Page 11 - 1963-10
P. 11

Nr.  2726                                                                                          Brumat  socialismului                                                                                                           Pag.  S
                                                                                                                                                                rr


            La  sraeepyfîyS  noului  an  şcolar                                                                                                      Completare  la un  raport explicativ


               în  învăţămîntul  de  partid                                                                                                            La  intrarea  în  incinta  Exploatării   tului,  ea  or  suna  cam  aşa:  „Cc  a  In­  dar,  aşa  cum  se  spune  în  raport,

                                                                                                                                                     miniere  Gliclar  atenţia  Iii  este  atrasă   fluenţat  asupra  ncrca'izării  indicelui   „ponderea  fiind  mică  nu  a  putut  oni-
              In  aceste  zile  îşi  încep  octivita-   mint  să-şi  desfăşoare  activitatea  In                                                     de  un  panou  pe  cure  6e  află  scris   de  calitate  planificat?"  Inia  declt  în  mică  măsură  influenta
            tea  cercurile  şi  cursurile  Invătă-   săli  corespunzătoare.  Bine  au  mun­                                                          următorul  text;  „Lupta  pentru  eco­  La  Ghclar  se  susline  că  aplicarea   negativă  o  ncrealizăril  planului  fiz:o
            mlMului  dc  partid.  Membrii  si  can­  cit  In  acest  sens  birourile  organiza­                                                      nomii  nu  poate  fl  ruptă  de  lupta  pen­  metodelor  de  exploatare  în  subetaje,   şi  calităţii  celorlalte  sortimente'*.  A-
            didaţii  de  partid,  precum  şi  nume­  ţiilor  de  bază  de  Ia  sectorul  ,.|  Mai“                                                   tru  calitate!"  Textul  te  îndeamnă  să   cu  înmaguzinarca  minereului  şi  com­  ceasla  a  dus,  aşa  cum  se  spune  in
            roşi  oameni  al  muncii  din  activul   Dealul  Fetii  (secretar  Nicolae  Va-                                                          te  întrebi  ce  măsuri  au  fost  luale pen­  binată,  duc  la  creşterea  dilulicl.  In   continuare  în  raport,  la  „diminuarea
            fără  de  partid  al  organizaţiilor  de   siu).  sectorul  IV  Valea  Morii  (se­                                                       tru  îmbunătăţirea  colitătii  minereului   loc  să  se  caute  posibilităţile  de  îm­  preţului  de  evaluare  a  producţiei  la
            baz3  încep  un  nou  an  de  muncă   cretar  ban  Fărău),  de  la  Brădişor                                                             şi  reducerea  preţului  dc  co6t  al  fie­  bunătăţire  a  calităţii  minereului,  s-a   siderită  bulgări  cu  3,75  lei/lonă,  (Ic
            perseverentă  pentru  studierea  invă-   (secretar  Ioan  Gherman)  şi  altele.                                                          cărei  tone  de  minereu  exlros?  Cifrele   găsit  o  argumentare:  de  vină  sint   undo  rezultă  o  influentă  negativă  !a
            tăluiii  marxist-Icniniste,  a   docu­  Acestea  au  format  din  timp  comi­                                                            cuprinse  în  bilanţul  încheiat  la  slirşl-   metodele  de  exploatare  sl  nu  faptul   vaîoa'o»  producţiei  globale  dc  4.57
            mentelor  şi  Întăririlor  partidului.  In   sii  pcnlru  recrutarea  propagandiş­                                                       lul  lunii  august  ar  trebui  să  reflecte   că  nu  se  aplică  puşcarea  selectivă,  că   la  suld".  Iată  deci,  că,  aşa  cum  s-a
            vederea  ridicării  continue  a  nive­  tilor.  au  manifestat  grijă  pentru tri­                                                       aceste  măsuri.  Dar  lucrurile  nu  slau   minereul  nu  este  bine  ales  şj  Îndru­  scris  pe  panoul  de  la  Intrarea  In  ex­
            lului  lor  politic  şi  ideologic  miterea  lor  la  cursurile  de  instrui­                                                            •ocmai  aşa.  Productivitatea  valorică   marea  tehnică  este  nesalisfăcăloare.   ploatare,  „Lupta pentru  economii  nu
              Pentru  buna  pregătire  a  noului   re  şi  s-au  ocupat  de  pregătirea  să­                                                         a  muncii  a  fost  realizată  doar  în   In  ultimele  zile  la  Gholar  şi-au  des­  poale  fi  ruptă  dc  lupta  pentru  cali­
            an  de  Invălomint,  organizaţiile  de   lilor  de  studiu.                                                                              proporţie  de  83,19  la  sută,  valoarea   făşurat  activitatea  ingineri  din  ca­  tate  Amîndouă  sînt  de  nedespărţit  In
            partid  din  cadrul  Exploatării  minie­  Mai  sînt  insă  unele  organizaţii de                                                         producţiei  globale  o  fost  realizată  în   drul  Trustului  minier  Deva,  care  iu   activitatea  economică**,
            re  Barza  au  muncit  cu  simt  de  răs­  bază  care  n-au  muncit  cu  destulă                                                         proporţie  de  79,38  la  sulă,  valoarea   urmărit  tocmai  aceste  probleme.  Si   La  raportul  explicativ  mol  trebuie
            pundere.  Datorita  faptului  că  recru­  perseverentă  pcnlru   îndeplinirea                                                            produclici  marfă  îndeplinită  în  pro­  faptele  demonstrează  eâ.  pr(ntr-o  în­  făcută  o  completare.  In  timp  ce  In­
            tarea  cursanţilor  a  Început  la  scurt   sarcinilor  ce  le-au  revenit  In  legă­                                                    porţie  de  C3.04  la  sulă.  $i,  mai  de?   drumare  tehnică  competentă,  calitn-  dicele  de  calitate  a  mîncreu-lul  n-a
            timp  după  încheierea  anului  de  stu­  tură  cu  deschiderea  noului  an  al                                                          parte,   în   raportul  explicativ,  6e                              fost  realizat,  consumul  specific de  ma­
            diu  19C2  —  1963,  depunindu-se  In   Invătămîntului  de  partid.  In  organi­                                                         scrie:  ...nerealizarea  planului  de  pro-  fl’ B  B  Î2  I I B B f l E n s n G I I  teriale  explozive  a  fost  depăşit.  Nu­
            această  direcţie  o  muncă  suslinuta   zaţiile  dc  bază  din  sectoarele  I,  —90                                                     duclie  din  punct  de  vedere  valoric  6c                          mai  in  (rijncstrul  II,  dc  pildă,  mina
            de  Ia  om  Ia  om.  s-a  reuşit  ca  loll   —  120  Musariu.  construcţii  şi  alte­                                                    daloreşte  în  mare  măsură  nerealiză-   Din  abataje  —  m inereuri   Ghelar  a  depăşit  consumul  de  exp’o-
            membrii  şi  candidaţii  de  partid,  pre­  le.  recrutarea  propagandiştilor  s-a                                                       rii   procentului   de   fier   în   mi­  de  (ier  de  bună  csfdafe   ziv  planificat  cu  14,5  la  sută,  Iar  la
            cum  şi  alţi  peste  200  tovarăşi  din   desfăşurat  ancvons.  Aceasta  se  da-                                                        nereu,  care  a  dus  la  diminuarea                                 capse  cu  56.3  la  sufă.  In  oceeaşl  pe­
            activul  fără  de  onrlid,  să  fie  In-   toreşle  Sn  primul  rind  faptului   că                                                      ritmului  de  evoluare  şi  care  a  avut   şi  la  un  preţ  de cosf redus  rioadă  la  mina  Vodul  Dobrîi  s-a  în­
            cadroti  in  cercurile  şi  cursurile  or­  tovarăşii  din  comitelui  de   partid                                                       influentă  negativă  asupra  valorii  pro-                           registrat  o  depăşire  a  consumului  de
            ganizate  pentru  acest  an.  Pe  întrea­  care  răspund  de  organizaţiile  res­                                                        ducliei  globale..."  Se  citează  apoi  o   i!i’:Bi  E£  es  sa  n   s .biubdito  b  :îs mtv  exploziv  planificat  de  116  procente*
            ga  expbatare  au  fost  formate  mai   pective  n-au  îndrumat  îndeajuns  ac­                                                          altă  serie  de  cifre.  La  concentrat  zc-                         Iar  la  carxse  dc  26.8  procente.  Or,
            mult  de  60  de  cercuri  sl  cursuri.   tivitatea  birourilor  organizaţiilor  de                                                      lat  conţinutul  a fost mai mic cu aproa­  tea  minereului  s-a  îmbunătăţii.   Cu­  consumurile  exagerate  de  explozivi
            Creşterea  numărului   acestora  In   bază.  Analizlnd  la  timp  această  si­                                                           pe  3  procente,  la  slderilă  măruntă   rios  este  apoi  faptul  că  la  Teliuc  şi   au  dus  la  fărlmitareo  minereului,  la
                                                                                                                                                                                       In  alte  exploatări  miniere  din  re-
            comparaţie  cu  anul  trecut,  se  dato-   tuaţie  comitetul  nostru  de  partid a                                                       cu  aproape  două  procente.  Pe  întrea­  alune  aceste  metode  dc  exploatare   creşterea  diluliei  peste  procentul  ad­
            reste  îndeosebi  faptului  că  organi­  reuşit  să  Înlăture  neajunsurile  ma­                                                         ga  exploatare.  în  luna  august,  indi­                           mis.  la  îngreunarca  alegerii  sterilului
            zaţiile  de  partid  şi-au  sporit  con­  nifestate  la  acesto  organizaţii.                                                            cele  de  calitate  plani-ficat  a  fost  rea­  de  marc  productivitate  an  dat  rezul­  vizibil  In  minereu.  Acestea  sînt  ur­
            siderabil  rîndurile  prin  primirea  dc   Modul  In  care  s-a  pregătit  înce­                                                         lizat  numai  in  proporţie  de  90,49  la   tate  din  cele  mal  bune  şi  în  ceea  ce   marea  îndrumării  tehnice  necorespun­
                                                                                                                                                                                       Driveşte  calitatea!
            noi  meniuri  şi  candidaţi  de  partid.   perea  noului  an  de  lnvătămint  la                                                         sută.  Dur  aici  raportul  explicativ  nu                          zătoare  la  plasarea  găurilor  In  fron­
            Precum  şi  datorită  grijii  manifes­  E.  M.  Barza  permite  să  se  tragă                                                            dă  nici  o.,  explicaţie.  Se  consemnea­  într-un  articol  apărut  în  nr,  2705   turile  de  lucru  (pe  această  temă  tn
            tate  pentru  atragerea  tuturor  aces­  concluzia  că  s-a  pus  baza  unei                                                             ză  doar  aii 1:  „calitatea  a  influenţat   al  ziarului  „Drumul   socialismului",   prima  jumătate  a  anului  la  Ghelar
            tora  In  diferite  forme  de  învăjă-   bune  desfăşurări  a  studiului.  Dar.                                                          şi  asupra  preturilor  cu  ridicata".  tov.  Nicolae  Jurcoane.  inginer  şef  ad­  a  fost  organizată  o  sesiune  tehnico-
            mint.  Au  fost  organizate  27  cercuri   experienţa  anilor  trecuţi  ne-o  do­                                                          Se  pune  insă  o  întrebare,  pe  care   junct  la  Trustul  minier  Deva,  arăla   ştiinţifică  unde s-au  tras concluzii  pri­
            dc  studiere  o  Statutului  P.M.R.  şi   vedit  că  numai  o  bună  pregătire şi                                                        tovarăşii  ce  au  întocmit  raportul  au   prinlre  allele.  că  dc  la  excavarc  şl   vind  schemele  dc  puşcare.  Dar  aceste
            a  sporii  numărul  cercurilor  speci­  organizare  o  deschiderii  cercurilor,       Staţia  C.F.R,   Slmeria-călătorl.                 omls-o.  Formulată  în  termenii  rapor­  pînă  la  „ziuă"  minereul  este  transbor­  concluzii  n-au  fost  aplicate  în  pro­
            fice  pentru  mineri  In  care  sini  cu­  nu  este  deajuns.  Pentru  ca  lnvă(ă-                                                                                         dat  de  rlouă  ori,  putîndu-se  face  ast-   ducţie).  La  aceasta  a  contribuit  şl  ne-
            prinşi  900  de  membri,  candidaţi  de   mîntul  de  partid  să  se  desfăşoare  in                                                                                       lel  o  bună  selecţie,  pe  lîngă  setec-
            partid  şt  tovarăşi  din  activul  fără   bune  conditiuni  in  tot  timpul  anu­                                                                                         tla  care  ar  trebui  executată  în  fron­  executarea  corectă  a  burajului  si  în-
            de  partid.  Vor  funcţiona  de  ase­  lui.  trebuie  ca  birourile  organizaţii­              P e  loc  de  frunte                                                        turile  de  lucru.  Dar  nici  plnă  în  pre­  cărcareo  exagerată  a  găurilor  cu  ex­
            menea  un  număr  sporit  de  cercuri   lor  de  bază,  comitetul  nostru  de                                                                                              zent  conducerea  exploatării  (şef  Mir-   ploziv.  Numai  din  aceste  cauze  la
            pentru   studierea   Istoriei   P M.R..   partid,  să  conducă  şi  să  Îndrume                                                                                            cea  Leonte.  Inginer  şef  Anghel  Ghcor-   mina  Vadul  Dobril  preţul  de  cost  a
            cursuri  serale,  cercuri  de  studiere   permanent  şi  concret  munca  de  pro­   in  întrecerea  socialistă.                                                            ghe)  n-a  răspuns  la  articol  pentru   fost  încărcat  cu  0.98  lcî/tona  de  mi­
            a  economiei  politice  şi  cercuri  de   pagandă  şi  agitaţie,  să  descopere  la                                                                                        a  arăla  ce  măsuri  au  fost  luafe  tn   nereu  extras,  pc  lingă  faptul  eă  nu
            economie  concretă.               timp  lipsurile  şi  să  ia  măsuri  pentru   Dacă  unul  din  muncitori  îşi   citor.  Şi  aşa,  rînd  pe  rînd,  fie­  Zilnic  Stanciu  Ilie  ia  legătura   vederea  Imbunălăliril  calităţii  mine­  s-a  realizat  calitatea  planificată.
                                                                                                                                                                                                                           Nu  trebuie  ullat  faptul  că  ncreali-
             Începerea  noului  an  de  studiu  a   înlăturarea  lor.  Trebuie  acordată   părăseşte  fie  chiar  pentru  cîte-   care  muncitor  din  echipă  s-a an­  cu  echipa  de  la  holciulrc  con­  reului.  In  articolul  amintit,  comite­  zarea  Indicelui  de  calilole  provoacă
            fost  precedată  de  o  seamă  de  mă­  toată  atontia  frecventei  la  cursuri   va  secunde  maşina,  sau  nu  e  su­  gajat  să  lucreze  mai  bine,  mai   dusă  dc  Schneider  Iosif.  Aici  se   lui   «indicatului  era  criticat  pcnlru   greulăli  furnnliştilor,  că  nceasla  de
            suri.  Astfel,  conslatîndu-se  că  In   a  ccbr  înscrişi.  Organizaţiile  de   ficient  de  atent  la  funcţionarea   cu  sîrg.        interesează  despre  calitatea  ma­  faptul  că  nu  s-o  preocupat  îndeaproa­  fapt  înseamnă  mai  pulină  fontă,  mal
            anul  trecut  cercurile  de  economie   partid  au  datoria  să  vegheze  ca  In   ei,  ori  nu  respectă   parametrii   ...Zilele  au  trecut  una  cîte  una.            pe  de  extinderea  iniţiativei  „Nici  un
            concretă  n-au  obţinui  rezultalc  mul­  zilele  clnd  arc  loc   Invălămlnlul,   procesului   tehnologic,   hîrtia   Echipa  condusă  dc  Ilie  Stanciu   terialului  fibros,  despre  gradul   vagonel  de  minereu  rebutat",  care  ar   puţin  oţet.  Si,  toate  acestea  pentru
            ţumitoare   din   cauza   compoziţiei   să  nu  se  organizeze  şedinţe,  con­  poate  ieşi  umedă,  cu  supragra-                       dc  măcinare  etc.                fl  condus  la  mobilizarea  minerilor  în   că  acolo.  In  fronturile  de  lucru, nu
                                                                                                                                                                                                                                           cuvenită  calitălil
                                                                                                                                                                                                                          sc  acordă  atenlia
            cursanţilor  care  n-a  fost  omogenă.   sfătuiri  sau  alte  acţiuni  care   să   maj,  sau  subgramaj,  cu  aglo­  muncea  cu  mai  multă  hărnicie.   Rezultatele  acestei  preocupări   lupta  pcnlru  îmbunătăţirea  calilătli   minereului,  pentru  că  iniţiativa  „Nici
                                                                                                                   Pe  muncitori  îi  găseai  tot  tim­
            In  anul  curent  cursanţii  au  fost   micşoreze  prezenta  cursanţilor   la   merări  dc  fibre,  cu  pete  sti­  pul  la  locurile  lor  de  muncă.  Şe­  n-au  întîrziat  să  se  arate.   In   minereului  exlras.  Dar  pînă  in  pre­  un  vagonet  dc  minereu  rebutat"  n-a
            încadraţi  In  formele  de  lnvătămiut   studiu.                    cloase.   In   cazul   acesta  zeci.                                 luna  august  locul  întîi  pe  gra­  zent  comllelul  sindicatului  nu  a  luat
            după  cunoştinţele  polilico-profesio-   O  mare  grijă  trebuie  să  manifeste   uneori   chiar   sute   dc   kilo­  ful  de  echipă  începuse  să  pună                  măsuri  pcnlru  a  extinde  Iniţiativa,   cuprins  întreaga  masă  de  muncitori.
            nale  ale  fiecăruia.             organizaţiile  de  partid  fată  de  ca­  grame  de  hîrtic  se  rcbutcază.   accent  mai  marc  pe  organiza­  ficul  întrecerii  socialiste  a  fost   Iar  grupele  sindicalo  nu  s-au  preo­  Lozinca  de  la  intrarea  în  Incinta  ex­
              Pentru  a  veni  In  sprijinul  cursan­  litatea  Invătămîntului.  Prin  lecţii, şi   Şi  o  4jlată  cu  aceasta  nu  se  rca-   rea  muncii.  Venea  mai  devreme   ocupat  de  echipa  lui   Stanciu,   cupat  îndeaproape  dc  aplicarea  puş­  ploatării  atrage  atenlia  nu  numai  nou­
            ţilor  şi  a  propagandiştilor,  la  Barza   seminarii  sau  discuţii,  trebuie  să   lizcazji  planul  şi  nici  indicele  dc   la  serviciu,  se  interesa  de  la  şe­  care  a  reuşit  să  dea  peste  sar­  cării  selective  acolo  unde  condiţiile   lui  venit,  ci  fiecărui  miner,  tehnician
            a  luat  fiinţă  im  punct  de  consul­  se  facă  o  legătură  strinsă  cu  pro­  calitate.           ful  schimbului  anterior  despre   cinile  de  plan  21,6  tone  hîrtie.   de  zăcămînt  impun  aceasta,  de  trierea   şi  Inginer  din  exploatare,  chemindu-l
            taţie.  Aici  se  vor  line  seminarii  per­  blemele  practice  ale   producţiei.                     felul  cum  a  funcţionat  maşina,   Şi.  fireşte,  acest  succes  continuă   atentă  o  minereului  in  subteran.  Re­  c;i  „Lupta  pentru  economii  să  nu  fio
            manente  pentru  propagandiştii  din   Pentru  aceasta  se  cere  Insă  parti­  Echipa  condusă  de  Stanciu   despre  calitatea  materiei  prime,                         zultatul?  In  luna  august  calitatea  mi­  ruptă  do  lupta  pentru  calitate*'.  Dar
            secţiile  Musariu.  Brădişor,  transport   ciparea  activă  a  tuturor  propagan­  Ilie  dc  la  secţia  fabricaţie  a  fa­  dacă  morarii  au  respectat  doza­  să-l  redobîndească  şi  acum.  Pînă   nereului  fieros  brut  a  fost  realizată   pentru  aceasta  sînt  necesare  măsuri
            subteran  şi  de  la  suprafaţă.  Toto­  diştilor  la  cursurile  de  pregătire  şi   bricii  de  hîrtic  „1  Mai"  Petreşti   rea  prescrisă.  Apoi.  ţinînd  sea­  la  26  septembrie,  echipa  a  dat   doar  în>  proporţie  de  85.41  la  sulă,   concrete  care 6ă  facă  din  lupta  pentru
            dată  .la  acest  punct  dc  consultaţie   la  l;xarea  problemelor  de  seminar.  a  simţit  urmările  acestor  defi­  ma  de  calificarea  fiecărui  mun­  peste  plan  16,32  tone  hîrtie.  în-   iar  exploatarea  a  rămas  deficitara  la   calitate  obiectivul  principal  al  între­
            cei  ce  studiază  In  (nvăţămlntul  de   Apoi.  cursanţii  să  fie  ajulati  In   cienţe.  In  lunile  mai,  iunie,  iu­  citor,  îi  împărţea  pe  operaţii   trecînd  astfel  şi  de  data  aceasta   metalul  din  minereu  cu  peste  15  pro­  cerii  socialiste,  cale  sigură  pentru  ob­
            partid  vor  puloa  lămuri  unele  pro­  mod  sistematic  in  studiul  indivi­  lie,   deşi şi-a depăşit  planul   de  de  lucru,  explicîndu-lc  concret   toate  echipele  din  secţie.                     ţinerea  dc  cit  mai  multe  economii.
            bleme  cc  nu  Le  slnt  Îndeajuns  de  dual  să  se  organizeze  consultaţii   producţie,  a  fost  întrecută   de   cc  au  de  făcut.  Pe  Maniu  Ioan,                 cente.  Numai  la  limonită  indicele  de
                                              pentru  aprofundarea  şi   lămurirea   echipa  condusă  tic  Clet  Simion.   l-a  repartizat  la  cilindri-uscători,      L.  DEMETER    caljtale  a  fost  depăşit  eu  5,9  la  sulă        T.  NICOARA
              Pentru   a  se  asigura   tuturor   unor  probleme  mai  grele;  organi­  La  trei  consfătuiri  dc  producţie   pe  Bîscă  Ilie  la  banda  de  hîr­
             cursanţilor  materialul  bibliografic   zaţiile  de  partid  să  exercite  un  con­  Stanciu  Ilie  a  trebuit  să-şi  piro­  tic,  pe  Juju  Petru  Ia  site  ş a.m.d.
            necesar,  cvmilelul  de  partid  a  luat   trol  organizat  şi  eficoce  asupra  în­  nească  ochii  în  pămmt...  Calitatea,  planul,  locul'unu  pc
            măsuri  de  a  procura  toate  broşu­  tregii  activităţi  de  studiu.  Dc  la  o  vreme  însă  şeful  de   zrafic,  depinde  dc  fiecare  mun­     Cantităţi  sporite  de  legume                             Prin  folosirea  mai  bună
            rile  şl  cărţile  necesare  In  acest an.   EMIL1AN  DOBÎRCAU      echipă  nu-şi  mai  găsea  aslîm-   citor  în  parte.  Dacă  lui   Juiu
            S-au  luat  de  asemenea  măsuri  ca   membru  In  Comitetul  de  partid   păr.                        Petru  îi  scapă  în  sită  vreo  cută,   şi  fructe  pentru  sezonul  de  iarnă                          a  re zer oslo r  interne
            cercurile  şi  cursurile  de   luvăţă-      dc  la  E.  M.  Barza                                      hîrtia  se  rupe  în  acele  porţiuni.
                                                                                  —  Am  „şchiopătat"  şi-n  luna                                                                                                          Colectivul  fabricii  de  blănuri
                                                                                asta  —  le  spuse  întruna   din   Dacă  temperatura  cilindrilor  us-   Unităţile  cooperaţiei  de  con­  mult  faţă  de  anul  trecut   cu   „Vidra"  din  Orăştie  a  reuşit
                                                                                zile   Ilie Stanciu  tovarăşilor  de  cători  nu  este  constantă,  hîrtia   sum,  ajutate  de  sfaturile  popu­  peste  3.000  tone  de   murături,   să-şi  depăşească  planul  trimes­
                                                                                muncă.  Pe  primul  loc  au  rămas   fie  că  ajunge  umedă  la  capătul                               bulion  şi  altele.  La  fel.  sc  va   trial  la  principalii  indicatori.  In
            In  ajutorul  celor  care  urmează  cursurile                        tot  oamenii  lui  Simion.        final  al  maşinii,  fie  că  ajunge   lare,  au  întreprins  acţiuni  me­  introduce  şi  extinde  desfacerea   ccic  9  luni  ale  anului   planul
                                                                                  —  Bine,  dar...                                                   nite  să  asigure  o  mai  bună  a-                                 producţiei  globale  a  fost  depăşit
                   serale  de  partid  —  anul  II  oraşe                         —  E  drept  că neam  depăşit    supraîncălzită.  Şi-n  acest  caz  ea   provizionare  a   populaţiei   pe   preambalată  a   unor   produse   cu  12,6  la  sută,  iar  cel  al  pro­
                                                                                                                                                                                       deshidratate  printre  care  prunc,
                                                                                angajamentul,  dar  pe  grafic  nu   ajunge  la  deşeu.  Cînd  lui  Nico-   timpul  iernii  cu  legume  şi  zar­                         ducţiei  marfă  cu  9  la  sută.   in
                    238  pag.                                   4  lei          sîntem  pe  locul  unu.  Echipa  lui   lac  Constantin  i-a  scăpat  cîţiva   zavaturi.  Astfel,  în  anul  acesta   vişine,  caise,  mere,   ceapă   şi   luna  septembrie  planul  produc­
                                                                                                                                                                                       vinete.
                                                                                Simion  ne-a  întrecut  cu  o  tonă   zeci  de  metri  de  hîrtie  creaţă,
                 Volumul  cuprinde  lecţiile:  Conducerea  şi  gospodărirea  între­  şi  jumătate.  Aşa  că...                                       rezervele  pentru  iarnă  vor   fi   O  atenţie  deosebită  o  acordă   ţiei  globale  a  fost  realizat  în
             prinderilor  socialiste;  Productivitatea muncii în întreprinderile in­                               şeful  de  echipă  n-a  ezitat  să-i   mai  mari  faţă  dc  anul   trecut   unităţile  cooperaţiei  de  consum   proporţie  de  110  la  sută,  iar  cel
             dustriale  şi  căile  sporirii  ei  necontenite ;  Preţul  de cost al  produc­  —  Trebuie  să  facem  ceva...  spună :                 cu  47  Ia  sulă  la  cartofi,  cu  61   asigurării  cu  mărfuri  şi  pro­  al  producţiei  marfă  în  propor­
             ţiei  industriale  şi  căile  reducerii  Iui ;  Patriotismul  socialist;  Dez­  —  In  ce  mă  priveşte  —  zise  —  Nu  aşa  ne-am  înţeles  Cos-   ta  sulă  la  ceapă  uscată  şi  dc   duse  agroalimcntare  a  localită­  ţie  de  108  la  sută.
             voltarea  conştiinţei  socialiste  a  oamenilor m uncii;  Nojiuni  despre   Bîscă  Ilie  —  vă  asigur  că   nu   fică !  Fiecare  metru  cu  defec­                                                          Aceste  succese  au  fost  obţi­
             ştiinţă  şi  religie;  Lupta  popoarelor  pentru  apărarea  şi  consolida­  voi   face   nici o greşeală.                               peste  două  ori  la  rădăcinoase   ţilor  supuse  izolării  pe  timpul   nute  ca  urmare  a  bunei  orga­
             rea  păcii;  Politica  externă  a  partidului  şi  statului  nostru;  Lupta   —  Şi  eu  am  să  lucrez   mai   ţiuni  ne  trage  înapoi.  Trebuie   şi  fructe.          iernii  cum  sînt  Delta  Dunării,   nizări  a  muncii,  eliminării  tim­
             popoarelor pentru democraţie, progres-social  şi  independenţă  na­  bine  —  continuă  Juju  Petru.  să  intri  şi  tu  în  vrînd  cu  noi   De  asemenea,  aceste   unităţi   exploatările  forestiere  etc.  pilor  neproductivi,  folosirii  la
             ţională.                                                             —  Şi  cu,  completă  un  alt  mun­  toţi.                         vor  desface  pe  timpul  iernii  mai                 (Agerprcs)    capacitatea  maximă  a  maşinilor.
                                                                                                                                                                                                        | fu   o  <
                                                   iMHLMEvriK  Cioc!  ţări  uode guvernează „monstrul verde                                                                                                                                       i i





                                                                                niailui  imperiu  pc  care  l-au  creat  Sn  de  ciocniri  interne,  ea  este  dizolvată   re  se  răsfrînge,  cu  rezultatele  cele   preşedinte  Ydigoras  Fuentes  anunla   aerian,  intinzindu-şi  tentaculele  lui
                                                                                Mexic.                            (1845).                            mai  dezastruoase,  asupra   situaţiei   că  nu  are  bani  pentru  a  plăti  salariile   latome  spre  tot  ceea  ce  constituie
                                                                                  Descoperite  in  1502  de  către  Co-   Bucuria  stirnilă  dc  obţinerea  inde­  maselor  muncitoare  Învăţătorilor  guatemalezi,  el  oferea   resursele  bogate  ale  ţării".  In  timp  ce
                                                                                lumb.  aceste  teritorii  cunosc  întune­  pendentei  din  1821  a  fost  dc  scurtă   lata  dc  altlel  cum  caracterizează   unul  înalt  personagiu  al  Ordinului   occst  trust  a  investit  în  economia
                                                                                caţii  am  ai  cuceririlor  spaniole  cind.   durată  pcnlru  popoarele  Americii   sdplăminalul   francez   „Temoiqnage   Malta  un  banchet,  unde  numai  bufe-   tării  abia  100  milioane  dolari,  profi­
                                                                                atraşi  de  mirajul  unor  bogăţii  nevi­  Centrale  In  expansiunea  lor  spre sud.   riirelien"  situaţia  uneia  din  cele  mai   Inl  a  costat  1.200 de  dolari.  Pe  aceeaşi   turile  obţinute  de  pc  urma  exploa­
                                                                                sate.  conchistadorii  spanioli  cuceresc   atrase  de  aceleaşi  ţeluri  care  au  pro­  jmporldnle  ţări  ale  Americii  Centrale:   linie,  acesta,  după  ce  a  decretai  o   tării  nemiloase  a  resurselor  ţării  so
                                                                                Ircplal  aceste  lari.  Irunsformiiidu-îe   vocat  cucerirea  spaniolă,  monopolu­  „Istoria  Gualemalei  in  ultimii  30  de   reducere  a  salariilor  funcţionarilor,  a   situează  anual  ld  496  milloano  dolari.
                                                                                in  colonii  ale  Spaniei.        rile  nord  americane  au  început  să   ani  este  paralelă  si simetrică  cu  aceea   binevoit 6ă-şi  cumpere  un  yaeht  a că­  in  Costa  Rica.  din  cauza  Jafului  ins­
                                                                                  Do-a  lungul  a  trei  secole  de-acum   *e  infiltreze  în  economia  acestor  ţări,   a  trustului  „United  Fruit  Companv"   rui  valoare  s-a  cifrat  la  600.000  dc   tituit  de  „United  Frull  Compaoy**  si­
                                                                                înainte,  cuceritorii  spanioli  vor  jefui   acaparind  încet,  încet,  rumurile  cele   ra  urmare  a  condiţiilor  de  favoare   dolari".  tuaţia  materiala  a  oamenilor  muncii
                                                                                In  modul  cel  rr.ai  singeros  resursele   mai  imporionte  ale  acesteia.  Sub  pro­  «cordile  acestei  companii  de  dictato­  O   silualie  similară  este  şi  in  Nica­  este  deosebii  de  grea.  Potrivit  sta­
                                                                                naturale  şi  umane  ale  Americii  Cen­  tecţia  infanteriei  marine  a  SU.A.  tri­  rul  Ubico.  Acest  trust,  prin  diversele   ragua,  Aici  familia  Somoza  care  a   tisticilor,  doua  treimi  din  populaţia
                                                                                trale                             misă  in  această  zonă  pentru  a  stator­  «•-4o  tentacule,  obţine  benelicii  nete   guvernat  această  ţară  mai  bine  de  un   ţării  suferă  de  foame,  mii  de  oameni
                                                                                  In  fata  despotismului  cu  care  spa­  nici  influenţa  americană  asupra celor   rare  reprezintă  mai  mult  de  un  slerl   sfert  de  secol,  a  acaparat  peste  40   sint  seceraţi  anual  dc  tuberculoză  şl
                                                                                niolii  guvernează  noile  teritorii,  popu­  cinci  noi  state  independente,  a  căror,   din  valoarea  exporturilor  totale  ale   la  sută  din  toate  pămtnlurile  cultiva­  malarie.  157  de  copii  la  mia  dc  noi
                                                                                laţia  acestora  s-a  ridicat  la  luptă.  Sub   aşezare  geografică  prezenta  o  impor­  acestei  ţări.  Bogăţia  tării  este  împăr­  te  precum  şi  importante  pachete  de   îiăsculi  mor  anual  de  inaniţie.
                                                                                conducerea   creolului  Jose  Mairas   tantă  strategică  deosebită  în  planuri­  ţită  in  trei  părţi  egale.  Două  din  cele   acţiuni  ale  societăţilor  străine,  care   In  faţa  acestei  situaiii,  popoarele
                                                                                Delqado  si  a  preotului  Manucl  Jose   le  militariste  dle  Pentagonului,  trus­  mai  mari  părţi  reprezintă  propricla-   exploatează  bogăţiile  subterane  ale   ţărilor  latino-americane,  s-au  ridicat
                                                                                Arce  populalia  Salvadorului  6e  răs­  tul  american  „United Fruit  Company",   lea  companiilor  străine  şi  a  cîtorva   ţârii.  Este  semnificativ  faptul  că  in   la  luplă.  Zilnic  au  loc  zeci  de  greve
                                                                                coală  sii  după  cîteva  ciocniri  singe-   aşa  numitul  „monstru  verde",  acapa­  familii  „bine  plasate",  In  timp  cc  a   »lmp  ce  tara  extrage  anual  şapte  tone   şi  răscoale  ţărăneşti  impolriva  do-
                                                                                roase  cu  spaniolii,  reuşeşte  să-i  alun­  rează  cele  mai  fertile  păminturi  ale                                                   minaliei  monopolurilor  străine,  impo­
                                    ' V .                                                                                                            treia  cea  mai  mică,  este  împărţită   de  aur  si  10  tone  de  argint,  popu­
                                                                                ge  pe  aceştia  si  să  declare  indepen­  acestor  ţări.  iransformindu-lc  Intr-un   inegal  de  restul  populaţiei.  Datorită   laţia  suferă  cea  mai  cruntă  mizerie.   lriva  corupţiei  şi  a  menţinerii  siste­
                                                                                denta  tării  lor.  Spaniolii  trimit  însă   adevărat  imperiu  al  bananelor.  Ast­  acestei  situaţii,  economia  ţârii  este   Flagelul  foamei  face  ca  3  din  5  copil   mului  feudal  dc  exploatare  a  pămân­
                                                                                 ajutoare  şi  răscoala  condusă  de  Drl-   fel,  potrivit  unor  sialislici,  „monstrul   din  cele  mai  înapoiate.  Astfel,  spre   să  moară  de  inanitic  înainte  de  a  in-  tului.  Astfel,  numai  in  Nicaragua,  in
                                                                                 gado  este  înăbuşită.  In  1820  izbuc­  verde"  posedă  aproximativ  40  la  sută   exemplu,  venitul  naţional  a  fost  în           decursul  guvernării  familiei  Somoza.
                                                 ă V                             neşte  o  puternică  revoluţie  care  cul­  din  suprafaţa  arabilă  a  Nicaraguel,   1960  de numai 588 de milioane de  quel-   plinl  virsta  dc  un  an.  Însăşi  revista   au  avut  loc  peste  20  de  răscoale  sin-
                                                                                                                                                                                        americană  ,.U.  S.  News  and  World
                                                                                 minează  cu  alungarea  spaniolilor  şi   peste  300 000  de  hectare  din  cele  mal   zalcs  (moneda  naţională  guatemaleză   Report"  recunoaşte  că  in  Nicaragua   geroase.  In  Guatemala,  regimul  pre­
                                                                                 cu  declararea  independentei  mult  vi­  fertile  terenuri  ale  Gualemalei  şi  mai   echivaleniâ  cu  un  dolar),  ceea  ce  în­  domnesc  sărăcia,  mizeria,  neplăcerile   şedintelui  Arbenz,  a  încercat  printr-o
                                                                                 sate  de  populaţia  celor  cinci  repu­  mult  de  500.000  de  hectare  in  Costa   seamnă  un  venit  inferior  de  13  ori           serie  dc  reforme  sa  îmbunătăţească
              In  cursul  lunii  septembrie  cele cinci   aproximativ  20  milioane  de  locuitori,   blici  din  America  Centrală  (15  sep­  Rica.  In  acelaşi  timp  „United  Fruit   şi  neliniştea"  O  altă  publicaţie  occi­  condiţiile  materiale ale populaţiei ţării.
                                                                                                                                                     capitalului  societăţii  americane  Stan­
            republici  care  alcătuiesc  America   fiind  alcătuită  din  albi.  creoli,  şl  in­  tembrie  1821|.  Company"  are  in  posesia  sa  mijloa­  dard  Oii  (7.800.000 000  dolari).  Venitul   dentală,  revista  vest-germauă  „Der   Rezultatul  acestei  încercări  a  fosl  in­
            Centrală —  Guatemala,  Honduras,  Ni­  dieni  (în  Guatemala  aceştia  alcătuiesc   La  1822  ele  sînt  anexate  imperiului   cele  de  transport  din  Honduras  pre­    Stern",  relevă  că  în  timp  ce  Somoza   tervenţia  directă  a  forţelor  armate
            caragua,  Salvadorul  şi  Costa  Rica  şi-   70  la  sută  din  populaţie).  conclus  de  Iturbidc  al  Mexicului  (care   cum  şi  peste  50  la  sulă  din  econo­  pc  cap  de  locuitor  este  de  150  dolari   a  jefuit  Nicaragua,  pe  care  o  consi­  americane  împotriva  regimului  lui
            au  sărbătorit  ziua  indopendenlei  na­  Istoria  acestor  teritorii  se  pierde  în   ulterior  sc  va  întitula  împăratul  Au-   mia  Salvadorului.  pc  an.  unul  din  cele  mai  Joase  veni­  deră  drept  „o  feudă  particulară,  mat   Arbenz  şi  alungarea  acestuia  din  tară.
            ţionale.  Anul  acesta  s-au  Împlinit  14i   negura  anilor  400  ai  erei  nooslrc,  Da­  gustin  I).  Sub  influenţa  lui  Delgado   Acapararea  acestor  bouăţii  a  fost   turi  din  America  Latină  care,  pc  dea­  mult  de  jumătate  din  populaţie  nu   Dar,  in  ciuda  eforturilor  pe  care  mo­
            de  ani  de  cind  popoarele  din  aceste   te  cunoscute  atestă  că  primii  locui­  Insă,  Salvadorul.  Hondurasul  si  Ni­  posibilă  şi  datorită  faptului  că  la  con­  supra,  este  caracterizat  prlntr-o repar­  posedă  încălţăminte,  peste  două  treimt   nopolurile  americane  le  fac  pentru
            teritorii  au  reuşit  6fi-l  alunge  pc  co­  tori  ai  acestor  teritorii  au  fost  indie­  caragua  refuză  unirea  cu   Mexicul   ducerea  acestor  lări  s-au  succedat  o   tiţie  inegală".  nu  $tic  să  scrie  şi  6ă  citească.  O  ri­  a-şi  perpetua  dominaţia  în  aceste  ţări,
            tropitorii  spanioli,  proclamind  inde­  nii  maya  Aceştia  au  fondat  aici  un   păslrindu-şi  independenţa  cucerită.   serie  de  guvernanli  corupţi,  aserviţi   Referindu-se  la  consecinţele  aces­  tualic  din  cele  mai  grele  o  au  oa­  devine  tot  mal  evident  că  zilele  unei
            pendenţa  politică  a  ţărilor  lor.  puternic  imperiu  ce  se  întindea  din   După  abdicarea  lui  Auquslin  I  se   Intereselor  SU.A.  In  acest  sens  tre­  tei  siluiţii,  „Temoignage  Chreticn"   menii  muncii  dc  la  oraşe.  Salariile   indepcndcnle  depline  nu  stnt  departe
              Situate  in  mult  agitata  zonă  a   Peninsula  Yucatan  şi  pînă  In  nordul   întruneşte  un  congres  al  tarilor  Amc-   buie  citaţi  dictatorul  Ydigoras  Fuon-   relevă  că  „mortalitatea  infantilă  face   majorităţii  muncitorilor  nu  ajung  să   şi  că  lupta  popoarelor  ţărilor  din  A-
            Mării  Caraibilor,  avînd  ca  limite   actualului  teritoriu  al  Gualemalei.  ricll  Centrale  care  hotărăsc  6ă  for­  les  al  Gualemalei  precum  şi  dinastia   tn  liccaro  an  10-1  victime  la  mia  de   acopere,  după  cum  precizează  ziarul   merica  Centrală  va  fi  încununată  de
            Mexicul  la  nord.  Oceanul  Pacific  la   In  anul 600 imperiul  indienilor  maya   meze   o   federaţie  6ub   titulatura   Somoza  din  Nicaragua  al  căror  .ser­  persoane.  Aici  există  dc-abia  33  de   „Orientacion  Popular",  nici  măcar  un   succes.Nici  menţinerea  unor  dictatori
             vest  şi  Panama  la  sud,  ele  se  întind   este  cucerit  şi  distrus  dc  toltecl  care   „Provincias  Unldas  del  Ccntro   de   vilism  fală  de  monopolurile  america­  sp'lale  cu  10.000  dc  paturi,  ceea  ce   sferţ  din  minimul  de  trai.  corupli,  nici  teroarea,  nici  ajutorul
             pe  o  suprafaţă  de  441.023  km2,  alcă­                          America"   (1824).   Cu   această   o-   ne  a  devenit  proverbială.  iuscamnă  2.5  paturi  pentru  o  mic  de   O  altă  ţară  care  suferă  dc  pc  urme   din  ofară  nu  vor  putea  stăvili  lupta
            tuind  din  punct  dc  vedere  geografic   îşi  extind  dominaţia  asupra  întregu­  cazie   este   votată   o   constituţie   Re2ul!atul  acestei  politici  se  reflec­  locuitori.  Ca  urmare  a  corupţiei  auto­  aceleeaşi  situaţii, este  şi  Hondurasul.   pcnlru  libertate  şi  cmanoipare  socială
            o  entitate  distinctă.            lui  teritoriu  al  Americii  Centrale. Tol-   federală   şl   este   abolită   scla­  tă  Sn  situaţia  actuală  a  acestor  ţări.   rităţilor.  situaţia  financiară  a  tării   Aici.  potrivii  revistei  mexicane  „Slem-   a  popoarelor  din  aceste  ţâri.
              Populaţia  acestor  ţări  se  cifrează,  tecii  sint  cuceriţi  la  rînd  de  azteci   via.  Federaţia  creată  nu  are  Insă  o   Economia  lor  continuă  să  se  afle  ln-   este  din  cele  mai  proaste.  Astfel,  po­  pre"  „Trustul  United  Fruit  Company"
             potrivit  recensămlntului  din  1960,  la  oare  anexează  acest  teritoriu  puler*  existentă  îndelungată,  După  o  serie  tr-o  stare  de  înapoiere  totală,  fapt  ca­  trivit  acelu*aş  ziar,  t,în  timp  ce  fostul  «Upîneşle  pâmintul,  apele  şl  spaţiul  I.SZAKACS
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16