Page 14 - 1963-10

Pag. 2
DrSmuî ioilalismului Nr. 2727

Din Editura politica
• ţ t Y j j fe T i] ’2 13 O T H T jî UCTÎE P ISPAS

v - ,• „ •-*** IN PRIMELE RÎNDURI
pag. 1,85 lei
Autorul prezintă unele dintre
cele mal semnificative aspecte
ale muncii organizaţiilor U.T..V1
Toate resursele de furaje să fie din întreprinderile Industriale
In mobilizarea tineretului la în­
-* M deplinirea principalelor obiec­
recoltate şi însilozate In carte este redat entuzias­
y ţ tive ale întrecerii socialiste.
mul cu care tineretul din in­
dustrie participă la întrecerea
ÎW W *PV*Z In majoritatea gospodăriilor agri­ Fotă dc o osemerea producţie, s-a culita, aceaslâ acţiune nici nu a socialistă, raporturile noi de
cole colective din raionul Brad s-au stabilit pe raion un plan de inşiid- început cu toate ci aici trebuie
luat din timp toate măsurile pentru zare de 15.000 tone alte nutreţuri. sâ se Insilozeze rite 300 şi respec­ fnîr-ajulorare, sprijinul părin­
ca finurile naturale, porumbul fu­ Din această cantitate, pină In z.iua tiv 200 tone de furaje. Tovarăşii tesc pe care comuniştii il dau
rajer şi alte resurse de nutreţuri
ftfŢISKflrr necesare hrăniril animalelor pe pe­ de 1 octombrie nu se Insiloznse Ioaclnm Groza şi Sabin Miclean. tinerilor, pasiunea căutării nou­
preşedinţi ai acestor gospodarii, pun
Insă rleclt 1 800 de tone, ceea ce
lui, dragostea pentru însuşirea
rioada de slabulntie să ajungă In reprezintă un procentaj de numai o asemenea Inllrziere pe seama tehnicii înaintate.
silozuri in timpul cel mai scurt. J2 la sulă. Rezultate bune In aceas­ executării altor lucrări de sezon
Pînă In prezent a fost recoltat şi tă acţiune s-au obtinut la gospodă­ Dar, trebuie spus c3 aici nici re­ JEAN BRUHAT
depozitat la grajduri finul natural ria agricolă colectivă din satul Să- coltatul porumbului nu se desfă­ 1EAN DAUTRV
de pe o suprafaţă de 10.G7G ha. In llşle (preşedinte tov Aron Topor), şoară pe măsura posibilităţilor, aşa EMII'S TERSEN
multe gospodării agricole colective unde s-n Insllozat pină acum în­ că motivul nu nre temei. La mijloc COMUNA DIN 1871
ca cele din Cârăslâu, Lunca etc., treaga cantitate de nulret planificată e vorba de slaba organizare a mun­
conlltatca dc flnurl naturale asi­ (500 tone furaje). cii, de faptul că nu toţi colecti­ 372 pag. 33,20 Ici
gurată plnâ acum depăşeşte cifra Lucrările de Insilozare sînt răma­ viştii slnt mobili7.ati să participe Lucrarea, recent elaborată de
dc 100 tone pentru fiecare gospodă­ se in urmă In majoritatea gospo­ la muncă. Iar pe de alta parle nici un colectiv de Istorici Irancezl
rie in parte. De menţionai că da­ dăriilor agricole colective. Această atelajele nu sini folosite în mod care se situează pe poziţii
torită recoltării In epoca optimă şi judicios marxiste — cuprinde o expu­
depozitării sale In bune condiţiuni, situaţie işi găseşte explicaţia In Fată de o asemenea situaţie se nere amănunţită a evenimente­
acest fin este dc bună calitate con­ slaba preocupare ce o manifestă or­ Impune ca organizaţiile de partid lor legale de Comuna din Pa­
stituind o hrană consistentă pen­ ganizaţiile de partid, consiliul agri­ 6ă impulsioneze mal mult acţiunea ris, o analiză a condiţii­
col raional, consiliile de conducere
Aspect din noul magazin cu tru animale pe perioada de stabu- ale GA.C. si sfaturile populare fată de Insiloz.are a porumbului furajer. lor Ce i-su dat naştere şi a
In această direcţie trebuie pornit
articole de menaj deschis recent latie. de problema Insilozărilor. Cele 10 de la ideea că timpul fiind înaintat, consecinţelor el pe plan Inter­
Ecoul din oraşul Deva. din rii unor ratll cit mal variate, pe tocători exislentc In raion nu slnt porumbul se depreciază duclnd la naţional. Versiunea rontlneascâ
De asemenea, In vederea alcătui­
In cvorialul „23 August*
majoritatea suprafeţelor lnsărolnta- folosite la întreaga lor capacitate pierderi însemnate din suculenta sa este prefaţată de Gh. Matei.
De asemenea, considerăm necesar
te cu porumb pentru boabe, s-au In această direcţie trebuie spus că CH TUTUI
Se dezvoltă reţeaua intercalat si dovleci care insilozaU au fost şi cazuri ca dc pildă, la gos­ a se lua măsuri şi In privinţa aco­ M. POPA
In amestec cu resturi de la grădi­ podăriile agricole colective din Riş­ peririi necesarului de furaje prin
(armare din pag. I) Iată noul din abatajul frontal sanitară pentru ocrotirea nă, coceni ele., vor acoperi In cea ca, Ţebca şi Brad, unde nu sau Insilozarea de coceni. Se ştie că da­ IIOHENZOLLERNII
IV : transportorul cu raclele blin­ maniei şi copilului mal mare măsură necesarul de fu­ insilozat tn medic dccil cile 10 torită climei mai răcoroase din ra­ ÎN ROMINIA
Patru oameni, dor de nădejde. M i­ dat. Are abia o luna de clnd raje. Pătrunse de import.f iţa cali­ tone la zl, Iar In alte zile nimic. ion. cocenii, Işi menţin Încă .sucu­ PG pag. 1.95 tel
neri ii Marin Şarpe, ajutorul Nico- a Iost Instalat aici. Pe lingă In întreaga tară reţeaua 6anilară tăţii furajelor, consiliile dc condu­ Aici o mare parte din vină o au lenta. ceea ce face ca Insiloznti ime­ Lucrarea dezvăluie pe bazo
diat după recoltare. s3 constiluie un
lae Gavrea, vagonetarii I. Dralu tontul că e de muie capacitate, c pentru ocrotirea mamei şi copilului cere ale multor gospodării colective consiliile de conducere (preşedinţi nulret valoros pentru animale. Dar unul bogat material documentar,
circa
«-a dezvoltat 6imlilor. De la
şi D. Laszlo. Oameni din brigada acoperit cu nişte capace din ta­ au luat măsuri pentru ca şi alte tovarăşii Nicolae Indreş. Virgil Tisu faptul ca pină acum s-a făcut prea rolul nefast Jucat de dinastia
si Cornel Şerban), care nu se în­
Ini Ion Aslăti, minerul care a tre­ blă cure permit puşcarea direct pe 11 600 de paturi de asistentă medicală resurse de nutreţuri cum ar fl ier­ grijesc de o organizare cit mai ju­ puţin In această direcţie, denotă "o de Hohcnz.ollcrn în viaţa po-
burile de pe dealuri cu expoziţie
pentru copii şi femei existente
in
ia sdp/dmind merge numai \n el. Aproape uulomat capacele sint 1044 s-a ajuas acum la peste 41.000 nordică, rogozurile din bălti etc., să dicioasă a muncii. Forţele existenţe slabă preocupare din partea orga­ po ului romln in decursul ce­
schimbul de noapte, pentru cd înlăturate apoi, şi riul de cărbu­ de paturi. fie recoltate şi Însilozate. In aceas­ în aceste gospodării sint fărlmiţate nelor si organizaţiilor de partid, lor peste C0 dc ani al exis­
acolo ,,s-a simlit acum greul" — ne porneşte In voie spre rostogol. In mediul rural reţeaua de octrotire tă direcţie se evidenţiază gospodă­ ocnpindu -se de treburi mai puţin consiliului agricol raional şi a con­ tenţei sale în Romînla. Tot­
G AG.
siliilor de conducere din
zice el .Aşa şi-a Impărfit Aslriu Aslău şi ortacii nu vor sâ se a mamei şl a copilului dispune In riile agricole colective din satele importante, unele chiar In afara fată de o asemenea problemă des­ odată. autorii acestei lucrări
ortacii: Intr-un schim — A. în nl- mai despartă de noul transportor. prezent de peste 1.900 case de naş­ Cărăslău, Lunc.a, Rişca şi altele. preocupărilor din gospodăriile amin­ tul de' importantă cum e asigura­ relevă uncie dintre cele mal
tut — 18, In celălalt — 10. După De o lună de cind II lolo- tere, 380 staţionare pentru copii, a- Dar. trebuie spus că aceste re­ tite. rea furajelor pentru hrana anima­ Importante episoade a!e luptei
necesitatea operalii/or. sesc, randamentul pe post a crcs- proape 2.500 bucătării pentru diferite zultate nu slnt pe măsura posibili­ Dar nici In alte gospodării, cu lelor. După cum s-a văzut, posibi­ antimonarhice a maselor popu­
Cei patru au terminat perfora­ i:ut de la A.32 la 5.30 tone Cu un preparate din lapte. tăţilor existente In raion. Astfel, in toate că timpul e Înaintat, nu se lităţi slnt suficiente. Rflininc numai lare din ţara noastră, luptă care
rea. Străpunsă cu zeci şl zeci de asemenea randament, uite sute de I.a acestea se adaugă numeroase vederea naigurfirll unor cantităţi ca acestea să fie folosite din plin. a culminat cu răsturnarea mo­
găuri, stinca Îşi aşteaptă disloca­ tone vor II adăugate la cele 1120 dispensare, policlinici, prevenlorii, Îndestulătoare de furaje, gospodă­ stă prea bine cu Insilczalul porum­ asifel ca şi In raionul Brad să fie narhici In decembrie 1917
riile agricole din acest raion an
rea din incrcmcnlrea milenară. Se scoase „peste" în acest an, de sanatorii balneare, cose ale copilului, Insămtntat cu porumb furajer o su­ bului furajer. Mal mult, In unele asigurate din timp cantităţile ne­ proclamarea Republicii Popu­
lasă supravegheată de ochiul ex­ minerii abatajului IroniaI IV. cămine-şcoală. cămine-spital etc. pen­ prafaţă de 113 ha. De pe fiecare părţi c'um ar fi la gospodăriile agri­ cesare de furaje. lare Roroine.
pert ul artiliclcrulul Condolu — Cum se comportă „blinda­ tru copii şi femei. hectar lnsămîntat cu această plan­ cole colective din Mesteacăn şi Riş- I. MANEA
apoi rdnifne singură, In aşteptare... tul" băieţi 1 Totodată, în reţeaua de pediatrie
O detunătură puternică şi totuşi — fain. Cum se poate mat ! numărul medicilor a crescut de 3.4 tă s-a planificat să se obţină in
tnlundntă pentru cei care s-au re­ loin. tovarăşe Inginer. Să se Iacă ori fală de 1943. In această reţea lu­ medie cite 30 tone masă verde Tim­
tras departe, In nişă. Un fUm ne­ comandă şl pentru celelalte aba- crează şi pcsle 1000 felceri mnmoşl pul nefavorabil a răsturnat ln:.ă
gru, tnnecăcios... O pauză şi apoi lule, cd acuma tofi H vor... şl asistente medicale de specialitate. aceste calcule obtinlndu-so numai
glasuri, vesele şi mereu mai mul­ Inginerul Ghcorghc Gluglea Işi (Agerpres) cile 15—16 tone masă verde la ho.
te. Soseşte schimbul celor 18, cel îndeamnă „băieţii" la muncă spor­
care execută tăierea, Încărcarea. nică. Coboară apoi prin suitorul principalele probleme din activi­ tuire cu ajutorul hărţii şi al foto­
Şl, In a batal începe o nouă mun­ destul de îngust pentru talia Iul VEŞTI DE LA COOPERATIVA DE CONSUM „DACIA1-PRAŞTIE Noi descoperiri tatea cinematografica de la ora­ grafiilor a itinerarului parcurs în
că. Alte maşini Işi încep cînlecul. bine legată — (le invidiat chiar Creşte volumul mărfurilor arheologice tn regiune şe : situaţia realizării sarcinilor de vacanţa. Călătoria imaginară pe
Ciocanele de abataj taie In stin­ — şl porneşte mal departe prin plan, munca cultural-polilică cu hartă a evocat file luminoase din
ca rămasă cotluroasă. li „ ş/eluiesc" lublrintut subteran. Cunoaşte bine vîndute populaţiei Cu ocazia lucrărilor de cartare filmul, calitatea proiecţiei şi au­ istoria ponorului, dîn luptele cla­
perefii la dimensiunea cerută de acest labirint de zeci şl zeci de efectuate pe dealul „Măgura" din diţiei etc. sei muncitoare pentru libertate,
grinzile metalice In consolă: 1,25 kilometri. S-a Intllnil cu el, pri­ Anul acesta, conducerea coo­ mod simţitor şi volumul mărfu­ hotarul comunei Căpud, raionul AL. MAR DĂRI a scos în evidenţă minunatele
metri. Transpoitorul se zbate sub ma oară, In urmă cu un deceniu, perativei de consum din Orăştie rilor vîndute populaţiei. Astfel, Alba, de către tov. inginer agro­ corespondent realizări ale regimului democrat*
la
nom Solomon
Viorica de
apăsarea gtea a cărbunelui dizlo- clnd şi-a început ucenicia de In­ a asigurat o mai bună aprovi­ în perioada 1 ianuarie — 31 au­ O.R.P.O.T. Deva au fost scoase la popular. Ea a fost făcuta în
tovărăşia cînlecetor şi versurilor.
cal, îşi aruncă capacele şi riul giner. Şl azi, e şelul adjunct al zionare a unităţilor cu mărfu­ gust a.c. valoarea mărfurilor suprafaţă numeroase fragmente Standuri de căr{i în U2ină O. COGH
negru, strălucitor, porneşte. Izvo­ celei mal mari mine din. fără. Pă­ rile de sezon şi solicitate mai industriale şi alimentare vîn­ ceramice Periodic, la U.R.U M. Petroşani,
răşte continuu din sllncă, revăr- şeşte hotârît ■ pe .traversele căit fe­ mult de populaţie. De aseme­ dute populaţiei a crescut, în Aduse la Muzeul regional din comitetul sindicalului, în colabo­
s1ndu-şi şuvoiul in gura întune­ rate subterane (lucind cu el dorin­ nea, numeroase magazine au comparaţie cu aceeaşi perioa­ Deva, colectivul ştiinţific de aici rare cu librăria din localitate, or­ S p e c ta c o le reu şite
coasă a rolului. 70 la sută din ţa minerilor de la „ IV " : comenzi fost reprofilate şi dotate cu dă a anului trecut, cu peste a stabilit că ceramica aparţine ganizează standuri de cărţi. Ele Cu cîtva timp în urmă, în ca­
cărbunele puşcul e transportai de pentru transportoare cu rac/cte mobilier modern, au fost des­ 1.700.000 lei. Aceasta exprimă unei aşezări omeneşti din prima slirnesc un viu interes printre drul gospodăriei agricole colective
crater lără inle/ven|ia omului. blindate şi pentru alte abataje.., chise unităţi noi, printre care creşterea puterii de cumpărare, vîrstă a epocii bronzului (1.8D0 muncitori, tehnicieni si ingineri. „Octombrie roşu" din oraşul Si­
un magazin de încălţăminte şi a nivelului de trai al oameni­ î.e n ) existenţe pe teritoriul ac­ Despre acest lucru ne vorbeşte si meria (cartierul Riscaria) a luat
tualei comune Căpud.
cifra de 7.350 Iei reprezenlînd va­
fiinţă o formaţie artistică ce cu­
altele. lor muncii. loarea cărţilor vîndute în uzină prinde o echipă de teatru, recita­
Datorită măsurilor luate pen­ MIRCEA VALEA prin standurile amintite. tori şi solişti vocali. Cei 14 artişti
In sprijinu minerilor tru îmbunătăţirea aprovizionă­ IOAN BEŞTELEIE Directorul Muzeului regional- Printre cei ce îşi cumpără cu amatori din rîndul colectiviştilor,
rii şi a deservirii, a crescut în corespondent Deva regularitate cărţi de la stand se sub instruirea tov. Aurel Marines-
La mina Urlcani, minerii simt din dat In folosinţa minerilor de la Uri- numără muncitorii Kronski Con­ cu. s-au pregătit temeinic. De
plin ajutorul muncitorilor clin ate­ coni cu o luna înainte dc termenul C o n s f â t u i r e c u c o n s u m a t o r i i I n d e z b a t e r e — stantin. Pomoiliu Narita. Kemeni curînd, rodul strădaniei lor s-a vă­
lierele de reparaţii. Dc curlnd, mais­ prevăzut. Conducerea cooperativei de vizionate şi cum vînzătorii au p r o b S e m e a l e Alexandru, Lov Rudolf şî alţii. zut ne scenă. Ei au prezentat doua
trul mecanic Mihai Francisc, Împreu­ Atlt la sectorul general al sec­ a c î i v i t â j i i I. TOMA reuşite spectacole în satele Cărpi-
na cu muncilorij Iosif Bolo, loan torului V, cit şi la atelierele de re­ consum din Orăştie a organizat deservit pe consumatori. corespondent mş şi Tîmpa, cu piesa „Baba Do-
Schmith, Ion Bivolarii, Slanciu Pa- parat unelte pneumatice, muncitorii de curînd o consfătuire la care Pe marginea informării s-au c i n e m a t o g r a f i c e chia $i brigadierul", recitări şi
velonescu, au terminat de montat au înregistrat in luna septembrie au participat aproape 700 con­ purtat discuţii fructuoase. Vor­ Simpozion cîntece de muzică populară $i
1n subteran un compresor de aer succese însemnate sprijinind astle) sumatori. Cu acest prilej tov. bitorii, pe lingă aprecierile Recent, la Petroşani a avut loc uşoară, cucerind aplauze căldu­
comprimat. Noul compresor a fost munca minerilor din subteran. bune, au arătat şi unele defi­ o consfătuire la care au partici­ „Să ne cunoaştem patria" roase. O contribuţie însemnata la
Rcmus Batinanţ, preşedintele pat responsabilii cinematografelor
ciente şi au venit cu propuneri aceste succese şi-au adus colec­
cooperativei, a prezentat o in­ de bandă normală din regiune. In De curînd, elevii Scolii de 8 ani
de îmbunătăţirea muncii. cadrul consfătuirii, care a avut şi din Apoldul de Sus, raionul Sebeş, tiviştii Elena Deac, Virginia Ni-
Din activitatea Institutului de Matematică formare asupra felului cum uni­ SJDONIA MURFŞAN caracterul unui veritabil schimb au organizat, sub îndrumarea ca­ cula, Dorina Ghinea, Sabin Pona
tăţile cooperativei au fost apro- corespondentă de experienţă, au fost dezbătute drelor didactice, un reuşit simpo­ si alţii. In prezent formaţia aminti­
ta pregăteşte
al Academiei R.P.R. zion cu tema „Sa ne cunoaştem novesţe cu haz". piesa „Un iaz şi o
patria". Această manifestare a con­ C. FTVHL
!n cel de-al doilea 6eme$lru al anu­ ca" şi „Electromagnetica1* din Bucu­ Intense pregătiri pentru iarnă stituit un bun prilej de reconsti­ corespondent
lui, Institutul dc Matematica al Aca­ reşti etc. De la ceferişti,
demiei R.P.R. şi-a extins activitatea In acelaşi timp, matematicieni ai Cu toate că pianul pentru pregăti­ condiţii bune a materialelor amintite,
prin tnliinlarea secţiei de statistică Institutului se deplasează în fiernrr rile de iarna prevede terminarea lu­ la prelungirea duratei de lolosire a pentru oţelari
crărilor pina la dala dc 15 octombrie,
matematica. Nona scclie studiază di- lună la Universitatea din Timişoara. ceferiştii din stapa Simeria au reuşii lor. Pentru buna desfăşurare a muncii W lif t
lerite aspecte ale 6lalistîcii teoretice Institutul politehnic, Institutul pedago­ să termine pina in prezent o mare mancvranlilor şi Lăcătuşilor de re­ fnlre 16 şi 22 septembrie ac., 7.45 Jocuri popularei S.0G Me­
şl aplicaţiile ei practice in economie. gic de trei em din Braşov şi in porte a lucrărilor. Zilele trecute ei îiu vizie, care pe timp dc iarnă lucrează din iniţiativa comitetului orăşe­ din mm lodii de estradă interpretate la
cil cuple, s-n trecui Ifl îndepărtarea
Cercetătorii Institutului dau per­ alte instituţii de Invăţămînl supe­ terminat Io linia 22 — canal amena­ nesc U T M Simeria, în întreprin­
manent îndrumări tehnico-ştii.ntifîcc rior din ţar*ă. pentru a tine semi- jarea unui teren care a lost prevăzut reziduurilor solidificale pe şuruburile derile oraşului Simeria s-a desfă­ 5 OCTOMBRIE (963 diferite instrumente: 0,00 Roza
acestora şi la ungerea lor ru ulei
vînlurilor ; 9.25 Ansambluri ar­
colectivelor unor mari întreprinderi norii do matematică modernă ru ca­ cn platforme unde se vor depozita rezistent la temperaturi joase. şurat „Săplămîna fierului vechi". DEVA; Cod/n — cinemologra- tistice şcolare ; 9.45 Melodii
Industriale romîneştt ca Uzinele drele didactice universitare de spe­ materiale ca saboţi, arcuri dc sus­ In această săptămînă tinerii din tul „Patria"; Nouă zile dinlr-un populare; 10.09 Din creaţia da
„Steagul Roşu" şi „Tractorul*' din cialitate. pensie. tampoane etc. Aceasta măsură EMIL CREŢU instituţiile şi întreprinderile oraşu­ an — cinemalogtalul „Arta" ; muzică uşoară a compozitorilor
Braşov, întreprinderile „Electroni­ (Agerpres) este menită să duca la păstrarea în corespondent lui Simeria au colectat peste 10 SIMBRIA: Povestea anilor inllă-
vagoane de fier vechi pe care le- câral't — cinematograful „M un­ noştri; 12,00 Ce frumoasă l via­
au trimis otelarilor hunedoreni citorul" ; PETROŞANI: Oameni ta noastră — program de cînle-
serie dc contraziceri şi neclarităţi. Tinerii de le Atelierele R. M R. dc afaceri — cinematogralul ce şi jocuri populare; 12,20 In
De asemenea, s au plătit* unele dau­ Simeria au obţinut locul l pe oraş „Republica" ; Regina staliei de săli şi pe stadioane; 13.10 Con­
ne la asigurarea facullalivâ in timp în această frumoasă acţiune pa­ benzină — cinematogralul „7 cert din muzica de operetă; 14,00
Pentru îmbunătăţirea activită ce din acte rezultă că animalele triotica, reuşind să colecteze 90 Noiembrie"; ALBA IU L IA ; Că­ Muzică populară interpretată dc
Ilie
ei'aii bolnave la data asfgurării (in­
Ileana
Conslantinescu
şi
spectoratul Orăştie). Există şi ca­ tone fier vechi. pitanul Ftacasse — cincmulogra- Udilă s 14.30 Solişti şi formaţii
zuri ciud unele dosare dc daune Membrii organizaţiei U.T.M. de lul „V ictoria"; Dragoste de de muzică uşoară; 15.45 ,.Săp-
A. D. A. S. se resping nejustificat. !n ceea ce la secţia 1 montaj au colectat 50 septembrie — cinematogralul „23 Vorbeşte Moscova I ; 16,45 Me­
tămîna poeziei — 1963“ ; 16.15
priveşte calitatea verificării reali
A u g u s tS E B E Ş : Tu eşti minu­
tone, cei de la secţia 111-a 20 to­
tâtii daunelor se poale spune că
la majoritatea inspectoratelor este ne, cei de la mecanic şef 5 tone nată — cinematogralul „ Progre­ lodii populare de pc întinsul pa­
sul"; Intîlnire pe cablu — cine-
In fata lucratorilor din cadrul Di­ ma reducerii duratei de Inainlarca cum este prevăzut prin lege. Cu necorespunznloare. Se irec uşor c;i iar cei de la secţia ll-a vagoane 15 matogralut „Sebeşul" ; ORÂŞTIE : triei; 17.30 Prietenii lui Do-Ra-
recţi?! regionale A.D A.S. stan sar­ actelor de daune de către sfatu­ asemenea mari intîr/.ieii aa înain­ vederea unele probleme importan­ tone, contribuind deopotrivă la Roşită — cinematograful „Pa­ Mi : 18.04 Muzică uşoară inrer-
cini importante. Pentru a trage rile populare comunale In timp ce tat adele şi alte comitete execu­ te cum slnt : vina asiguraţilor ir tria" ; Cabotinul — cinematogra­ pretdlă de Mihaela Păsărin si
unele concluzii asupra muncii des­ durata medie de rezolvare a dau­ tive cum sini cele din Buccş, ra producerea daunelor condiţionale succesul obţinut. Constantin Drăghici ; 19.00 Al­
făşurate In perioada 1 ianuarie — nelor dc la data primirii lor la in­ tonul brad, Jîna. raionul Sebeş. Bo- de momentul apari 1 iei semnelor de S-au evidenţiat tinerii Popa Emil. ful „ Flacăra" ; HAŢEG : Lanter­ manah ştiinţific ; 1S.25 Muzică
31 august a c.r o brigadă din Direc- spectorate şi pină la plată a eres sorod, Clopotiva, Dcmsuş, Pm, ra­ boală si dnla anunţării organelor na cu amintiri — cinematogra­ de dans; 20.30 Pe teme interna­
1 io generală a administraţiei osigu cut cu toiul nejustificat. Este inad ionul Haţeg şi multe altele. La rîn- veterinare î cauzele care au gene­ Crişan Noe, Cismaş Simion, lina' ful „Popular"; BRAD: Vacantă ţionale ; 20.45 Muzică populară
rărilor de stal, s-a deplasai In mai misibil ca unele inspectorate ca dul lor, inspectorate cum sînt cele rat sau favorizat producerea pagu­ Octavian, Săbău Sever, Pop Guşti la marc — cinematogralul „St. cerulă de ascullătorî ? 21.15 Car­
multe raioane ale regiunii noastre cele rlin Brad, Orăştie şi Sebeş să din lila, Orăştie, Haţeg, Brad şi al­ bei respective etc. Din acest motiv şi Ani Dumitru. roşie"; LONEA: O călătorie
unde a verificat modul cum au fost tntîrzie aşa de mult cu rezolvarea tele, ou rezolvai daunele cu loarte s-au semnalat cazuri de încercări spre centrul păminlulul seria l net plastic; 21.25 Muzică de
lichidate daunele, durata :le rezol­ daunelor La inspectoratul din lirart. mari In ti meri. de înşelăciune în dauna avutului I. VtSKY şi II — cinematogralul „Mine­ dans; 22,15 Muzică de dans.
vare a Iar ele. Pe marginea consta dp exemplu, durata' medie a cros Si la daunele dc clădiri durata obştesc. corespondent rul" ; TEIUŞ: Clinele sălbatic
Uliilor făcute s-a întocmit un mate cut de la 8 la 17 zile. la Orăştie. de rezolvare a crescut fald de p-? Toate aceste deficiente ca şi al (Buletin
• ial caro n losl prezentat In fala de la 9 la 11 zile, iar la Sebeş dc rionda corespunzătoare a anului tro­ tete, s-au datorat faptului că con­ Dingo — cinematogralul „Victo­
activului A.D A S. din regiunea Hu­ la 9 la 13 zile, la animalele apar- cul. Asltel. la daunele de clădiri ducerea direcţiei regionale nu a ria" ; ZLATNA: Genovicve —
nedoara. tinind G A C. Cele mai mari durate rurale aparţinind G.A.C., ilurala de luni toate măsurile organizatorice cinematogralul „ Muncitorul “ ; m e tf O f 'o lo q ie
Din analiza făcută a reieşit că de rezolvare a daunelor la animale rezolvare a crescut de la 18 zile (n care să ducă la Îmbunătăţirea mun­ In m eci restan ţă ILIA : Apartamentul — cinema­
aparatul do lichidarea daunelor s-a s-au Înregistrat la inspectoratele Ho oitul 1962, la 39 zile In anul 1 OGJ cii de lichidare a daunele Obiec­ togralul „ Lumina“ ; APOLDUL PENTRU 24 ORE
străduit să-şi Îndeplinească sarci­ teg (52 zile la G.A.C. şi 46 zile la In condiţiile avizării aceluiaşi nu­ tivele din planurile de muncă nu DE SUS: Veneţia, luna st Iu —
nile ce i-au revenit in legătură cu celăleni) şi Orăştie (32 zile la măr de daune Cel mai slab au mun­ au losl duse fa îndeplinire, unele Ştiinţa Petroşani — cinematograful „23 August" i Vremea se menţine călduroa­
plata justă şi la timp a drepturilor G.A.C. şi la ceiateni). Situaţii si­ cit inspectoratele Haţeg şi Hune­ probleme spinoase nu au (ost ana­ să cu ierul temporar noros ziua.
cuvenite asiguraţilor. Unii lichida­ milare slnt şi la inspectoratele Pe­ doara. lizate la timpul cuvenit, inspeclo Sebeşul Sebeş 3-1 (1-1) CÂLAN; Estrada, estiada — ci­ Local vor cădea ploi slabe ; vîn-
tori de daune cum slnt loachim troşani, Hia, Hunedoara etc. Sinyu Munco lichidatorilor de daune ratele n-nu fost controlate şi spri­ nematogralul „l.C.S H." / tul va sufla motTerat cu Intensi­
Cătană, Nicolac Munleanu. lzidor ru] inspectorat unde durata de re­ Rsle apreciată şi după modul cutn jinite în munca lor, nivelul profe Intîlnirea restanţă dc fotbal ficări locale din direcţia sud şi
Gulia si alţii, au manifestat mai zolvare a daunelor la animale a rezolvă lucrările ce Ic sînt încredin­ sional al aparatului de lichidare a clintr^ cele două echipe nu s-a (Q adio sud-ves1. Temperatura variabilă,
midia preocupare pentru rezolva­ fost mai scăzută este cel din Deva. ţate. Dar şi in această privinţa s an da unei c.r este încă scăzut. In are ridicat la nivelul tehnic aşteptat. ziua este cuprinsă Intre 20 şi
ta operativă a sarcinilor. Cu pri­ De rămlnerea tn urmă se lac vino­ semnalat muri def'uionţe. De multe eaşi şedinţă s au stabilit o sene :le Gazdele au învins pe merit ob- 25 grade Iar noaplea între 8 şi
lejul analizei au fost scoase la ivea vate şi unele comitete executiv? ori referatele rle lichidare a dau­ măNiiri care aplicate In vială să (inînd prima victorie în acest 5 OCTOMBRIE 1963
la şi o serie de deficiente. Unul ale sfaturilor populare comunale nelor sint superficial întocmite, lip ducă ta îmbunătăţirea muncii dc li­ campionat. Pentru gazde au în­ PROGRAMUL I: 5.05 Clniecei 15 grade.
din indicatorii principali ai muncii care trimit actele de daune cu mari sile de continui, ele rezuntindu-se chidare a daunelor. Conducerea Di £.25 Muzică populară şi a nii- PENTRU URMĂTOARELE
AD AS. este aoela al duratei me­ Intlrzieri. Astfel, comitetul executiv doar la achitarea sumelor sau res­ rectieî regionale A.D.A.S. Hunedoa­ scris Lică (min. 6 şi 70) şi Păs- norilătilor naţionale; 6 05 Mici 3 ZILE
dii de rezolvarea daunelor. Deşi, al sTatulul popular Hărău a Înain­ pingerea daunelor, aşa cum fao In­ ra are datoria să le pună cit mai culescu (min. 75). Golul oaspe­ piese de estradă; 6.30 Emisiu­
fată de aceeaşi perioadă a anului tat actele de daune ale asiguraţi­ spectoratele din llia. Hunedoara, repede în aplicare In aşa fel ca ţilor a fost înscris în min. 24. nea pentru sate; 6.40 Jocuri Vremea rămlne călduroasă cn
precedent durata medie s-a redus, lor G.A.G. „Viată Nouă", Traian Brad şi altele. Pentru unele ani­ munca în acest domeniu să ae îm­
activitatea a fost totuşi nesatisfă- Buştea şi I Boldor, după 173 zile, J65 şl male s-au plătit despăgubiri dsşt bunătăţească substanţial. - I. NIC O ARA popularei 7,30 Sfatul medicului/ cerul noros ziua.
cătoare. Ea s a făcut mimai pe sea­ respectiv 220 zile In loo de 24 ore rlin dosarele respective rezultă o V. ALBU coresDoodent