Page 12 - 1963-10
P. 12
Drumul soci Nr. 2726
ULTIMELE ŞTIBI * ULTIH£L£ ŞTIRI * ULTIMLLţ $TIW * ULTIMELE $Tlftl ★ ULTIMELE $TIRI Filme documentare sovietice
despre Lenin ." /.'.V .V .'.V .* ,
MOSCOVA 2 (Agerpres). — şi documentam/ „ Din lebruarie
Ci/ica.şfiî sovietici crecuzd o pină In octombrie”, In care va
serie dc lilmc documentare des li rellcctatu sub toate aspectele
pre Lenin activitatea multilaterală a lui V.
1*1 imul dintre acestea este Ul /. Lenin tn perioada pregătirii
mul ,,V ladimir llici Lcniit\ al marii revoluţii. Un ait Ulm —
cărui scenariu aparţine cunoscu „Conducătorul llevoluţiei (Un Oc
tului regizor dc ////ne sovietic tombrie" il arată pc Lenin In
Lconid i< rişti. primii ani după instaurarea pu
Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. Lucrările Conferinţei tehnice a O.I.M. Din aceeaşi sene tace parte terii sovietice.
» I • M Q I ® 4 0 0 6 V . V .V . V . v . \ v.%
I t • 0 10 0
NEW YORK 2 (Agerpres). — vlnlul reprezentanţii Republicii Con Golda Melr, ministrul afacerilor GENEVA 2 (Agerpres) — ror obstacolelor artificiale în co
La şedin(a |>1pnară a Adunării go (Brazzn viile), Afganistanului, Iz- externe al Izraelului, s-a referit la La lucrările Conferinţe» tehnice a merţul internaţional şi dezvoltarea Juasî SIoscIb tlesgjre lo v itu r a tic
Generale a O.N.U. clin după-amiaza meiului şi Marocului. relaţiile tării sale cu unele ţări din Organizaţiei Internationale a Mun schimburilor internaţionale pe baza
zilei de 1 octombrie, în cadrul dez Minislrul afacerilor externe al Orientul Mijlociu. ci» (O.I.M.), In problemele utilizării egalităţii In drepturi, neamestecu sta f <3io ilc g iu M ir a SD om inîcană.
baterilor generale. primul a luat Republicii Congo (Brnzzaville), In Încheierea şedinţei «le dimi tortei de muncă pe marginea rapor lui ln treburile interne şi avanta
cuvintul M Duqhersurcn. ministrul Charles Ganao, s-a pronunţat pen neaţă, a luat cuvlnlul Ahmed Bj - tului prezentat de Biroul O I M. a jului reciproc sint condiţii cate, res SAN JUAN 2 (Agerpres). — reuni intr-o sesiune extraordinară
afacerilor externe al IM*. Mongole, tru lichidarea sistemului colonial, lulrej, ministrul afacerilor externe luat cuvintul Nicolae Ecobescu, re pectate tn mod consecvent, vor con După cum anunţă agenţia France pentru a lua cunoştinţă de cererea
Marco* Falcon Biiceno. ministrul împotriva ajutorului acordat Portu al Marocului. Tratatul de la Mos prezentant permanent ud-inlerim al tribui la uşurarea înfăptuirii pro Prcsse. fostul preşedinte al Repu prezentată dc Venezuela şi Costa
afacerilor externe al Venezuelei. galiei de aliaţii ci cu scopul de a-şi cova. a spus el. prezintă o impor R P. Romîne la Geneva gramelor economice şi la folosirea blicii Dominicane, Juan Bosch. răs R»ch ln legă lu i ă cu discutarea si
forţei de muncă. In acest spirit, de
Referii»du-se la problemele pre
In cadrul şedinţei an mai luni cu - putea menţine dominaţia in terito tantă nu numai prin el Însuşi, c-l zentate ln raport, In legătură cu şo legaţia roiniuă consideră oportună turnat de la putere sâplâmtna tre tuaţiei din Republica Dominicană.
vinlul delegatul Columbiei, care riile ei coloniale, pentru lichidarea şi prin perspectivele care le des majul şi folosirea insuficientă a trimiterea de către Conferinţa O l.M cută ln urma loviturii militare dc C ele două lări solicita convocarea
ş-a releril ld problemele interne politicii de apartheid dusa de gu chide pentru noi tratative Delega (oriei de muncă, delegatul romîn a a unui mesaj adresat Conferinţei stat, a sosit la 1 octombrie la San unei conferinţe a miniştrilor afaca-
ale tării sale, precum şi reprezen vernul Verwocrd In Republica Sud ţia Marocului, a subliniat vorbito subliniat că experienţa tării noastre Mondiale pentru Comerţ şi Dezvol Juan, venind din insula Guadelupa rilor externe ai ţărilor membre ale
tantul Japoniei. Africană. rul. se pronunlă pentru denuclea- arată că numai transformările ra tare. Juan Bosch a declarat că con OS.A. in vederea determinării ati
riv.areo Africii, sprijină propunerea ducători» militari, care an pus la tudinii pe care trebuie s-o adopte
A urmai la cuvînt reprezentantul dicale ln relaţiile de producţie,
celor cinci state lalmo-americane cale lovitura de stal din Republica guvernele acestor ţări fa(ă de ra-
In continuarea dezbaterii cjenera- Afganistanului, Abdul Ralnnan Pazh- privitoare la transformarea Amcrl- dezvoltarea cu precădere a indus Dominicană „urmăresc interese per gunul fim Republica Dominicană.
Ir, miercuri dimineaţa au lual cu- w a k. cii Latine intr-o zonă denuclearizată. triei grele, planificarea economiei Academicianul H. Hulubei sonale ln dauna poporului domini
naţionale şi alte măsuri duc la li can”. Ph de altă parte. W. Morse, pre
chidarea şomajului şi folosirea com a /ost ales vicepreşedinte şedintele subcomisiei senatorial
El a subliniat că aceste persoane,
in C om itetul generai Propunerea Romîne a fost pletă a (oriei de muncă. sub pretextul anticomunismului, „re pentru problemele Americil Latin?,
In Încheiere, reprezentantul R. P. al A.LE.A. primă drepturile democratice din a rlecl «va t la 1 octombrie ln Se
recomandată în unanimitate pentru înscrierea pe ordinea Rominc a arătat că lichidarea tutu V1ENA 2 Corespondentul Agerpres tară". natul SU.A. că „unele cercuri d?
După cum menţionează agenţia
de zi a Adunării Generale a O.N.U. St Deju transmite : citată, Munoz Marin, guvernatorul afaceri influente din 5.U.A. a‘i
loviturii
contribuit ta organizarea
La 2 octombrie a avut loc la Vie-
Afacuri ale partizanilor na o şedinţă a Consiliului guvernato insulei Porto Rico. primind la aero de stat şl la destituirea lui Bosch".
NEW YORK 2 — Trimisul special privind măsuri de natură să ducă la pe deplin iniţiativa guvernului Repu rilor al Agenţiei internaţionale pentru port pe Juan Bosch, a declarat că Ll a arătat că dispune de unels
a! Agerpres, C. Alcxandroaie, trans îmbunătăţirea relaţiilor inter naţiona blicii Populare Romîne cu privire la îm potriva trupelor diertvsfe energia atomică (AIEA) în cursul că „dacă ţările din America nu vor date ce dovedesc că „regimul pre
mite; le, întărirea securităţii, eliminarea reiascrierea acestui punct pe ordi SAIGON 2 (Agerpres). — reia, prof. Garlo SaiveUi (Italia) a adopta o atitudine fermă fală de şedintelui Bosch nu corespundea
..intereselor unei anunule părţi ala
In cadrul şodinlei Comitetului Ge 6iirsclor regionale de condici, regle nea de zi a sesiunii. Reprezentantul Aqcntiilo occidentale de presă re (ost ale6. prin vot secret, preşedinte situaţia din Republica Dominicană, busîncss-ului particular" din S.U.A.
aceasta va deschide larg porţile
neral din după-amiaza zilei de ) mentarea prin tratative a probleme sovietic a arătat că propunerea romî- latează despre noi acţiuni ale for mior noi lovituri militare de acest
octombrie s-a luai in discuţie proble lor încă nerczolvatc, precum şi la nă prezintă importantă pentru conso ţelor patriotice din Vietnamul dc al Consiliului. Ca vicepreşedinţi ai gen”. (n urmare a cererii senatorului
Morse, senatorul W Fulbright, pre
ma recomandării către Adunarea Ge promovarea cooperării multilaterale lidarea păcii şi crearea unui climat sud. Inrepind de la 30 septembrie, Consiliului guvernatorilor au fost a- După cum amiiilă agenţia France şedintele Comisiei senatoriale pen
nerală a O.N U. d propuneri» R P. între state europene cu sisteme so- favorabil asiyurării păcii nu numai detaşamentele dc partizani au în Ieşi reprezentantul R. P, Romine. Press?. In după-amiaza zilei de H tru problemele externe, a hotărlt
acad. prof. Huria Hulubei, şi repre
Romîne cu privire la „acţiuni pe plan cial-polilice diferite. in Europa, ci şi in întreaga lume. treprins patru atacuri Împotriva zentantul Japoniei, E. Ucluda. oclombrie Consiliul Organizaţi»» să se întreprindă o anchetă tn
regional in vederea îmbunătăţirii re ,,Dezbaterile generale ale actualei încheierea Tratatului de la Moscova avanposturilor adversare şi au orga In ultima şedinţă a conferinţe» ge Statelor Americane (O.SA.) se va această problemă
laţiilor de bună vecinătate dintre sesiuni — a spus reprezentantul ro- cu privire la interzicerea experienţe nizat trei ambuscade împotriva tru nerale a AIEA a fost adoptată o re
6late europene aparlinind unor siste mîn — relevă Ln continuare creşte lor nucleare în trei medii, a spus pelor diemiste. zoluţie, prezentată ln comun de dele
me «ocial-pohlice diferite". rea interesului general fală de ini in continuare reprezentantul U.R.SS., In aceeaşi perioadă, forjele pa gaţiile Uniunii Sovietice, Mani Brita
Luinrl cuvintul, reprezentantul per ţierea unor asemenea măsuri care să creează condiţii mai favorabile pen triotice au atacat un „sat stratcqfc” nii şi Statelor Unite. In care kc ex landa şi Kuweitul au rupt
din provincia An Glanq sllualâ la
manent al R.P. Romîne la O N U,, Mi- înlesnească realizarea dezarmării ge tru o colaborare multilaterală pc sud dc Saigon, in delta fluviului primă profunda satislaMie a delega legăturile economice cu R.S.A.
hail Haşeganu, a arătat că dclegulio nerale şi totale şi crearea unui cli plan regional inlre state cu sisteme Mekonq. ţilor (aţă de recenta Încheiere a Tra
romină a propus reîn.scrierea pe or mat de destindere". sociale diferite. tatului de la Moscova cu privire la JOHANESBURC 2 (Agerpres). — Citind declaraţia unul reprezen
dinea de zi a actualei sesiuni a Adu Delegalia romină, a spus tn con A vorbit, de asemenea, reprezen interzicerea experienţelor nucleare în Uganda şi Kuweitul au anunţai tant al serviciilor aeriene din Tan-
năm Generale o propunerii saje, tinuare M. Haşeganu, este convinsă tantul R.P. Bulgaria. M. Tarabanov. Noi tulburări atmosferă, in spaţiul cosmic şi sul) ruperea legăturilor economice cu qanica, agenţia Associated Press
care mai fusese înscrisă prin holuri- că examinarea acestei pioblemc vo care a spus printre altele : „Conside apă, precum şi pentru faptul că acest Republica Sud-Africanâ, ln semn de anunţă că, din acelaşi mohv, aMl
rea unanimă a Adunării Generale, la contribui la stabilirea cadrului de răm că această propunere se inspiră în K atang a Tratat a fost semnat de un mare nu protest impotriva politicii de apar Tanganica ,eit şi Kenya lşl înce
cererea R.P. Romîne, pe ordinea de elaborare a unor Înţelegeri regionale din ideea de bază a Cariei O.N.U, şl EL1SABETHVILLE 2 (Agerpres). măr de ţări. theid dusă de guvernul lui Yer- tează legăturile aeriene cu RS.A.
woerd,
zi a sesiunii a 15 a in 11)60. După cit mai cuprinzătoare De aceea, ea că discutarea ei va stimula statele Agenţiile de presă semnalează
cum a 6ub!inia| vorbitorul, In cel a cerul reinscricrea pe ordinea de europene să Îmbunătăţească relaţiile noi tulburări ln Katanga. In loca
trei ani cni*e au trecut de atunci, zl a acestui punct şi propune ca el între ele. ceea ce va duce la Îmbună litatea Dilolo, situată la frontiera /?. F. GEKMA-
ideea înţelegerilor regionale sub di să lie repartizat Comitetului nr. 1 al tăţirea situaţiei internaţionale în ge cu Anaola, la 500 mile vest de \'A; Uniunea per
ferite aspecte a că palat un tot mai Adunării Generale, care se ocupă de neral". EBsabelhville, au avut loc cioc soanelor persecu
larg sprijin, găsindu-şi expresia, prin problemele politice şi de securitate Comitetul general al Adunării Ge niri Intie membri al triburilor late dc nazişti a
tre aîtele in numeroase propuneri In cadrul şedinţei Comitetului ge nerale a holărît să recomande în Tshokwe si Lunda. (Conducătorii or</oniz<it recent
de creare de -zone dcnucloniizale in neral. a luai cuvintul reprezentantul unanimitate Adunării Generale în tribului Lunrla au legături cu pe lcrilo iii/1 /os
diferite părli ale lumii. Există, dc U R S.S. N Tedorenko care a subli scrierea pe ordinea de zi a actualei Chonihe) Potrivit relatărilor agen tului ln(jăr dc con
ţiei Associated Press, In
cursul
asemenea, numeroase alte iniţiative mat că delegaţia sovietică sprijină sesiuni a propunerii delegaţiei romî- centrate Bergen-
ciocnirilor au fost ucise mai multe
ne. întitulat A : „artiuni pe plan re persoane. Inrepind din seara zilei Pelşen un mitin-j
gional în vederea îmbunătăţirii rela He 30 septembrie, legăturile telefo consacrat memo
riei victimelor las-
Cnnnlietait PoSitiic Special ţiilor de bună vecinătate dintre ©late nice şi telegrafice cu localitatea cismului. Cu acest
europene, apavtinînd unor sisteme so- Dilolo au fosl Întrerupte. prilej, secretarul
’■*' BJ. şs-a înci'put lu crările'
- • M cinl-polilire diferite". Comitelui ge- Tulburările au continuat şi tn Uniunii a dai ci
neial a hotăril. totodată să recomande ziua de 1 octombrie, cîrirl, In 1 ir»; tire unui apel in
— Cuvintul lui A1. Haşeganu — ca aceM punct să fie discutat în Co prep iriniile acestei localităţi, un care se cerc pe
mdetijl politio (Comitelui numă tren de marfă a deraiat In urma depsirea celor vi
NEW YORK 2 — Trimisul special mitetului, care au o Importantă deo
al Agerpres, C. Alcxandroaie, trans sebită pentru menţinerea păcii şi rul l). unor acţiuni de sabotaj no va// de crime
împotriva umani
mit e t securităţii Internationale tăţii, înlăturarea
La 1 octombrie şi-a început lu In continuarea lucrărilor sale, Co foştilor ,S S.-işli
crările Comitelui Politic Special al miletul politio sperial a ales ca vi f^cNamara şi Tayîor s-au din viata publică
Organizaţiei Naţiunilor Unite, sub cepreşedinte pe Jose 1 ii*| 1 os [Fiii a R F G. şi diznl-
preşedinţia lui Mihail llaşeganu, pitici, iar ca raportor pe Hnguelte înspoiaî !a Washington vareu tuturor or
reprezentantul permanent al K. P. Achnrd (Dahomey). A Inşi adopţi ganizaţiilor şi u-
Romtne la ONU tă apoi ordinea In care vor li dez. mericane şi sud-vietnameze. El au a- niunilnr lascisle.
Deschizând şedinţa Comitetului bătute punctele înscrise pe agenda WASHINGTON 2 (Agerpres). — IN FOTO : As
Pslitio Special. Mihail Haşeganu a Comilelului politic special. La 2 octombrie 6-au înapoiat la vut dc asemenea, Întrevederi cu pect dc la mitin
mulţumit delerialilor pentru alege Comitelui politic special a hotă Washington ministrul de război al preşedintele Nao Dinh Diem şl mem gul antifascist dc
rea sa ln unanimitate ca pieşeriinlo rit să acorrle prioritate examinării S.U.A., McNamara şi generalul Tay. bri ai cabinetului acestuia la Bergen-Delsen
al Comitetului. ,,Totodată, a spus problemei politicii de apartheid lor. preşedintele Comiteluhii mixt al După cum transmite agenţia UP1
vorbitorul, permiteţi mi să consider duse dc guvernul Republicii Sud- şefilor de stat major, care au efpctuat McNamara a prezentat preşedintelui
votul dv, ca o cinste făcută tării Africane. timp de o sâptămînă o vizită de ins- Kennedy o dare de seamă completă
mele si guvernului meu, care de Reprezentanţii ţărilor africane, pnrţie in Vietnamul de sud. asupra situaţiei din Vietnamul de La Bonn s-a an u n ţat Conferinţa Partidului laburist englez
pune elorturj neobosite pentru tra- care au vorbit ln continuare, an Ei au vizitat principalele regiuni Sud care contino aprecieri despre
ducerea în viată a principiilor şi cerut Comitetului politic special să undo şe desfăşoară acţiuni militar?, lupta împotriva Virtcongului comu „ieşirea la pensie" LONDRA 2 (Agerpres). — sindicate au exprimat . temeri
telurilor Naţiunilor Unite, pentru examineze problema repartizării centrele de pregălire militară şi au nist (denumire dată in Occident for a lui Glotoke Dezbaterile din 2 octombrie ale aplicarea acestui plan va pune pie
realizarea unor realii de înţelegere locurilor In Consiliul de Securitate discutat cu personalităţi militare a- ţelor patriotice din Vietnamul de sud) Conferinţei partidului laburist de dici ln calea luptei oamenilor mun
si cooperare internaţională cu toa şi in Consiliul economic şi social BONN 2 (Agerpres). — la Scarborouql» au fost consacrate cii englezi pentru mărirea salariilor,
te ţările iubii oare de parc". In vederea realizării unei reprezen După cum anunţă agenţiile occi ln principal problemelor economice Plnă la sflrşit, rezoluţia ln pro
Amintind auspiciile favorabile sub tări mai judicioase a ţârilor africa dentale de presă, la 1 oclombrie, ln legătură cu aceasta a lost pre blema „planificării economiei" a
care nu Început lucrările aciuatei ne ln aceste organisme, înainte ca Guvernul algerian este hotarît sâ pună Hans Globke, şeful cancelariei lui zentat un proiect de planificare" a lost adoptată.
sesiuni a Adunării Generale a Adunarea Geneiaiă să treacă la ale Adenauer. a declarat că se retra economiei menit, ln viziunea auto Liderul adjunct al partidului la-
ONU., Mihail Haşeganu a arătat gerea anuală a membrilor neper capăt mişcării scizioniste din Kabiii rilor lui, să contribuie la Însănăto burist, Georqe Brown. a cerut pri-
că ele constituie o premlză pentru ge de pe arena politică. In acelaşi şirea economiei Angliei. Printre ma mului ministru Macmillan să or-
examinarea constructivă şi soluţio manenţi ai Consiliului dc Securila ln fiecare oraş şi aşezare rurală. timp, Ia Bonn s a anunţai „ieşirea surile indicate In acest scop se ganizeze imediat alegerile In An-
narea corespunzătoare a probleme te şi ai Consiliului economia şi so ALGER 2 (Agerpres). — la pensie" a lui Globke Kefenn- menţionează crearea unui Consi glia şi a exprimat Încrederea ld-
lor înscrise pe ordinea de zi a Co cial al O N U. La 2 octombrie a Început la Al Aceste comitete urmează să fie înar du-se la declaraţia lui Globke, aaen- liu naţional al planificării econo burişlilor că la viitoarele alegeri
ger conferinţa membrilor conducerii mate dacă va fi nevoie pentru a li miei. lichidarea şomajului, dezvolta vor obţine victoria.
Înapoiate, crearea
regiunilor
Congresul a adoptat o rezoluţia
rea
centrale şi locale a Frontului de eli chida mişcarea dizidentă. Scopul a- tia Rnuter subliniază că el ,,işi unor întreprinderi mixte cu capi care invită Marea Britanie să spri-
berare naţională din Algeria. Luind
Şedi inţa Comisiei permanente pentru cuvintul cvi acest prilej, lîadj Ben cnslor măsuri, ti arătat el „este de a va mai îndeplini obligaţiile de ser tal particular si de stat şi o creş Iinc proiectul O N U- de convocare
salvgarda integritatea
teritorială a
viciu" incâ două săptămln». adică
tere a participării sindicalelor la
a unei conferinţe mondiale ln pro
construcţia de maşini a C.A.E.R. Alia. secretarul organizatoric al Bi- tării şi securitatea locuitorilor Alge pi ii A la 14 octombrie. conducerea întreprinderilor. Acest economice
blemele comerţului şi dezvoltării
riei".
roului Politic cl Frontului de elibe
Autor şi „inieipreţ" al faimoase
PRAGA 2 (Agerpres). — serie dc măsuri urmărind indcpli rare nalinnală, a subliniat că „po I a 2 octombrie, reprezentanţi» for lor „legi rasiste de la Nurenberg" plan reformist se bazează pe lo In cursul serii s a anunţai că An-
zinca „armoniei Intre clase" şi nu
Intre 24 şi HO septembrie a avut nîron holăiirilor celei do a a se porul algerian a răspuns cu entu ţelor armate algeriene au declarat urmăreşte de fel să atenteze la pro ihony Greemvood, care a deţinut
)oc la Praga şedinţa Comisiei per siuni a C.A.ER. şi ale Comitetului ziasm la chemarea preşedintelui Ben că armata va sprijini orice acţiune Hans Globke a fost acuzat dc ex filurile monopolurilor. După cum P» înă acum postul de vicepreşedinta
manente pentru construcţia de ma Executiv al C.A.ER. IWdlfi dc a opun? rezistentă mişcării întreprinsă de preşedintele republicii terminarea, In baza legilor amin relatează agenţia UPL ln cursul al partidului, a fost ales preşedinta
şini a C.A.ER. La şedinţă au Jual Comisia a aproabl. printre alteia, dizidente şi de a apăra realizările re şi au condamnai acţiunile elemente tite, a 6 milioane de oameni ln dezbaterilor, repr ezentantii unor al partidului laburist.
parte delegaţiile Bulgariei. Celr> recomandările in domeniul specia voluţiei împotriva tuturor atacurilor". ghetourile şi lagărele de concentra
slovaciei, ILD Germane, Poloniei, lizării producţiei şi al livrărilor re El n declarat, (le asemenea, că gu lor dizidente din Kabilia care urmă
Rominiei, Ungariei şi Uniunii So ciproce de linii tehnologice com vernul algerian intenţionează să cea resc răsturnarea guvernului legal al re naziste dm timpul celui dc-al
vietice plete, de agregate şi dc utilaj spe tării. doilea război mondial. AcpiHsri sa ei tfis'a sicile in S.U.A.
La şcdmlele comisiei au asistat, cial pentru industria chimică, pre ră Adunării Naţionale, convocată pen-
cum şi recomandările cu privire tr1’ 3 octombrie înlr-o sesiune spe problemă un referendum municipal
In calitate dc observatori, reprezen cială acordarea de împuterniciri ex- NEW YORK 2 (Agerpres) —
la producţia do rulmenţi. In Algeria: Au fost naţionalizate nu are competenta să hotărască",
tanţi ai R D. Vietnam şi ai Repu Şedinţa comisiei s a desfăşurat roplionale pentru a pune capăt miş Din oraşul Ornngcburq din statul îndată după ce s au făcut cunos
blicii Cuba . înlr-o atmosferă de prietenie şi cării scizioniste din Kabiii şi înfiin- pământurile latifundiarilor francezi Garolina do sud sc anunţa că popu cute rezultatele refendumului, Glo
Comisia a examinat şi aprobat o Înţelegere deplină. Inren unor „comitete dc vigilentă" laţia de culoare continuă demonstra ria Richardson a declarat că acor
ţiile împotriva segregaţiei rasiale,
ALGER 2 (Agerpres). — proprietăţilor mari, această suprafaţă in ciuda faptului că politia rasistă dă autorităţilor oraşului o săptâ-
Preşedintele Algeriei, Ben BclU, a rămăsese în exploatarea a circa a stalului operează arestări masive. mină pentru a discuta din nou pro
Pe s c u ir t ® Pe scurt 9 Pe scurt anunţat la 1 oclombrie, in cadrul 5—6.000 dc proprietari funciari fran Potrivit agenţiei Ihutcd Press In punerea cu privire la abolirea se
unui miting la care au participat u- cezi. iei naţional. in acest oi aş au fost gregaţiei, înainte ca organizaţia pa
proape ifiO.OOO de persoane, naţiona Inlr o declaraţie radiodduzată, pre arestaţi la l oclombrie 260 de nc
RARIS. ■— Un purtător dc cnvint lurile a Medjilitiului turc dc a anu (Ic sud. şi-a anun(ut Iu 2 octom gri. Astfel, număiul negrilor ares care o conduce să hotărască relua
al guvernului liancez a anunţul că la orice limite ale chiriilor, scrie brie retragerea candidaturii. In lizarea tuturor pămînl ii rilor care au şedintele Algeriei s-a referit la mă taţi la Ornnqchurg se ridică in pre rea manifestaţiilor şi marşurilor
preşedintele Franţei, generalul de ca aceasta înseamnă că chiriaşii conferinţa de presă organizată In aparţinut marilor latifundiari fran surile luate pentru combaterea ac zent ta peste 1.000. Arestaţii sint împotriva discriminărilor rasiale.
Gaulle, a convocat pc membrii voi tichui „lie să plătească sume aceeaşi zi. Huli Cliung s-o ))ronu;\- cezi. „luccpîiid din acest moment, a ţiunii secesioniste a comandantului ce ţinuţi Intr-un lagăr special, încon
Comitetului pentru upurarc Intr-o le uriaşe cerute dc proprielurii dc lal pentru prezentarea Iu apropia declarat Ben Bella, in discursul ro lei do a 7-a regiuni militare din zona jurai cu sirmă ghimpată
şedmiu cure va a\ cu drept scop locuinţe, tic su-şi iu bagajele s» tclc alegeţi prezidenţiale a unui stil la mitingul care a avut loc la ) Kabilici. Totodată cl a anunţai că, in lnceicînd să abată alentia popu Represiuni
analizarea holărîrii (pnernuliu să devină pradă străzii” Ziarul candidul unic ai opoziţiei octombrie la Alger, lot pămînlul apar laliei de culoare de la lupta or
S.U A. dc u dcslimla un mjinâr consideră cu suma de 30.000.000 lire ROMA. — La 2 octombrie a so ţine iclabilor. Nici un singur hcclai deplin acord cu Biroul Politic al ganizată Împotriva rasismului, au antidemocratice
de bure militare nord-americanc pc care guvernul a alocat-o pen sit Iu Roma, intr-o vizită olicialu nu mai aparţine colonialiştilor stră Frontului dc Eliberare Naţională, l-a torităţile rasiste din oraşul Cum- in Venezuela
dm Frunlu şi dc a le translcru In tru construirea de locuinţe e siv Adcn Ahdullu Osman, preşedinte ini". numit pc Tahar Sbiri in funcţia dc bridqe (Maryland) au organizat la
Germania occidentală. După cum ridicol de mica, lată dc cete le Republicii Somalia, insolit de Această holărire sc referă la o şef al statului major generat al ar 1 octombrie un aşa-iumul referen CARACAS 2 (Agerpres). —
transmite corespondentul din Pa 2,500.000 000 lire care se chelia Abdultdii Issa, ministrul aiacetilor supruială de circa un milion de hec matei populare naţionale algeriene. dum in legătură cu o propunere
ris al ar/e/if/ci UPl, şliica despre iese anual In scopuri inililurc. cx/ernc şi de aRc persoane oticialc. tare. plantată in cca mai marc parte FI a anunţai, de asemenea, că ulte prezentată municipalităţii şi provă- Referin lu-se la un comunicat al di-
convocareu membrilor Comitetu SAN JOSE. — la / oclombrie CAR ACI. — Măsurile restricti 2lnd abolirea segregaţiei In localu lecţici gcucraie a politiei din Cara
lui pentru apărare Intr-o şedinţă a luat slirşit consfătuirea preşedin ve impuse presei pakistaneze la cu viţă de vie. După naţionalizarea rior îi va desemna şi pc ceilalţi mem rile publice. Datorită faptului că 40 cas, agenţia France Prcsse anuu(ă
ce se vo desfăşura la cel mai tHor din statele Costa Pica. Sal începutul Junii trecute dc către din primăvara trecută a majorităţii bri ai stalului major general la sulă din alegătorii de culoare câ în Venezuela continuă arestări.e
strict secret coincide cu ammtu- vadnr şi Honduras, caic s-a des tpivern continuă sa lie cnticaie s-au abţinut do la vot rezultatul in mulurile membiilor Partidului co
rco plecării Iu Washington u o/n- făşurat In Ir o localitate de la dc opoziţie. După cum anunţă referendumului a fosl Iii favoarea munist şi ai Frontului de eliberare
busudorului american Charles Ironticra intre Sahador şi Hon nr/enţia UPL şclul opoziţiei din par Mari pagube provocate de uraganul Flora rasiştilor. După cum relatează a naţională.
Rnl\lcn pentru a discuta cu olitia- duras. Deşi conslutuirca a avut uri lament, Yosu/ Khaltah, a declarat Din comunicai reiese că alîl ln ca
lifăldc americane relaţiile dintre caracter secret, presa relatează că că aceste masuri „subminează Ml AMl 2 (Agcrptcs). — bintuit In acest anotimp rcr/iunca, gentia France Prcsse. Gloria Ri-
SU.A. şi Frunfu. „Observatorii di au lost discutate probleme privind prestigiul Pakistanului pc plun Uraganul Flora care s-a abatut a provocat cete mai mari pagube chardson, conducătoare a mişcării pitala tării cit şi In provincie «-au
efectuat percheziţii pe scară largă.
plomatici. subliniază UPL conside crearea unei Piele comune (Iii, internaţional". Poli ivit agenţiei, zilele trecute asupra insulelor To- De insula Tobugo Aici s-nu înre împotriva segregaţiei care a orga
ră că ambele holurlri sint In lega- America Centrala şî ajutorul acor m prezent. Intre Comitelui nafio bago, Tnnidad, Grenada .şi asu gistra/ )7 morţi şi sure dc răniţi. nizat recentele manifestaţii de la Potrivit agenţiei, care sc referă la
tutu cu tuciteu în continuare a da / de S.U.A. In baza programa nai dc acţiune, care coordonează pra regiunii de coasta a Yenezue Comunicaţiile cu exteriorul insulei ( anibndqe a desfăşurat o campa surse oticialc, tn capitala Vcnezne-
relaţiilor dintre Paris şi Washing lui „A/ian(a pentru progres”. acţiunile autiştilor pakistanezi, lei. traversează In prezent In diu iui lost întrerupte Mai multe mi i nie activă împotriva acestui refe leî au sosit numeroase unităţi ar
ton", rendum, declarînd că „dreptul ne mate — ale căror garnizoane se
SEUL. — Huii Cliung. unul din şi reprezentanţi ai guvernului un gonalu Marea Caraibilor anicnin- de persoane uu ramas Iară adăpost.
ISTANDUL. — Ziarul „Yeni Sa- principalii candidaţi ai opoziţiei început discuţii fn vederea rezol tind insula Jamuica. Din cauza lipsei dc apă potabilă, grilor de a intra in aceleaşi loca odă fn provincie, — pentru a întări
bah", relerindu-se la rcccnto ho la postul de preşedinte ul Coreei vării acestui conflict. Polrivil uqcnliei France Prcsse, pc insulă există primejdia decla luri publice cu albii se află în patrulele poliţieneşti care circulă
uraganul Flora, al şaselea care a rării epidemici dc lebru tiloidă. scris ln constituţie şi tn această pc străzile oraşului.
40.065
Reducţia şi adimuisiraţia ziarului slr, 6 Martie ar. 6, telcloo 15 Li'cJ, 12/5, 15B5, 2u/ti, Toxo plătită la numeral coaJorm aprobării Dueeţial Geuerei® P.T.7.R. ar. 263.32tt din 0 aolerabr iq 1949. — 1 ipaxui i Întreprinderea Pohgiaficâ Huncdoara-Deva,