Page 13 - 1963-10

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VAI
INFORMAŢIE
Ieri, 3 octombrie a.e„ a avut loc Plenara Comite­ lizării sarcinilor ce stau fn faţa organelor de partid,
tului regional Hunedoara al Partidului Muncitoresc de s(at şi economice în accoxfă direcţie.
Romln. In continuarea lucrărilor plenarei, tovarăşul Petru
In cadrul plenarei a fost dezbătut raporlul Comite­ Furdul, membru al C.C. a) P.M.R., prim-secrcfdr cA
tului executiv al Sfatului popular regional cu privire Comitetului regional de partid a prelucrat uncie pro­
la măsurile luate penlru asigurarea unei bune apro­ bleme privind intensificarea lucrărilor din campania
vizionări a populaţiei pentiu iarnă cu produse alimen­ de recoltare a piodusclor de toamnă, însămînţărl şi
taro şl lemne de loc. A fost adoptat şi un plan care realizrrea planurilor de producţie dc către întreprin­
cuprinde «ăsurile ce trebuie aplicate fn vederea rea­ derile industriile alo regiunii la toţii indicii.

-r’x / / ţ SV

Anul XV. Nr. 2727 VINERI 4 OCTOMBRIE 1963 4 pagini 20 bani i . j;,' .<... >

„Sâplăm îna poeiiei**
Lucrările agricole de toamnă, Şezătoare literară Hîrtie peste plan Locuinţe
IHl Muncitorii fabricii de hirtle din pentru
A\ la Alba lulia Petreşll au înscris pe graîicul în­ siitenirţjişti
trecerii socialiste noi succese. De
II l a t i m n Q i p c h l i i a i ţ j - p | Miercuri, cele două grupuri de poeţi care se află la începutul acestui an şi pînă tn Constructorii şan­
II A Cfl u i H i j j i a c " w d B i & f d l I C • In regiunea noastră cu prilejul săptămlnil poeziei s-au prezent colectivul fabricii a reuşit tierului nr. 4 al
D intilnit la Alba lulia cu elevii şcolii medii „Horia, să dea peste sarcinile de plan 57 l. C. S. din tiu-
tone hirtle, 53 tone pastă, 36 tone
In evoca optimi V iS ’ .’.’W W ca lneît paralel cu lucrările de recol­ Cloşca şl Crişan". La şezătoarea literară organizată caiete şcolare şl alle produse. nedoaru muncesc
cu însufleţire pen­
atei, poeţii au citit din creaţiile lor, legate de speciii-
Recoltarea culturilor de toamnă, pregătirea terenului, Insămînta- tat şi semănat, recolta de porumb să La obţinerea acestor realizări un tru a putea rapor­
Consiliul de conduce­ rea culturilor etc. constituie In aceste zile principalele preocupări ale fie transportată din clmp direct la cul localităţii respective. Poetul clujean Aurel Rău a aporl deosebii l-au adus brigăzile ta la slirşttul anu­
re al G. A C. din $oi- colectiviştilor din raionul lila. Există însă In acest raion şl unltătt a- baza de recepţie. Pină acum spre citit versuri ce evocă trecutul de luptă a lui Crişan de muncitori din secţia fabricaţie lui indcplin nea
mu$, avlnd sprijinul $i exemplu, G.A.C. dm Dobra şi Bretea Împotriva asupritorilor. De asemenea, poetul Mirau integrală a surd-
îndrumarea organizaţiei gricole unde lucrările amintite se deslăşoară încă anevoios. Acest lu­ au transportat si predat fiecare la Scorobete, originar din regiunea noastră, a citit conduse de Iile Stanciu, Viorel Bit* nilor încredinţate
de partid, se preocupă cru a reieşit şl din raidul pe care redacţia l-a Întreprins la 2 oclom- baza de recepţie, peste 30 tone po­ versuri Închinate răscoalei lui Horia. De succes s-au dea, Siraion Clei, loslf Schnetder şl In luna septembrie
c îndeaproape de bunul e® brie In raionul amlnllt. rumb. bucurat şt versurile citite de poeţii bucureşteni Cezar alţii Datorită respectării procesu­ ac. , ei au dat in
mers al lucrărilor agri­ Iată citeva din constatările făcute cu acest prilej. Acest lucru îl puteau face şi co­ Baltag şi Ion Crlnguleanu. Au mai citit apoi poeţi» lui tehnologic, organizării Judicioase lolosin(a oamenilor
IH1 cole din această campa- %a„««VcB V» V A S W lectiviştii din Lâpuşnic. Dar, cu toate Ion Rahoveanu. Rusalin Mureşan şi poeta htinedo- a muncii, întreţinerii In condiţii muncii din locali­
De asemenea, tov.
me De asemenea,
acum (2 octombrie n r.) ra--olta de pe actuala campanie se desfăşoară ,rca că ei au recoltat porumbul de pe reană Ana $oit. bune de funrţionaro a maşinilor şi tate încă ICO apar
IE Maria Bota, Inginerul 9 hectare. pe roite". Intr-adevăr, colectiviştii mat mult de 40 ha, iar producţie co­ folosirii lor din plin, aceste brigăzi tamenlc. totahzind
agronom al gospodăriei — In clte zile ? respunde SŢAS'-ului cerut, la ba2ă Poeţii au ascultat apoi versuri realizate de membrii Ist depăşesc lună de lună planul de la începutul a-
ir se află zilnic pnntTe co­ — In trei. de aici au recoltat porumbul şi ce­ nu s-a transportat nici măcar o tonă cercului literar al scolii şi au dat îndrumări tinerilor de producţie. nu/ui şi pină in
lelalte culturi de pe o mare supra­
de porumb. Răspunsul în legătură cu
lectivişti $i mecaniza­
creatori râspiinztnd tolodată la întrebările puse in
prezent 412 apar­
Făclnd, fără prea mari greutăţi, un
Colectivul fabricii de hîrtie „t
A tori. cărora le dă sfa­ calcul, am ajun6 la eoncluzta că lu- faţă, au pregătit o Însemnată su­ întârzierea acţiunii de achitare a obli- legătură ai munca de creaţie. Mai" din Petreşti este hotărât să ob­ tamente predate ta
prafaţă de teren, iar zilele trecute
g-itiilor contractuale, va trebui 6â-l
turile necesare In ve­
„cheie",
derea executării fiecă­ crlndu-se Intr-un asemenea ritm. la au trecut la semănat. Despre felul dea tov. Lucretia Costa, preşedinta In semn de apreciere, elevii au citit din volumele ţină in viilor succese şl mal fru­ In luna oefom-
Sălciva 6lnt necesare pentru recol­
rei lucrări la timp si In care se execută această lucrare acestei gospodarii. poeţilor versurile ce le-au plăcut cel mai mult. moase în brie a. c., ei vor
de calitate. tarea porumbului încă 52 de zile. Cu s-ar putea spune tusâ şi unele lu­ De asemenea, râmase In urmă cu muncă, să mai da in folosin­
Recoltatul porumbului si al celor­ alle cuvinte, această lucrare 6-ar ter­ cruri care nu prea fac cinste ingi­ predarea obligaţiunilor contractuale
redobindeas-
lalte culturi de toamnă este una din mina la 23 noiembrie. Şi. dacă se are nerului gospodăriei, tov. Petru Puia. faţă de stat sînt şi alte gospodării câ realizări­ ţa oamenilor mun­
lucrările cărora li se acordă o aten­ tn vedere că mal trebuie tăiat) co­ Sub ochii acestuia, pe una din tar­ colective printre care amintim pe Spectacol Noi linii de autobuze I.R.T.A. cii din Hunedoara
ţie sporită. Această lucrare se des­ cenii, transportaţi, pregătit terenul, lale se executa semănatul, lolosin* cele din Lâsău, Bejan. Brănişca etc. Artiştii amatori le din luni­ încă 118 aparta­
le
prece­
făşoară potrivit prevederilor planu­ etc., rezultă că la G.A.C din Sălciva du-se sămînţă netratată t? I). de la G. A. C. din Analizlnd propunerile oa­ rod au fost puse tn circu­ mente.
lui de acţiune întoomit pentru campa­ se va ajunge cu semănatul (precizăm Întrebat de ce admite acest lucru, Intre vorbe şi realitate Simeria au lost zi­ menilor muncii referitoare laţie două noi curse cu dente.
nia de toamnă. La culesul ştîuletîlor, că griul se va Insămtnta aproape în Inginerul Puia a căutat să se justi­ lele trecute oaspe­ ia Îmbunătăţirea transpor­ plecarea din Haţeg la o-
tăiatul si transportul cocenilor, sînt întregime după porumb) tn;v iarnă!? fice In fel si chip: „N-avem porzo- Deosebit de Important este că si­ ţii colectiviştilor tului de călători, I.R.T.A. rele 11,15 $i 18.00, iar din
mobilitate zilnic un număr însemnat Această stare de lucruri îşi găseşte lator. Introducem antimăluncele di­ tuaţiile operative privind mersul lu­ din Tlmpa, in Io- Hunedoara—Deva a pus tn Bosorod la orele 7,30 şi Au îndeplinit prevederile
de braţe de muncă şl toate atelajele explicaţia in slaba mobilizare a co­ rect în coşul semănătorii. Sămlnla crărilor agricole din această campa­ la cărora un sus­ circulalie inceptnd cu da­ 15.30. contractului
gospodăriei colective. In felul acesta lectiviştilor la lucru. în nepăsarea de se tiareazâ şi aşa destul de bine..." nie, care 6e transmit de către gospo­ ţinui un frumos ta de 1 octombrie a.c. noi Dind ours propunerilor
Adevărul e.«te următorul: sâmînta a
reuşit 6ă 6e 6trîngă recolta de care dau dovadă tovarăşii din consi­ dăriile colective Consiliului agricol program artistic. linii de autobuze, Astfel, lâcnle de cetăţeni) din Bo-
pe mai mult de 65 la sulă din supra­ liul de conducere al G.A.C. (preşedin­ fost introdusă In sol netratatâ. Cit raional, să fie cit mai precise, reale. Programul, care traseul autobuzului Cu* hoit. pe distanţa Deva— Acordînd o atenţie sporit?! în­
faţa cultivată cu porumb. Printre te Gheorghe Hodor) fată de executa­ despre lipsa porzolatoiulul, acest ne­ Acest lucru permite organelor raio­ a cuprins rec dări gir—Orăstie, cu ple<\uea RohoII au fost puse în cir­ grijirii şi hrănirii raţionale a
colectiviştii care participă permanent rea in epoca optimă a lucrărilor agri­ ajuns îşi găseşte explicaţia In slaba nale de partid si de stat să ia mă­ din poelii contem­ din Cugir la ora 7.30, s-a culaţie două noi curse cu oilor, şapte gospodării agricole
cole din actuala campanie. preocupare de a fi procurat. Spu­
la lucru $1 obţin bune rezultate în nem acest lucru, întrucit la S.MT, surile corespunzătoare pentru ca fie­ porani, clnlece din prelungit ptnă la Deva. plecarea din Deva la orele colective dc pc raza oraşului
muncă amintim pe Maria Certejan. din Dobra stau nefolosite două por- care lucrare să fie executată la timp, lolclorul nou si Tot pe acest traseu a mal ll0f.' <1 17 J0. Iar din Bn* regional Hunedoara, printre
Victoria Jula, Maria Turcu, Maria De unde pornesc zoîatoare. Dar. conducerea gospodă­ să nu înllrzie o acţiune sau alta care piesa „Baba Do- fost introdusă o nouă cursă hoit la orele 6.15 şi 14.15. care se numără cele din Peşti-
Iota, precum şi conducătorii de ate­ neajunsurile ? riei şi inginerul Petru Puia nu s-au ar putea aduce pierderi unităţilor chia şi brigadie­ Deva—Cugir. cu plecarea Conducerea I.R.T.A. Hune şul Mare, Nădăştia Superioară,
laje loan Tutcu, Ion Suteu şi alţii. agricole respective. rul“ de M. Davl- din Deva la ora 12.00 doara—Deva studiază în
„obosit" ca 6â închirieze un porzo- Pcştişul Mic, ş.a.. au reuşit să
Muncind cu forte sporite la re- După porumb şi cartofi, colecti­ lator. Râu este Insă că de acest lucru doglu, a lost viu In \ed«rea asigurării prezervi posibilităţile do predea la ICIL Simeria întrea­
roltat si eliberarea terenului, colecti­ viştii din Hărâu vor semăna în toam­ nu tln seamă o serie de tovarăşi cu aplaudat de cei transportului muincilonilor introducere în regiune a în­ ga cantitate dc lapte dc oaie
viştii din Soimuş au creat posibili­ na aceasta grîu pe 110 ha Firesc ar Nici o tărăgănare munci de răspundere din cadrul or­ peste 200 de co­ de la uzinele „Victoria" că 8 noi linii dc autobu­ contractată pe anul 1%3.
tate tractoriştilor afJati la gospodărie fi fost deci ca pentru eliberarea si ganelor locale ale puterii de stat. care lectivişti. < ălan şi a deservirii locali­ ze. care să contribuie la PETRU UROFA
«ă treacă cu toate Torţele la semă­ pregătirea terenului în vedeiea însă- la concliţionatul seminţei 6Înt chemaţi să-şi aducă o contribu­ V. ION tăţilor apropiate, pe dis­ o cil mai bună deservire
natul păioaşelor. mîntărilor. recoltarea acestor culturi ţie însemnată ia bunul mers al acti­ corespondent tanta Haţeg—Câ)an—Bo$o- a cetăţenilor. corespondent
— Desfăşurarea recoltărilor şi se­ *â se facă în prima urgerlâ. Dar, la In toamna aceasta colectiviştii din vităţii unităţilor agricole de pe raza
comunei respective. Iată un exemplu
mănatului tn ritmul stabilit — ne-a G.A.C din Hărău, lucrurile se prezin­ Bîisau vor semăna 145 ha cu griu şi de acest fel. Tov. Constantin Mora-
asigurat tov. Maria Bota — va per­ tă cu totul altfel Pină la 2 octom­ secară, 20 ha cu orz, şi 8 ha cu se­ ru, secretarul sfatului popular comu­
mite gospodăriei colective 6â înca­ brie. deşi porumbul şi cartofii au cară furajera. Semlnlele pentru aceste nal din Brănişca, ne-a informat că la
dreze executarea tuturor lucrărilor ajuns la maturitate deplină, recoltatul culturi 6lnl In întregime asigurate. gospodăriile colective dîn Boz şl „ C O D I N ” — *n prezentare festivă Ia ileva
agricole din această campanie In lor nu s-a Începui încă. Toate bra­ Ele se află depozitate în magazia Brănişca 6-a recoltat porumbul de
epoca optimă. ţele de muncă sint folosite aici doar gospodăriei. Au fost trimise şi pro­ pe 216 ha. La Consiliul agricol raio­
la recoltatul sfeclei de zahăr. Este be la laborator, Iar buletinele de ana­ nal 6-a raportat 6trîngerea recoltei
adevărat că şi aceasta e o lucrare im­ liză primite confirmă că seminţele pot | fffrm «**<>->'* — *■*» y :
Cu sprijinul mecanizatorilor portantă. Dar. stringerea la timp si fi folosite la însâminlâri. Ar părea de porumb de pc 230 ha., ceea ce U J'\,
reprezintă peste 83 la sută din su­
fără pierderi a sleclei nu presupune deci că totul a fost temeinic pregă­ prafaţa cultivată cu această plantă.
\a gospodăria agricolă colectivă din vitoşi de puţin neglijarea celorlalte tit pentru,insâmtntâri. Cu prilejul ral-
Dobra au fost luate din timp măsu­ lucrări. De ce se întlmplâ la G.A.C. dului întreprins s-a constatat însă In realitate insă, din relatările tov.
rile necesare ca toate lucrările din din Hărău asemenea anomalii? Pen­ că condiţionalul seminţelor a început Ion Neamtu, preşedintele G.A.C. din ; i
actuala campanie să şe desfăşoare in tru că aici munca este organizată de­ aici abia de cîleva zile. ceea ce a Brănişca şi tov. Liviu Ardean. ingine­
bune con^itiuni. Astfel, paralel cu fectuos. Reparlizarea forţelor de făcut ca din cele 32 tone de grîu rul agronom al G.A.C. din Boz, re­
recoltarea porumbului 6-a trecut si muncă de care ar trebui să se ocupe necesare pentru Insămintârl să fie iese că recolta de porumb din cele
ia eliberarea terenului, Pe suprafe­ condiţionate pînă acum abia 6 tone. două gospodării s-a strlns de pe mai
Îndeosebi preşedintele colectivei. Iov. puţin de 60 la sută din suprafaţa pla­
ţele eliberate, au fost făcute arături Petru Raita este lâcutâ la intim- Deşi gospodăria dispune de un trior, nificată. Dacă lucrările se desfăşoa­
de insâmîntare. ceea ce a permis ca plare. Nu putini sînt colectiviştii acesta n-a fost folosit la întreaga Iu1
6ă se treacă cu toate forţele la se­ care dimineaţa. In Jurul orei 9, Încă capacitate, Iar In unele zile nu s-a ră ca si pină acum. 6tnt necesare
circa
cinci zile pentru ca 6ă
se
mănat. In felul acesta, colectiviştii nu ştiu unde trebuie 6â muncească, lucrat de loc la condiţionalul se­ ajungă la realizarea cifrelor rapor­
de aici au reuşit ca pină în prezent alergînd, fie după preşedinte, fie după minţei. De asemenea, aici nici trata­ tate Consiliului agricol raional. O
să în6ămînteze 75 hectare din cele brigadieri 6ă li se spună ce anume să rea seminţelor nu se face In mod co­ situaţie asemănătoare, adică nepotri­
245 hectare planificate, ceea ce re­ lucreze. respunzător. Se foloseşte procedeul viri Intre ceea ce s-a realizat şl ce
prezintă 30 la sută din volumul to­ La Hărău există condiţii ca reco',- lopătării seminţelor Împreună cu se raportează organelor superioare
tal al Însăminlărilor. Au fost ln6ă- latul tuturor culturilor de toamnă să substanjele antimâlurice. metodă com­ există şi Ia alte lucrări.
mtntate 25 ha cu orz. 30 ha cu griu se facă concomitent. Este necesar bătută. De această 6tare de lucruri întrebăm pe Iov. Constantin Mo­ .Thr
si 20 ha cu 6ecarâ furajeră. Insă ca bralele de muncă să fie mai se fac vinovaţi preşedintele gospo­ rarii, de ce practică asemenea me­
la executarea acestor lucrări, co­ judicios repartizate. Zilnic, de pil­ dăriei Git Petru şi Inginerul Iordan tode, comunicând date eronate or­
lectiviştii din Dobra au primit un dă, 49—50 colectivişti ar putea re­ Nicolac care au privit cu prea multă ganelor raionale de partid şi de stat?
aiutor preţios din partea mecanizato- colta porumbul, cam lot atîtia ar pu­ uşurinţă această problemă. Nu înseamnă aceasta oare că ne fu­
rilor Marcu Traian, Andreica Alexă tea să lucreze la recoltarea cartofi­ Situaţii similare s-au mai Intilnit răm singuri căciula?
Fi Crişan Octavian din brigada a ll-a lor. iar restul braţelor de muncă — st la gospodăriile colective din Be-
a S M.T Dobra, care au executat nu­ stnt doar suficiente la Hărău — 6ă jan, Brănişca etc.
mai lucrări de bună calitate. execute celelalte lucrări de sezon din Din constatările făcute cu prile­
gospodărie. S-ar putea astfel elibera O acţiune care Inttrzie jul raidului întreprins, reiese că in
Cu asemenea ritm ... fl pregăti terenul In vederea însă- raionul Ilia lucrările agricole din
mtntărilor. lucrare de asemenea ră­ Achitarea la timp a obligaţiilor actuala campanie se desfăşoară
La una din tarlalele gospodăriei masă muJt In urină la G.A.C. din contractuale fată de 6tat este consi­ sub nivelul posibilităţilor. Pînă la
colective din Sâlelva, cultivată cu Hărău. derată de conducerile majorităţii uni­ 3 octombrie, spre exemplu, in gos­
porumb, l-am tntilnit pe brigadierul tăţilor agricole din raion oa o înda­ podăriile agricole colective s-a re­
gospodăriei, tov lîie loan. Întrebat Contribuţia specialistului torire patriotică, pe care o privesc coltat porumbul de pe numai ju­
cum 6e stă aici cu recoltatul porum­ cu tot simţul răspunderii. Aşa stau mătate din suprafaţa planificată.
bului, interlocutorul noslru ne-a răs­ sa se facă mai mult simfită lucrurile la Bretea Murcşană, Dobra, Din cauza întârzierii recoltărilor,
puns lapidar : La prima vedere se părea că la Boz etc. Conducerile acestor gospodă­ în numeroase unităţi agricole este
— Stăm... cam slab. Am 6trlns pină G. A. C. din Burjuc, lucrările din rii colective au organizat astfel mun­ împiedicata şl acţiunea de pregă­
tire a terenului şi a semănatului.
Pină la aceeaşi dată, în G.A.C. era
pregătită doar 26 Ia suta din su­
prafaţa necesară a fi insăminţală Ieri scară, la cinematograful Henri Colpi, conferă filmului o toate ţările, filmul e vorbit în
In această toamnă. Slab este dusă „Patria" din Deva a avut loc pre­ deosebită forţă emoţională, capa­ limba romînă. Efortul artistic şi
la îndeplinire şi acţiunea de ferti­ zentarea festivă a filmului „Co- citatea dc a condamna realităţile material considerabil depus de
lizare a solului. Pînă acum s-a în­ din" coproducţie romîno-france- sociale ale trecutului ce mutilau lucrătorii din cinematografia
grăşat mal puţin de 100 hectare. ză după povestirea lui Panait Is- sufletul omului. In film este re­ noastră naţională îndreptăţeşte
Posibilităţi pentru impulsionarea trati. Filmul, distins cu două pre­ liefată cu pregnanţă personalita­ înlrutotul situarea filmului „Co­
ritmului lucrărilor şi încadrarea mii Ia cel de-al 16-lea festival in­
lor fn epoca optimă există. Pentru ternaţional al filmului de la Can- tea complexă şi contradictorie a din" printre succesele Studioului
aceasta Insă este necesar ca or­ lui Codin, uriaşul cu inimă dc „Bucureşti". Cele două roluri
ganizaţiile de partid şi consiliile nes — Premiul pentru cea mai copil, cu un dezvoltat simţ al principale ale filmului sini inter­
de conducere ale G.A.C. să organi­ bună adaptare cinematografică dreptăţii, zdrobit moralmente din pretate de Alexandru Virgil Pla­
zeze mal bine munca In cadrul şi Premiul pentru tehnică cine­ fon (Codin) şi Răzvan Pctrcscu
gospodăriilor colective, astfel in­ matografică a Comisiei Superioa­ pricina nedreptăţilor orinduirii (Adrian Zografi).
cit toate for(elc şi mijloacele de re Tehnice Franceze — a fost sociale a timpului, împotriva că­ Cu prilejul prezentării lestivc,
care dispun să fie folosite din plin. primit dc către spectatorii local­ rora se răzvrăteşte anarhic. despre munca creatorilor şi acto­
îndeosebi atenlia trebuie îndrep­ nici cu un viu interes, cu satis­ Filmul „Codin" a fost turnat în rilor, ca şi despre rodnica cola­
tată spre recoltatul cutturilor şi facţia pc care o produce o valo­ borare romîno-lranccză în reali­
eliberarea terenurilor destinate a roasă creaţie artistică. Transcrie­ întregime în ţara noastră, par­ zarea acestui film, a vorbii Mir-
li fnsămînţale cu păioase de rea cinematografică a povestirii ticiparea creatorilor şi artiştilor cca Iva — regizor la Studioul ci­
toamnă. „Codin", realizată de regizorul romîni fiind substanţială. Pentru nematografic „Bucureşti".

Ecoul din adincari
n

O stea roşie, enormă, străjuieşte din cărbune shulucilor In croni­ tulpini metalice se întinde pc zeci lui comprimai se conlundâ cu cin-
deasupra pulului. £ cea mai mare ca vie a conlempnraneilăfii. de metri. Deasupra, „cerul" ne­ lecui sirenei, ol chemării. £ »> che­
stea din galaxia bazinului curbo- Sini oamenii de azi ai Lupe- am. căptuşit cu scinduri de brad, mare spic adine, spre locurile de
niler al Văii Jiului. Steaua ale niuiui. a căror laimă a trecut cres­ se reazimă pc prnptc dc fier. In unde In luptă cu Inciemenirca ra­
cărei copuri arzinde transmit par­ tele Pa ringului şi ale Pete/atu- jur stincă. Slinto neagră, strălu­ cilor oamenii trimit la ziuă rn.
că peste munţi şi văi, pină de­ tui. ale Godeannlui si ale Stia- citoare. De-a lungul el un şarpe moara milenară.
parte ecoul muncii clocotitoare jei. Sini ortacii lui Sabin şi Ion din cauciuc işi poartă solzii me­ Patru oameni, patru /ycrloratna-
din adincuri. E un ecou nou, ve­ Ghioancă. al lui Petre Constantin re, un crater blindat, o pădure,
nit din labirintul zecilor de kilo­ nan Ion Aslău, ai zecilor dc mi­ talici spre guta .neagră a rolului. de arbori metalici şi un cintoc.
metri subterani In care oameni neri care ou înlocuit lopata cu F. transiiortonil cu raclele blindat. Cintecul muncii. Acestea Ic In-
şl maşini moderne s-au prins In transportoare blindate, cu Paveze noutatea abatajului. tilneşti aici, In abatajul Irontal
Întrecere cu timpul. Sînt oame­ şi combaine, cu moşiof moderne Din tundul abatajului răzbate IV Vest, In schimbul In care sn
nii Lupeniu/ul, minerii celei mai care le-au schimbat complet mun­ oină la gura suitorului cintecut prer/ăteşte puşcarca, şi se puşcă.
mari mine dc cărbune din ţară, al ca şl viata. pcrloruloarelor ce se inlig in stln-
căror trecui glorios a Intrat In ★ ca neagră. B un cînlec sacadat LUCIA LI CI U
istoria luptei clasei muncitoare Sectorul III. Stratul tll. Abata­ şl totuşi continuu, un clntcc me­
jul Irontal IV Vest. O pădure cu talic <are Insolit de cel al aeru­ (Continuare In pag. 2-a)
Iar prezentul 11 scriu cu litere mari
U fftgollaiul: liiwxuolfil w-tiAS» dio LeireşQ — Itup.uJ Cî.lnic.