d u s /irin fu fa fia n o a r ilo r fi v i ­ fcsoinlui Victor Baheţ Maiânescn se nenţi oameni de ţliin'a din lume. C‘ sări c u lt u r a le r c c n n t o n d a le d e C o n s i ­
bilizeze întreg co Ier li v 111 de furna- liu al anului dc 8,45 la sută fa(ă tivitatea organizaţiei rle partid s-a t r in e lo r b o g a t e in d o c u m e n t e ţi iluz­ evidenţiază jirctutindeni. La l2d de leva exponate atestă legăturile de liu l M a n d in i al P ă ţ ii. V i o l a acestyi
lişti la îndeplinirea si depăşirea de 3.5 la sulă cit este admis. îmbunătăţit. Ea exercită un con­ ii a (ii e v o c a t i v e c h ia r d c ( â l r c f i n a ani et elaborează o seric dc lucrări prietenie ţi conlucrare ştiinţifică din­ mu e x c e p ţ i o n a l , m o d e s t ţi d i s c i j d in n \
sarcinilor de plan. Aslfcl, la înde­ Firesc era ca In perioada ur­ trol şi o Îndrumare mal sistema­ s a v a n tu lu i, M a r in M a r in c s c u . ţtiintifice valoroase. In IS97 i sc în­ tre savantul romin ţi V. /. Pavtov. ilustrată s e n in ifte n tiv d e a b o n a m e n ­
plinirea planului seclici pe prime­ mătoare biroul organizalici să tică asupra conducerii schimbului, credinţează conducerea jiriniulni ser­ Corespondenta ştiinţifică a purtat d , tul d c t ra m v a i cu c a i c m e r g e a la //'-
U n flancat ţi n
v itr in a a lă tu ra i,i
le sase luni ale anului cu 100.27 la militeze cu mai multă petscveren- asupra membrilor şi candidaţilor d e z v ă l u i e crim fie e d in c o p i l ă r i a .sa­ viciu dc neurologie înfiinţai la Sfii- Marincscu fi cu Bamony Ca/ul, mu­ iiiiă f i c o n d i c a d e p re z e n t ă ta se r ­
sulă au contribuit şi Jurnaliştii de partid. Cu diva timp In urmă. v a n tu lu i. lahd Panlelimnn in acea vreme. A '(i rele hisl.nlng ţjiauin!, dc(h:ăt.or a! viciu , p c ca re sa v a n t u l a sem n at o
schimbului B împreună cu celelalte birouri ale încejrc ţi duce la bun sfiiţii lucrări Premiului Nnhcf, că fiztologtil englez t h ia r cu o zi în a in te d c a m uri (11
Acesta este un merit de ne­ A d u n ă r i d e d ă ri organizaţiilor rle partid din secţia — B u n ica d o r e a ca tata să sc fa z ă ţi cerc chiri care i( fac in scurtă vre­ Shcriuglon. cu savantul german P m a i 103S) tre b u ie să fie cu n o s cu tă
furnale 5-G, s-a organizat o adu­
contestat. Dar adunarea do dare nare generală cu toii comuniştii, p re o t. îm i sfntnc g h id u l. C h ia r l a me cunoscut in întreaga lume. Lrlicht. descoperitorul Xcosidvarsunu* d c l o ( i cehii cilii ji n h i e i noastre.
de seamă şi alegeri a făcut o d e s e a m ă şi a le g e r i !n cadrul căreia conducerea tehui- înscris la sem inar. D a r el nu ară ta A c t i v i t a t e a sa v â n tu lu i rn/nîn n fost lui. cu marele neurolog francez Piet­ M IU OF. A BUMBAC
analiză mai profundă a lelului cum c.o-adminislralivă a secţiei a pre­ n ici o v o c a l i c p e n tru s tu d iu l i c n l o - urlaţii. A scris /ieste J.jOO d c lu c r ă r i re Mărie ţi alţii, lată o fotografii rcriaclnr Iu „Agcrprcs*
biroul organizaţiei de portic! s-a în o r g a n iz a ţiile zentat un raport privind înfăptui­
preocupat şi de realizarea celor­ d e p a r t id rea sarcinilor reeşilc din holări-
lalţi indicatori tehnico-economici, rile adunărilor generale.
cum şi-a e.vcrcilat dreplul ric con­ La Uzina de preparare a minereurilor de la Gurabarza
trol asupra conducerii schimbului Dc curînd, conducerea secţiei a
şi cum a mobilizat colectivul :1a lă pentru ca, prin munca politică prezentat In fata comuniştilor, pe Secţie evidenţiată
Jurnalişti la îndeplinirea exempla­ şi organizatorică, să ridice activi- shimbnri, un referat privind mă­ f B
ră a tuturor sarcinilor Dacă sub talea economică la nivelul sarci­ surile preconizate pentru pregăti­ în întrecerea
aspectul canlilâtii schimbul a mun­ nilor. Dar aşa cum a roeşit din rile de iarnă. inovaţii valoroase-—economii mari
cit bine, nu arelaşi lucru se poa­ dezbaterile adunării generale, acest Pregătite temeinic, cele două
te spune despre calitatea fontei, lucru s a înfăptuit numai in parte. adunări generale au fost deosebit socialistă
«lesprc reducerea consumului d? Din această cauză planul dc pro­ dc fructuoase. S-au propus $i luat La Fabrica Chimică clin La Uzina dc preparare a mine­ în afară de faptul că s-a prelun­ Icî. Economii importante au adus
cocs şi. implicit, a preţului de cost. ducţie pe 9 luni a fost rcalizot o serie dc măsuri tehniro-orrja- Orăştic a avut Joc zilele tre­ reurilor din Gurabarza mişcarea git durata dc funcţionare a sitelor şt cclclnllc inovaţii. Dc pilda, ino­
Felă de aceşti indicatori nu s-a numai in proporţie dc 92.G0 la su­ nlzalorice $i politice. Astfel s-au dc inovaţii şi raţionalizări a luat vibratorii, se obţine anual o eco­ vaţia : „Confecţionarea unor opri­
tă. E adevărat că la aceasta a repartizat mai judicios membrii si cute o consfătuire dc pro­ un puternic avînt. La cabinetul nomic de 9.000 Ici, tori la ridicarea săgeţilor bate­
contribuit şi (aptul că furnalul nr. candidaţii de partid pe locurile ducţie la care au participat tehnic al uzinei sc înregistrează riilor dc şlcampuit". concepută
A APĂRUT NR. 10/1963 Al 5 nu a inlrat la timp în reparaţie cheie ale producţiei. Fiecărui mem­ numeroşi muncitori cvidcn* Eficientă s-a dovedit a fi şi ino­
capitală. bru şi candidat de partid i-au fost ţiaţi în întrecerea socialistă, zi dc zi noi inovaţii menite să vaţia concepută dc maistrul loan dc maistrul Lazăr Gheorghe şi lă­
REVISTEI Multe din deficientele secţiei în trasate sarcini concrete pe linie de maiştri, ingineri şi tehni­ ducă la creşterea productivităţii Ometa, „Formă pentru vulcaniza­ cătuşul Acoş VValtcr, aduce anual
ansamblu şi a schimbului B in spe­ organizaţie, de îndeplinirea căro­ cieni. Cu această ocazie, co­ muncii, reducerea preţului ele rea garniturilor din cauciuc a- o economic de 6.285 Ici. Prin apli­
„P R O B L E M E cial se datorcsc însă ncrcspcctă- ra raportează periodic in adună­ lectivului dc muncă dc la cosi, la uşurarea muncii omului. daplalc pompelor dc tulbureală'', carea celor 20 dc inovaţii s-a rea­
rii disciplinei tehnologice, au ară­ Ca urmare a extinderii mişcării
EC O N O M IC E " tat tov. Marin Dop, Gheorghe Ciz- rile generale. secţia J-a i s-a înmînat dra­ înainte, din cauza folosirii unor lizat o economic postcalculală de
maş, Vnsile Pălrut şi allii. Rolul In acelaşi timp la indicaţia or­ pelul de secţie evidenţiată de inovaţii, dc la începutul anului garnituri din alt material, pompe 488.076 Ici.
Numărul pe luna octombrie 1963 ganizaţiei de partid s-au luat mă­ şi pînă în prezent, la cabinetul le. do tulbureală trebuiau oprite Pînă acum, pentru munca dc
al revistei ,,Probleme Economice" se biroului organizalici de partid era suri pentru respectarea unei tem în întrecerea socialistă pe tehnic al uzinei s-au produs 35 dc multe ori. garniturile nu erau
deschide cu articolul ,,Rolul activ al să creeze opinie de masă împu­ peraluri constante a acrului insu­ trimestru! III al anului în de inovaţii, din care 20 au fost a- concepţie, inovatorilor lc-au fost
ţii va acelora care sc abat de la
finanţelor In procesul rcproducliei disciplina tehnologică, care din flat în furnale, cit şi a relolei dc curs. plicatc în producţie, iar restul sc rezistente, trebuiau schimbate atribuite premii în valoare dc
socialiste lărgite" de Iulian Văcarul. neatenţie şi lipsă de răspundere încărcare. La furnalul nr. 5 a fost Tn perioada respectivă des. Oprirea pompelor dc tulbu­ 12.080 Ici. Dc asemenea, salariaţii
In continuare sini publicate artico­ nu respectă relela dc încărcare, nu executată reparaţia capitală. Toate colectivul secţiei a I-a şi-a găsesc în studiu. Inovaţii ca „în ­ reală ducea la oprirea întregii ins­ care au desfăşurat o muncă in­
lele : „Probleme ale sporirii produc­ inlrclin utilajele in bună slare de depăşit planul de producţie locuirea la bateriile dc ştamparc talaţii dc flolaţic. Aceasta dăuna tensă şi susţinută în cadrul cabi­
tivităţii muncii în industria conslruc- funcţionare. acestei au făcut ca Intre 1-28 oc­ a siguranţelor din lemn cil sigu­ procesului dc producţie Prin apli netului tehnic au fost recompen­
tombrie. planul de producţie al
toare de maşini" «le Gheorghe Rn- Din vina schimbului B, In luna secţiei să fie depăşit cu 5.GI3 tone cu 3,66 la sută, productivi­ ranţe metalice". „înlocuirea la clc- carea inovaţiei maistrului loan saţi cu numeroase premii.
tloi, „Rezerve rle economisire a re­ iulie, la furnalul nr. G clopotul tatea munci* cu 8,3 la sută şi cantorul Rovina a jghîaburilor Omcla s-au redits aproape lolnl
surselor materiale" de I. 11icovici. mic de la nitul furnalului a fost fonta. Schimbul B şi-a adus aici a realizat o economic la pre­ din lemn cu furtunuri din cau­ opririle instalaţiei de flotaţic. Pa­ M SUSAN
„Unele aspecle ale creşterii renta­ Mecat cu spân cilţos, ceea cc a dus o contribuţie substanţială. ţul dc cost în valoare dc ciuc", „Formă pentru vulcaniza­ responsabil cu inovaţiile la
bilităţii în gospodăriile agricole dc Pornind de la aceste succese, ralel cu aceasla însă, inovaţia a- Uzina «le preparare a mine­
stal" de Ion Tulpan, „Căi ale spo­ la deranjamente. Biroul organiza- comuniştii din schimbul B ou ară­ peste 105 000 lei. rea garniturilor dc cauciuc adap­ ducc anual o economic dc 6.997 reurilor Gurabarza
liei de bază nu a Îndrumat con­
ririi producţiei şi reducerii preţului ducerea secţiei să ia la timp mă­ tat că sînt hotărî li ca pină la Sau evidenţiat brigăzile tate pompelor ele tulbureală",
de cost la lapte" de O. Popcscu şi suri şi nici nu a indicat organiza­ slirşîtul anului să recupereze rămî- „Separarea minereului brut cu
N. Dtfvid, „Pseudoleoili burgheze cu ţiilor de masă să tacă opinie in neroa In urmă pentru a puica ra­ conduse dc comuniştii Pe­ granulaţic sub 20 mm. din circui­
plivire la planificarea economiei na- porta. nlăturî de întreg colecti­ tru Andrcşoiu dc la atelie­ tul dc slărîmarc ai instalaţiei de
lionale" de C. Danciu. jurul acestui caz. Ca urinare, de- vul, îndeplinirea sarcinilor rle plan rul dc piroluzită şi Ionn antczdrobîrc" şi altele, au dus la „ M a t e r i a l e in © d e B *a iC î
fceliunea s-a repetat dc trei ori
Rubrica „Din planul de activitate pe 19G3. In sprijinul înfăptuirii sporirea producţiei, la îmbunătă­
ştiinţifică al Institutului de Cerce­ consecutiv. acestui angajament deosebit d>? Maliţa de la atelierul dc
tări Economice" cuprinde arii colul Deşi s-a sesizat că unele brigăzi valoros, comuniştii a»t venit cu o tarii n. ţirea calităţii produselor, la obţi­ î n e © n $ t f p M e ( f î 46
..Mişcarea dc invcnlii şi inovalii in fac sticurL scurte, lotuşi măsuri dc serie de propuneri privind îmbu­ IO AN BEŞTELE1E nerea unor însemnate economii.
R. P. KomiînV de Oclavian Ciulea. remediere nu s-au luat. Iată numai nătăţirea procesului tehnologic şi (din postul do corespondenţi Prin aplicarea inovaţiei "Separa­ de prof- inq. AL Negoi{â şi chimist S. Negnifa
Articolul „Cu privire Ia formarea două deficiente, care au făcut ca ridicarea mujicii politice de masă voluntari dc la F. C. Orâştie) rea minereului brut eu granula­
preturilor cu ridicata (concluzii)" de schimbul să piardă cca. 3.200 to­ pe o treaptă mai înoltă. ţic sub 20 mm. din circuitul de Lucrarea „Materialo moderne in rienţa din tara noastră tn acest do­
V, Modoran şi St. Arsene sc publi­ ne fontă. V. FURIR sfărîmarc al instalaţiei dc anlcz- conslructii" prezintă, in lro formă meniu.
că la rubrica „Discuţii". drobiic". concepută dc inginerul cit mai accesibilă, realizările din Capitolul III, „Materiale moderne
In cadru) rubricii „Folosirea mate­ Ottmnr Khci! şi maiştrii Gheor­ tara nonslră şi de peste liolare în penlru zidărie şi pinnşee ceramice",
maticii în economic". Acad. Gh. Mi-
l’oc semnează articolul „Calcule ghe Dărău, Constantin Âcatrinci ce priveşte fabricarea tlKcrilcior ma­ tratează groblenu extinderii produ­
economico rle natură probabilistică'. şi loan Ioyan sc, obţine o canti­ teriale do conslructii moderne, pre­ selor ceromice eficiente, a prefabri­
Rubrica „Însemnări* cuprinde arti­ tate dc circa 41,2 la sulă mine­ cum şi tehnologia folosirii lor. fiind catelor din beton uşor şi elemente
colul . Aspecte ale dezvoltării indus­ reu cu dimensiuni sub 20 mm. prima lucrare de acest gen reali­ prefabricale din lemn (P.F.L., P A L.
triei in K. P. Chineză" dc I. Ni- (minereu finit). Cc înseamnă a- zată la noi. Prin prezentarea în de­ etc).
coară ceasta ? In primul rîiul sporirea taliu a caraclerislicelor materialelor Cnpitouri IV, „Materiale din poli­
Revista mai publică articole de producţiei. Apoi. sc prelungeşte moderne şi a tehnologiei folosirii
critică şi bibliografie : „Apaiilia dic­ meri”. cuprinde descrierea unei noi
ţionarului enciclopedic romin — un durata dc funcţionare a agre­ lor, lucraica constituie un valoros şl însemnate clase de produse natu­
eveniment de seamă pentru şliintn gatelor. îndrumar atit in ^«=j=r- rale şl mai al as
şl cultura romlnească" dc C. Octa- In urmă cu cîtcva luni, din proiecUiro. cit şi în arliliciale, sintetice,
vian şi Al. Puiu : „Un bogat bilanţ cauza slabei ancorări a sitelor vi­ execuţie, pe linia avind ca element
rle realizări In dezvoltarea economiei bratoare dc la anlczdrobirc. pie­ C a r te a t e h n ic ă
component princi­
naţionale" (Breviar statislic al R.P R. sele acestea sc uzau repede, tre­ măririi eficientei p e h t r u c o n s t r u c t o r i
1963) rle Al. Ghcorglmi ; „O conlri- ccono’mice a cons­ pal produşii nvi-
bu|ic la îmbunătăţirea predării eco­ buiau să fie înlocuite. Deci, sc trucţiilor. din care eromoleCulari orga­
nomiei politice" (Manualul dc eco­ produceau stagnări în procesul sc mcfili'ancnză: reducerea greutăţii nici, denumiţi polimeri rle constitu­
nomie polilicâ capitalistă) fie V. dc producţie. Pentru înlătura­ proprii a ronslruc-ţ11lor, scurtarea du­ ţie chimica complexa şi varia lă. Pe
Spiridon ; „Aplicaţiile in industrie rea acestor deficienţe, maistrul ratei rle execuţie, asigurarea eonii-
ale statisticii matematice'* (N. Ran- Gheorghe Dărău a propus inova­ lingă prezentarea caracteristicilor
cu şi L. Tăvissi : Statistica matema­ nullătii lucrărilor pe timp friguros, materialelor, acest capitol IraleaZâ şi
tică cu aplicaţii in producţie) fie ţia „Arcuri dc centrare a sitelor sporirea riurabilllătn construcţiilor modul de alcătuire şi montare a
Oclav Onicescu. profesor emerit al vibratorii". Prin această inovaţie. etc. nr.or clemente de construcţie prefa­
R.PR.,- „Colaborarea economică şi In capitolul I, întitulat „Materiale bricate din materialo pe bază dc po­
ajutorul URSS acordai ţărilor in­ moderne pentru beton, beton armat limeri.
suficient dezvoltate" (V. V. Rhm-
lov ; S.S.S R. î ckonomiccski slabo- şi beton prccomprimat” . sint de­ Captioliil V, „Lemnul aglomerat:
razvitiie slrani) dc M. Sfănescn. A u redus tin i scrise caracteristicile cimenturilor Produse industriale moderne fabri­
Rubrica „Scrisori către redacţie" moderne (R.I Nf., cu cenuşă de termo­ cate rlin lemn", descrie caracteristi­
cuprinde scrisori din partea : Editu­ de im o b iliza re centrală ele), doincniui dc utilizare cile ş! modul de nlillzsro a unor pro­
rii Politice; Întreprinderii „Solven­ a acestora cu indicarea corectă a re­ duse obllnule pe cale industrială din
tul’' — Timişoara ; Fabricii de lacuri Tinerii meseriaşi din echipa ţetelor penlru execuţie pe elemente lemn. într-nn dofnciiln care la noi Ia
şi vopsele din Timişoara; Fabricii Biroul organizaţiei de bază P.M.R. complexă condusă dc comunistul de construcţie; aditivi plastifianli (ară a devenit cunoscut numai tn anii
rhimica-Timişoara; M S, „Tablcla"- din schimbul permanent de zi de la Gheorghe Sîrbu, de la depoul
Eucureşti ; fabricii de medicamente C.F.R. Simcriâ, au executat (ic la ca: Îmboldii, hidrofobii, Icrmopoli- puterii populare. Capitolul cuprinde
„Biofarm"-Bucnreşli ; Uzinei de su- scclîa otelăria Martin nr. 1 a C.S.H. Pentru condiţii optime de muncă începutul anului şi pină în pre­ merii (.CSC ele,, oteluri superioare indicaţii practice ale autorilor pen­
perfosfali şi acid sulfuno Năvodari; Ia una din primele şedinţe de lucru zent numai lucrări dc bună cali­ pentru beîon armat ca TOR, PC. tru utilizarea acestor materiale In mod
Uzinelor de vagoane Arad ; Trustu­ Apropierea sezonului rece, esfe turnătoria de lingoliere, verificarea ccrzi pentru beton prccomprimat, curent la lucrările de bază şi în spe­
lui regional de construcţii Argeş. după alegeri. aşteptată de coleclivu! de muncă instalaţiilor de încălzire, a instala­ tate. In felul acesta, au redus agregate uşoare. ra i Li organizări do şantiere.
de Ia Uzina „Victoria" Călan cu ţiilor dc abur şi gaz dc (a semi- timpul dc imobilizare cu peste 2 Capitolul 11, întitulat „Betoane In ansamblu lucrarea „Materialo
pregătiri intense. La indicaţia co­ la sută. uşoare", cuprinde descrierea amănun­ moderne In consbuclii" constituie un
mitetului de partid. conducerea cocs şi alte lucrări care se află în Pentru realizarea acestui succes
uzinei, împreună cu comitetul sin­ urs de execuţie. Ele vor crea pe au muncit cu multă sîrguinţă ti­ ţită a modului «le preparare şi a njulor preţios pentru tehnicienii şi
inginerii conslruclori din proiectare
N O T E / * 7 M & A ShAA f / V O ţjĂ A dicatului, au întocmit un plan con­ timpul iernii condiţii oplime de nerii Ion Radu, Mihai Zăvoîanu, o largă utilitate la construcţiile mo­ sî execuţie, un îndrumar valoros pen­
proprietăţilor penlru un domeniu eu
cret de măsuri în care s-au pre­
4 /
y u v V i / w js
văzut 102 obiective. Pînă în pre­ lucru, asigurînd o desfăşurare nor­ Ion Mihallă, Ion Marian, Traian tru îmbunătăţirea continuă a muncii
zent majoritatea obiectivelor ui mală a procesului de producţie. Costea şi alţii. derne. Datele tehnice prczenlale in rle zi cu zl.
lost înfăptuite. Aslfel. s-a făcut I. PRICOP lucrare la acest capitol sint culese ÎOAN GIURGIU
Cînd va circu la autobuzul ? izolarea conductelor de apă. aer, IOSIF CU A SC A corcspoildout înlr-o bună interpretare «lin expe- fug. Ia T.n.C.H. Deva
corespondent
aburi si qnz, nu fost curăţite cana­
Aceasta este între­ gospodărie orăşeneas­ le. vine iarna. Părin­ lele de scurgere a apei de spălare
barea firească a pă­ că Orăştic circula cu ţii cer cu insistenţii Fă de la turnătoria nr 1, au fost
rinţilor celor peste <19 regularitate pe mia fie repus in circulntie verificate încălz i toarelc hidraulice
rle elevi din salul Fri­ Pi icaz-Oi ăşlic. O da­ autobuzul. Cu toate ce­ • a baleriil I, li şi III semicocs, iar ♦ « > » + «44
ca/ care străbat pe lă cu terminarea ana rerile făcute către ( G.O. încălzitoarele ele îa cuptorul tunel fj)irin t.e e . m
jos in fiecare zi coi lui dc învălămînt şi Orăştic şl sesizările a au lost reparate. .......... e f l e e i i — ~*ţ
3,5 km pină la şcoala autobuzul a încetat să dresate sfatului popu­ O deosebită atenţie s-n acordai
medie din Orăşlie. mai circule. lar din Turda?, penlm creării unor condiţii oplime de lu­ I c h i p n i l t - v ă O h a rtă p c c a i c F a ­ lî n d u - ţ i m c f l c f ii g u l d in tată în fin. saltare, b e n z ile ru la n te p o a r t ă pro. — sint a c a lo , îm p r e u n ă . L c - a m p r e ­
In cursul anului «Ic Deşi noul an şcolar a se pune in circulaţie l n ic a „ V i t r o m c h i n " d in M c d i a ţ cV.c d in g e n e r a ţ ie in g e n e ra ţie . A l ă t m i d e d u s e le p rin fa la m u n c it o r ilo r d e In d at cu m i n d r i r ţ t a l c l a d c lu c r ă t o r in
Invăţămint 1962 — a început de o lună şi un autobuz pe rula cru pe limpu! iernii In acest scop în s e m n a tă cu un ce rc. D c tn a c i d v e c h ii m c ţ t e ii. c o l la cot, lu c r e a z ă a t e lie re le d e I n c in e r a r e ţi fin is a j arta sficltîrilulni.
1963, colccliv i^l ii din jnmălale I.G.O. Orăs- au fost reparate uşile, geamurile şi ce re trn g<(i h u n d r e p t e sjirc B a g d a d . sticla rii d in lîilărn g e n r r a f i c eet'3 D r ţ l lir e lu tin d rtu iu f a b r ic ă sc f >- Şi b ă tr în u lu i îi s c lip e a u o c h ii d t
Pricaz nu s au plins lio nu s a îngrijit să Pri caz Orăştic, nu s a acoperişurile halelor şi atelierelor, D a m a s c . S ri c n â a . B o n n , C o p e n h a g a . c o n t in u ă I n i m o a s a t r n d ific a î n a i n ­ lose.tc tnaţini s e m ia u t o m a te i iar p r o ­ b u cu r ie a i ă l î n d n - ţ i tin e rii cre s cu i
că copii lor iu i an m ij­ asigure pentru tran­ primit încă ni» i un precum şi instalaţiile de încălzim L o n d r a . P ra g a , S o f i a . M o s c o m i. Aci o ta ţilo r lor. cesul d e fa b r ic a ţ ie este ht m a r c /»:;■-* snh j n i v i r i l c lui g r ij u l i i d c p ă rin te
loace »le transport sportul elevilor nici o răspuns. a locurilor de muncă şi grupuri­ Ynili. Ei h in c. iu a ceste m a ţ e . u n cie P c sf i d a i ii d e la M e d ia ş i-a m v ă ­ te m e ca n iz a t, arta m a n u a lă jo a c ă a v i ţi m eţter.
penlru că un autobuz maşină. Timpul s n C. LUNGI) lor sociale. a f la t e la m a r i d e p ă rt ă r i. ..V i l r m n t - zul in jd in ă a c t iv it a t e c re a to a re . A ic i. în c ă un im p o rta n t ral. S u flă to r i, Bat l i n u l A rd t.le a n u iţi a m i n t c ţ t c m
al întreprindem de răcit, au Început ploi­ corespondent Planul de măsuri prevede cură­ laiiuE ‘ C r e p re z e n ta t p l i u p ro d u s e le a lă tu ri d e ci, am p ă tru n s ta in e le f a ­ scu lp tă ri. g r a v o r i, p i c t o r i e x e c u .n tristele d c c o n d iţ iile g r e le in cure
ţirea decantorufui dc apă de la sale. A m v ă z u l o p a r te d in aceste, b ric ă r ii sticlei, p r i v i n d c u m nisijvrl. m a n u a l o b ie c t e d e o d e o s e b it ă fi­ erau siliţi o d i n i o a r ă să lu c r e z e m im -
Reclame ş i... reclam e p r a d usc fă u r ite d c m r ţ 'c r i i s l i c h v i n ele. D c o b i c e i m c ţ te r u l nu a r c în c ilo r ii fa b ricii... D e s p r e fe lu l cu m
d in M c d i a ţ . e x p u s e în s ta n d u l d-y f a l ă n ici un m o d e l El e x e c u t ă d e s e ­ t r â ir ţ lc c l ţi c e ila lţi m u n c it o r i astăzi
O dală cu Inserarea, un spor rle frumuseţe, ml". Sî asemenea e- p re z e n ta r e al fa ln ic ii. De la un capăfl nul lib e r, d in im a g in a ţie . n - a fost n e v o i e să -m i Spună nim ic.
oraşul Petroşani capă­ să atragă trecătorul, \emp|p mai pot fi ria­ A cţiuni P a h a re eu huza jiic io r id n i d c c u ­ A m t r e c u > Itnn lu d e le c u / d a a r c h v V o r b e a u in toru l lu i ze cile d c a p a r t a ­
tă alt decor. Suteto rle au „darul" rle a-l in- le încă miilir. De re hnii c ne a g iii. ii i f lo r i scu lp ta te , m i la alfuS al ţâ rii d e to p it sticlă ţi d e c ă liie . jiriu s e c ­ m e n te c o n s t r u it e p e n t ru m u n c i t o r i,
becuri fluorescente în­ depărta Dacă in tim­ nare secţia comerciali ale s o n d o rilo r um ile: v a z e d e f lo r i frumos co lin ii­ ţiile d e s o r t a r e . fin iţii/, ţ l t l u h c . g r a ­ clu b u l, c ă m in u l ţi c rr ţ a d c cnjiii.
cep să lumineze fee­ pul zilei se poale ci­ a sfatului popular al le ; se r v icii d e viu, d c ap ă. d e lic h io r • v id a . c a lc a r u l, d o i n i n d a ţi o la b a s ln t l n u l ă D a r c e a m a i in te re sa n tă m i s-a febrila p r o f e s i o n a l ă ţi m u lte altele.
ric străzile, pornirile li In centrul oraşului oraşului regional P*v Din Valea Jiului a mai pornit c â n i m u te sau c a l m a t e — t o n ic s t :f - sc t ra n s fo r m ă , la o te m p e r a tu r ă d e p ă ru t se cţia d c f a d ură M n u c i l o i i i Z iu a d e m u n c ă a s t icla rilo r a fast
şi să scalrle in lumină „Vizitaţi magazinele Iroşani nu ia măsuri un tren cu destinaţia Hunedoara. nesc a d m ir a ţ ia . A :u la a t m în m in ă un peste 1 100 g r a d e C . în t r - o p astă w- A l e x a m l n i T n m a n y . Insif B li/ţcu ţi re d u s ă la d o rc.
silnelele noilor blocuri Mercerie, Textile şi ca organizaţiile co­ Un tren cu fier vechi pentru oţe- p u h a r. n ca n ă . un hih elm i, au vas. ca n d e s c c n t ă . C a m i ţ c ă n s i g m e . m u n ­ a l(ii a le a r g ă n e o b o s iţi cu p e n s u la l>e f.a p ie c ă r c . in g in e ru l — ţ e f a l F a ­
moderne. Dar la Im Elegant, seara sint ci- merciale locale să-şi C a cită p e r f e c ţ iu n e sint re a liza te • c ito r ii in t r o d u c Capătul linei ( c v i iu o p a l u l st ielelor. A i c i a m făcut, c u n o ş ­ b ricii U itra m e tn n . C o n s t a n tin C b it d v ,-
mnsetoa oraşului iu 'ile astfel ce...i!e...am,. pună la punct recla­ Ifuii, fier colectat în timpul liber cită artă există în fo r m e l e a c e s t jr tinţă CU b u h i n u l m u n c it o r sticla r U n ­ ru. m i - a c o m u n it a r un lu c r u d e o s e ­
timpul nopţii m ii Tot pe strada principa­ mele luminoase, dc ce dc sondorii, conducătorii auto şi o h i r c t e ; c c ir n ţ ite sînt. a r a b e s c u r i l e ! t e t a a r z îm lă d e sticlă, in v î r t i u d - o io şi! c A r d e f e m t n -— p e n s io n a r a cu m . bit d e in te re sa n t: în u ltim ii /.> an i
concură ceva. lii înlilium un ..aii le lasă să sc compla­ motorîştii dc pc şantierele secţiei C in e sint ar ci o iin e n t c a i c le f n o - to a te sensurile. A p o i (c a v a este p r i n ­ Uettisc s ă - ţ i vodă. h w a i ă ţ i i săi >h> p r o d u c ţ i a în t r e p r in d e r ii a ci eseul d c
Pe strada piincipaiu „vrind să sugereze că într-o asemenea si- de explorări din Urienni. In cursul d n c ? să d e s l i d a r i la g u ră . ca jie un f l u ­ m u n c ă si p c c e i p a tru f e c i o r i ai lui 3.â ori. iar n u m ă ru l s o r t im e n t e lo r s-a
priv irile 1 Tocătorilor prin cine ştii» i ce inul- 111 a l i c ? trimesirului III ci au trimis că­ l - a m întilnit iu d ife r it e le sec(ii d c ier. fi b u l g ă r u l a rz ă to r î n c e p e d e o d a ­ c a i c lu c r e a z ă aici. c o n t i i m l n d t r a d i ­ r id ic a t d c la VtO la /ieste t 0 0 0 a rti­
sînt atrase «le vil rine- loqio că este vorh i Aceslca sini lucruri tre nţelării pcsic 175 tone dc fier j n n d m l i c a le fa b ricii. tă să cre a scă , să c a p e te o f o r m ă : d e ţia în m iii el. c o l e d e s t iclă rie
le aranjate cu f|USt. in dospre ri'stânrantul vechi. Jn afară dc această canti­ p a h a r, d e a b a ju r , d c c a n ă ... S f i d a t u l Este un su recs ţi în a c e !a ţ i tim /i
care; «ini exp»)SP cel o „C arpa ti". mărunte, dar care ştir­ In m a r c a Iar m n i m it a t e sînt m u n ­ jv /re in a c e le m o m e n t e d c jn e s t id ig i- — // v e zi p e b ă ie ţii m e i ? C e l d e o p r o m is iu n e p e n t n t n o i succese...
besc mult din frunui
mai noi p irod• ISO ai! La numai cit! va pişi tate, sondorii dc la locaţiile c ito r i ţi te h n ic ie n i cu o în a ltă c a ­ ta 'n r an v r ă /it o r . c m c . d i n l r - o s i n g u ­ c o l o r U asile. in s tru cto r la ş c o a la
m.pnbre, inriu«t rial;» o alt ă reclamă Pe in setea nocturnă a ora- 5.345, 5.726 şi 5.801 şi alţi munci- lific a r e , sint nd ei'ă rn ti a i liţ t i ht m e ­ ră s)tflate. d ă v ia tă f o c u lu i t r a n s f o r ­ f>ro[esin nnlă a fa b ricii, u n d e se jr,e - T R A IA N C ATINCESC U
si levtile al insă vită la ... rut" Cu greu şuluj. Lori de la depozite şi magazii au seria Iar. M u lţ i d in t re c i lu c r e a z ă d e g ă trs c hesip xhO d e v iito r i sticlari. Corespondent A^erpres pentru
c6 reclame lumi no.i- afli i*ă e vorba despre D IONA5CU mai adăugat 2 tone deşeuri de uni în d e lu n g a ţi în lu b r ic ă tra n s m i- m i udu-1 in o b i e c t e m a te r ia le UuUâ C e ila lţ i trei — fo n . F to rcn ţi la rii rcjRÎunea Braţov f
se menite Să adauge rcsld uraul.lll „Mine* corespondent metale neferoase.