Page 15 - 1963-10

(ir. 272
Dramul socialismului Pag. 3

A început noul an de studiu i W U m \ ăff l-, Nai cadre pentru
industria alimentară
în învăţărrfiînful de partid Anul aceelo, şcolile profesionale,
tehnice şl de maiştri din industria
alimentară pregătesc pentru fabricile
y . v . v . v . v . v . w ci ni Ic membrilor si candidaţilor de la U.R.UM.P. si-au Început activita­ din această ramură peste 5.500 ca­
Zilele acestea în organiza|ll- parlid in etapa desăvârşirii construc­ tea, predîndu-6e prima lecţie. Dintre dre, număr aproape dublu fală de
"• le de bază P.M.R. din înlrc- ţiei socialismului în tara noastră*1. acestea, amintim cercul de economie anul 1960. Un accent deosebit
•“ prinderile şi inşiituţlilc rcglu- Cu inlercs au ascultat prima lec­ politică anul 11 organizat pe uzină, pune in noul an dc invătămînt pe
*■ nii noastre a început noul an ţie predată dc propagandistul loan condus dc inginerul Sofronic Sîrbu, formarea de muncitori cu înaltă ca­
•* de studiu în învăţământul de Croza şi cei 40 de cursanţi de la cer­ cursul seral anul 11 de la secţia repa­ lificare, corespunzători tehnicii noi
*• partid. Primele lecţii care s-au cul de studiere a Statutului P.M.R,, raţii mecanice, condus de propagan­ in această industrie. Astfel, pentru li­
•* predat lo numeroase cercuri organizat in sectorul *1 Mai" Dea­ distul loan Hebedean, cercul de eco­ niile automate, introduse în multe
"■ şi cursuri au dovedit că propa- lul Feti. nomie concretă in care au (ost cu­ fabrici tn ultima perioadă se pregă­
•’ gandiştii au Jost pregătiţi le- Tot in ziua de 2 octombrie s-au prins! tovarăşi din secfiilC mecanică tesc mecanici de întreţinere a uti­
"• melnic. De asemenea, irccvenţa deschis si cercurile de aceeaşi formă si turnătorie (propagandist Viorel An- lajelor, aparatelor de măsură şi con­
** cursanţilor, in majoritatea în organizaţiile de bază din sectoa­ ghelj si cercul de studiere a Statutu­ trol, frigolehnlsii etc.
*• cercurilor de sută la sută, ara- rele i —30—60, 120, 250 şi 210 din lui P.M R din organizaţia de bază Pentru a îndrepta pregătirea elevi­
•* tă preocuparea pe care au avu- secţia Musorlu. de la secţia construcţii metalice al lor spre meseriile tehnice, în planul
*• t-o birourile organizaţiilor de cărui propagandist este comunistul de Invăţăminl s-a prevăzut ca ma­
■* bază P.M.R. fată de organizarea Petru Susoi.
*- şi pregătirea noului an de învă- Prima lecţie De remarcat faptul că la majorita­ joritatea orelor de curs să fie afec­
'* ţim int dc partid. Iar faptul că tea cercurilor a fost o frecventă do tate studiului proceselor de mecani­
I" cursanţii au venit pregătiţi, Organizaţla de bază P.M.R. de la sută la sulă, zare, tehnologiei materialelor, chimici
•* lulnd cu grijă notiţe de Ia pri- secţia încheiat a fabricii „Sebeşul" După predarea lecţiei propagandi­ alimentate şi practicii (n producţie.
I» ma lecţie, vorbeşte de hotărî- din Sebeş a organizat pentru membrii, ştii au vorbit despre sarcinile pe care
% rea cu care aceştia au pornit candidaţii de partid şi tovarăşii (lin le au cursanţii, despre programul de NouI an dc Invălămînt a început
„• să-si Insusească cit mai temel- activul fără de partid trei cercuri des/ăsurare a cursurilor, iar tovară­ tn şcolile Ministerului Industriei Ali­
*1 nlc invăţătura marxist-leninisiă. de Invălămînt de partid: unul pentru şilor care urmează cercurile de eco­ mentare In condiţii mai bune decit
studierea Istoriei P.M R. anul II, u- nomic politică,- economie concretă şi Ih atlul trecut. La Cralova. Galaţi şl
nu) pentru studierea Statutului Statutul P.M.R. li s-au distribuit şi Ribiu au fost deschise şcoli noi peni
Gri jăpentru noii membri P.M.R. si un cerc de economie con­ manualele necesare studiului. tru un număr dc circa 20 meserii. La­
şi candidaţi de partid cretă. boratoarele şcolilor au fost înzestrate
Zilele acestea s-a deschis primul Continuă invăţămintul In fiecare an, constructorii şantierului m\ 7 al T.R.C.H. din Lupeni predau oamenilor
cerc din cadrul secţiei, acela de stu­ cu aparatura necesară numărului spo­
Organizaţiile de bază P.MR. de la la cercul de economie muncii din localitate sute de apartamente. Recent, ei au predat încă un bloc de locuinţe, cu 60
Exploatarea minieră Barza s-au ocu­ diere a Istoriei P.M.R anul II, la care apartamente. In fotografie: aspect exterior al blocului predat. rit de orc afectat practicii,
pat mult in acest an de primirea de 6Înt înscrişi 23 (Ic tovarăşi. Printre politică anul 11
noi membri si candidaţi de partid. aceştia sînt si muncitoarele Valeria
O deosebită alentie au acordat birou­ Vando.schi, Marin Ollcanu si Rodica Pentru cadrele didactice de la
rile organizaţiilor de bază încadră­ Drăghici. care în cursul anului de Şcoala Dr. Petru Groza din Deva, or­ Creşterea productivităţii muncii
rii acestora In cercurile de învăţă* lnvăţămînl 1062^1963, studiind la ganizaţia de bază P.M R. de aici a
mînt de partid. In acest scop, în cercul de Istoria P.M R. anu! I, au pregătit deschiderea unui cerc de eco­
nomie polilică anul II. In ziua de 1
cadrul E.M. Bar/.u au losl organizate dovedit o bună pregătire, participând
27 de cercuri dc studierea Statutului totdeauna la discuţii in cadrul semi- octombrie acest cerc şi-a început ac­ m realizarea sarcinilor
P.M.R., în care au (ost cuprinşi 210 nariilor. tivitatea. Dintre cei 32 de tovarăşi
noi membri de partid. 191 candidaţi Prcdind după un plan conspect bine care anul trecut au frecventat la cer­
de partid şi 155 tovarăşi din activul întocmit, propagandista Mioara Go|a cul dc economic politică anul I, şl Atelierelor R.M.R, Simeria le-a re­ truite In regie proprie două poduri grupele de la biele şl distribuţie din preţul de cosi.
lără de partid. a reuşit să dezbată problemele de s-au înscris pentru a continua acum venit In acest an sarcina dc a efec­ rulante a cile 5 tone fiecare, iar aJ sectorul locomotive în vederea spe­ In articolul „Planul $ă fie Îndepli­
bază din lecţie. anul II, n-a lipsit decît unul, moli- tua un volum de reparaţii mai mare treilea se află în curs de montaj în cializării muncitorilor pe Itize şl lu­ nit litmia $i la toţi indicii 1", apărut
Propagandiştii acestor cercuri au val. Printre ei sînl şi tovarăşele cu aproximativ 10 la sută decit In
(ost recrutaţi din rîndul celor mar Doina Girboveanu, Rumelia Petru- anul 1962, dc a introduce in fabrica­ sectorul rotărie-cdnlru. Valoarea to­ cru şi piese. In prezent, sectorul fi­ tn ziarul „Drumul socialismului" din
tală a acestor credite se ridică pină
buni membri de partid, cu o bogată La U.R.U.M.P.s-au tescu şi Ileana Dorogo, care au frec­ ţie noi produse cum sini osiile $1 tn prezent la suma de 260 000 lei. nal, de legare a roţilor (le locomo­ 12 iunip a c., Atelierele R M R. Sime­
experienţă în munca (le propagandă, ventat cu regularitate la învăţă- roţile pentru locomotivă şi tendere Avînd in vedere eficienţa economică tivă. nu este bine amplasat pentru ria au fost criticate pentru nerespec-
care cunosc temeinic normele vieţii deschis toate cercurile mînt şi şi-au însuşii bogate cunoş­ ş a. In acest scop, unitatea noastră a u lucrărilor executate, vom conti­ că nu există o legătură dircclă între tdrea ritmicităţii îndeplinirii sarcini­
Interne dc partid. tinţe, oceasla refleetindu-se şi în fost dotată cu utilaje noi printre caro nua să folosim şi pe mai departe rotârie, grupa de cuzineţi şl legare, lor de producţie, fapt ce a influenţat
Multe din cercurile de studiere a In ziua de 1 octombrie, Comitetul amintim 2 macarale dc 3 şi 5 tone, ceea cc provoacă dificultăţi în pro­ şl asupra calităţii reparaţiilor execu­
Statutului P.M.R. si-au Început acti­ dc partid de la Uzina de reparat uti­ activitatea lor profesională din strunguri paralele şi dc profil inte­ aceste credite in vederea mecaniză­ cesul de producţie. Pentru lichidarea tate. Ne-dm însuşit critica adusă şl
vitatea in ziua de 2 octombrie, cind laj minier din Petroşani a organizat cursul anului trecut. rior şi exterior pentru bandaje, fre­ rii lucrărilor grele, (apt ce va duce acestei deficiente este în curs de re­ am hiat măsuri pentru ca planul s i
s-a predat prima lecţie. In organi­ o şedinţă de instruire a propagandiş­ După cuvîntul (le deschidere tînut ze si alte ulilaje specifice reparaţi­ la eliberarea unui însemnat număr organizare procesul tehnologic, oskfel fie îndeplinit ritmic. în fiecare de­
zaţia de bază P.M.R. a sectorului 4 tilor si membrilor birourilor organiza- de tovarăşa Zoia Drăgan din partea ilor de material rulant. Realizarea de muncitori pc care ii vom putea că acest sector să fie amplasat lingă cadă a lunii.
Vslea Morii, de exemplu, au parti­ tiilor de bază in legătură cu bund biroului organizaţiei de bază. propa­ planului dc producţie, oblinerea unor folosi productiv in procesul dc pro­ Dacă acest lucru s-a reuşit tn sec­
cipat la deschiderea cercului de stu­ desfăşurare a Lnvătămintului dc gandista cercului, Ungurcanu Eufro- Indici corespunzători de utilizare a ducţie. Planul M.T O. prevedea intro­ rotăric in aşa fel incit montajul să torul vagoane, în sectorul locomotive
diere a Statutului P.M.R., toti cei în­ partid din anul curent. Cu acest pri­ sina, a predat prima lecţie întitu­ noilor maşini, impunea deci o mal ducerea Sn procesul tehnologic din primească roţile gata penlru a fi mon­ mai avem încă deficiente. La caZau-
scrişi: 20 de membri si candidaţi do lej, s-a hotărit ca în ziua următoare lată: „Trăsăturile fundamentale nle bună organizare a muncii, reorgani­ sectorul forje a noi metode dc mun­ tate. Aceasta va conduce la reduce- getic nu sc lucrează la nivelul po-‘
partid si 16 tovarăşi din activul fără să se deschidă toate cercurile şi perioadei dc trecere de la capitalism zarea unor secţii şi sectoare, astiel că dc mare pro- _______________ ________________ rea timpului de lu- sibilităţilor de producţie, cu toate că
dnctivitalc. Prcocu-
------------------------- cru şi deci la creş­
de partid. Tovarăsut Avram Almă- cursurile învătâmintului dc partid la socialism". ca să se obţină o productivitate co­ terea productivită­ numărul muncitorilor a crescut, iar
pindu-sc îndeaproa­
$an. propagandistul cercului, a pre­ Astfel, la 2 octombrie, cele 17 cercuri Bine întocmită şi predată, lecţia a respunzătoare dotării tehnice. pe de reducerea La Atelierele R.M.R. dotarea tehnică s-a îmbunătăţit sim­
dat pe înţelesul tuturor lecţia „Sar- create in organizaţiile de bază de fost ascultată cu interes de cursanţi. ţii muncii. ţitor. Conducerea cazangeriei — mais­
La indicaţia comitetului de partid, timpului de lucru şi Simeria după trei luni In acest an ate­
conducerea atelierelor a Întocmit un de creşterea pro­ de la apariţia lierelor R.M.R. Si­ tru şef Iov, Mărunt Dumitru — nu
articolului
plan dc măsuri tehnico-organizalorî- ductivităţii muncii, meria Ic-a fost In- respectă calendarele de termene sta­
bilite la fiecare început de lună de
Experienţa pozitiva ce ale cărui obiective, traduse in via­ cadrele tehnice au „Planul să fie îndeplinit credinţală sarcina către serviciul dc producţie, de co­
trecut la aplica-rea
ţă. să ducă la -creşterea productivită­
ritmic şi ia toţi indicii!"
mun acord cu conducerea sectorului
ţii muncii. Pentru aceasta au fost
luate măsurile corespunzătoare de matritâril a nume­ — '■ ■■ - 1 — tive şi tendere. de cazangerie, Ncrcalizarea ritmică
roase pie«se, prin- — - ■■ - ■ 1
a planului în acest sector grevează
sa devină bun al tuturor completare a efectivului de munci­ de arc pentru locomotive şi tendere, pus înfiinţarea unui nou sector, do­ asupra întregii producţii a secţiei de
tre care suspensii
Noul produs a im­
tori. Sprijiniţi Îndeaproape de orga­
bilioane pentru batancierl şl cop de
repara! locomotive. Esle necesar ca
nele locale de partid şi de stat ara
tat cu utilaje corespunzătoare. Prin
reuşit 9ă angajăm un număr cores­ cruce, corpuri de auloclave, suport! oforturile depuse, coleclivul care lu­ pentru lichidarea acestor deficiente,
între cele trei ateliere ale sec­ compactă a miezurilor, respec­ mai multă preocupare din par­ punzător de muncitori care 6â aco­ pentru atîrnătorl şl altele, metodă crează la sectorul de rotărie, în co­ pe Ungă o mai bună Organizare a
ţiei turnătorie din C.S. Hune*c tarea temperaturii şi vitezei de tea maiştrilor şi şefilor de ate­ pere efectivul necesar realizării pla­ care conduce la o economie de 2.232 laborare cu cel de la vagoane, a reu­ muncii, sarcină c6 revine conduceri!
cioara se desfăşoară o susţinută turnare au fost numai cîţiva liere pentru respectarea tehno­ nului de producţie. Ptnlrii ridicarea ore muncă anual. Dc asemenea, s-o şit ca pină la data dc l octombrie sectorului cazangerie, să luăm cele
a.c. să livreze primul lot de 4 osii
trecut la turnarea tn cochile o roln-
calificării profesionale a noilor anga­
mai eficiente măsuri penlru ca servi­
întrecere socialistă. Criteriile în­ din factorii ce au permis mun­ logiei dc turnare. O lipsă în jaţi au luat fiinţă cursuri (le califi­ nelilor de probare cu conurile res­ montate penlru tender, iar alt lot ciile tehnice, respectiv constructor
trecerii sînt : realizarea ritmică citorilor de îa turnătoria de această direcţie o are şi comi­ care frccventale dc 42 de tovarăşi pective, a conurilor do la sticla de urmează 9ă fie recepţionat şi expe­ şef, tehnolog I şi II, mecanic sef, cit
a planului la toţi indicii şi îm­ tetul sindical de secţie care s-a care, după absolvire, au fost înca­ nivel, manşoane şi diferite bare, me­ diat beneficiarului.
oţel ca, pe lingă depăşirea pla­ şi serviciul producţie, să se preocupe
bunătăţirea calităţii pieselor nului, să reducă rebutul cu 0,40 mulţumit că „în mare” treburi­ draţi în posturi corespunzăloare ca­ todă prin care timpul do lucru se Ţoale acC9te măsuri au condus la îndeaproape dc sprijinirea acestui sec­
turnate prin reducerea rebutu­ le merg bine. Considerăm că lificării. reduce cu 1.600 ore-munca anual şi se creşterea productivităţii muncii, tn- tor, In vederea îmbunătăţirii asislen-
lui la zero. la sută faţă de cifra admisă. Un organizarea unor schimburi de La începutul anului, In unele sec­ realizează însemnate economii de me­ regtstrlndu-se de la începutul acestui ţcl tehnice, folosirii raţionale a for­
In scopul informării opera­ aport deosebit la obţinerea re­ toare se lucra cu o productivitate tal. an un spor de 1,6 procente. Pe baza ţei dc muncă şl utilajelor la întrea­
tive a muncitorilor cu rezulta­ zultatelor amintite l-a adus echi­ experienţă în care să se popu­ scăzută din cauza volumului mare de îmbunătăţirea procesului tehnolo­ creşterii productivităţii muncii colec­ ga capacitate.
tele obţinute zilnic de fiecare pa condusă de loan Crăciunescu larizeze metodele de muncă ale forţă de muncă folosită manual la gic presupunea $1 reorganizarea sec­ tivul no6tril a reuşit să-si îndepli­ Traducerea integrală în viaţă a pre­
echipă, brigadă şi schimb, de care a lucrat cu rebut zero. De­ celor mai buni turnători, ar fi transportul pieselor grele în sectoa­ toarelor dc muncă şi reamplasareâ nească planul producţiei globale pc vederilor planului M.TO. asigură rea­
primele 9 luni ale anului in propor­
re şi între ateliere. Ţinînd seama dc
unor maşini tn vederea folosirii lor
mare importanţă s-a dovedit a altfel, succesele lunii august se deosebit de utile. recomandarea făcută do comitetul dc Intensive. Astfel, tn sectorul rolăric- ţie de 101 la sută. iar cel al produc­ lizarea sarcinilor de plan pc anul
1963, pregătind in acelaşi timp. în­
fi ţinerea la zi a evidenţei. Mai­ alătură celorlalte rezultate do- Experienţa dobîndită în rea­ partid, conducerea tehnico-administra- vagoane au fost înlocuite trei strun­ ţiei marfă în proporţie de 105.06 la deplinirea ritmică a sarcinilor spori­
ştrii şi şefii dc atelier urmăresc bîndite în ultimele 5 luni de lizarea sarcinilor dc plan trebuie livă a luat măsura ca pentru deservi­ guri paralele vechi şi un strung pen­ sulă. Prin îmbunătăţirea procesului te prevăzute pentru anul viitor
îndeaproape înfăptuirea acestor echipa tov. loan Crăciunescu, dezvoltată şi mai mult, ea tre­ rea mecanizată a procesului de pro­ tru fuse. cu maşini noi, de mare pro­ de producţie, ctt şi prin aplicarea noi­
obiective şi le consemnează pe care a turnat peste plan 78 tone buie să devină bun al tuturor. ducţie să se folosească din plin cre­ ductivitate. A fost reorganizat fluxul lor metode dc muncă, coleclivul nos­ tng. GllEORGHE ZUDOR
graficele de producţie. Astfel, piese de bună calitate. îndepli­ S. TRUŢA ditele bancare de mică mecanizare. tehnologic dc confecţionare şi repa­ tru a Înregistrat In primele B luni nle directorul Atelierelor R. M. R.
turnătorii au posibilitatea să nirea exemplară a planului a Din aceste fonduri au şi fost cons­ rare a arcurilor, s-au reorganizat anului peste 740000 lcl economii la Simeria
cunoască în permanenţă care făcut ca această echipă să fie
din echipe a muncit mai bine. evidenţiată lună de lună, iar
Şi nu e deloc lipsit de impor­ din luna mai şi pină în prezent supărate hîitoapcle dc pc pavajul zeu de bani ? Ei reluzd să îngroape
un sărac dacă nu plăteşte cineva
tanţă lucrul acesta. să fie posesoarea drapelului de PANI A! drumului. Cenuşa ţigării de contra­ penlru el. SI la noi Inmormlnlă-
bandă pe care l-am oleril-o a căzui
Avînd posibilitatea cunoaşte­ „Echipă evidenţiată în întrece­ pc pantalonul Iul uzat — şolerul tile costă destul de scump. I se
rii şi confruntării „la zi" a re­ rea socialistă". nu a reuşii sd ocolească hîrloapa dezlegase limba. Pină alunei trebu­
ia sd-i scol liecare cuvint cu cleş­
— Dracul să-l ia de drum —
zultatelor, oamenii se simt mai Trebuie spus, că în lupta pen­ S frada— „casă de ajufor44 printre ci să vad cc se intimplă. icllln decit la purllcular. Sînt ma­ mormăie penlru el, dur destul dc tele.
gazine penlru egi cu salarii nuci.
tn pridvor stă un preot gras im
răspunzători faţa dc angajamen­ tru economisirea metalului şi brucal in odăjdii scumpe La picioa­ Noi, feroviarii, avem credit in ma­ tare ca să-l aud şi cu, străinul — Fratele meu esle comunist —
tele luate şi participa cu mai ridicarea calităţii pieselor tur­ . Barcelona veche. In mijlocul lar­ rele lui se allă un cos cu resturi do gazin şi in fiecare lună ni sc re­ care l-am rugat sd mă la in maşină. /mi spune şolerul. Aproape cd nu
nate nu s-au folosit din plin mei şi circulaţiei de pe Las Rom-
mult elan la realizarea lor. Ca toate rezervele. Există încă sec­ blas, una din magistralele princi­ pline, iar în tata lui stau îngră­ ţine din salariu pentru cumpără­ — Eu mâninc aici — Imi spune el lase din închisoare. Delinulll po/n
urmare, în luna august, Ia tur­ pale ale oraşului se aud bocăhituri mădiţi cerşeto/ii — oameni caro turi. deodată, arutind spre o bodegă de lici sini tralafl mal rău ca vitele.
toare în care nu se acordă des­ ritmice. Bastonul dc lemn cu virl nu-şl mai pot ascunde sărăcia. Dcir sortimentul este bogat In pe sosea. Ultima dală cind l-au dat drumul,
nătoria de fontă planul produc­
tulă atenţie calităţii. Bunăoară, de lier izbeşte piatra caldarimu/ui. Popa ia coşul, mormăie ceva îa acest magazin ? Zgomotul maiorului devine mal aproape că nu l-am recunoscui.
ţiei globale a fost îndeplinit în planul la turnarea metalelor nc- Deodul(J se aude o voce : latineşte şi tace o cruce peste p li­ — Nu prea — carne nu, peşte nu. gros — şolerul opreşte şi noi co- — $1 este mare numărul celor
proporţie de 108,7 )a sută iar fieroase pe luna august s-a de­ — Bilele de loterie, tragerea as­ nea uscată. carloli şt legume nu. Numai tâlnă. hoiim in piafa din lata restauran­ care sînt gata sd-şl dea viaţa pen­
mazăre, fasole. Se mai găsesc şi
In Interiorul bisericii străluceşte
rebutul a scăzut de îa 2,30 la păşit cu 30,4 Ia sută dar, indi­ tăzi I bocun/lur/7s încetează. aurul. Cerşetorul, in zdrenţe, sărută unele urticolc de uz casnic — sd- tului. lru libertatea Spanieil
O să stăm cel puţin o jumătate dc
— Cunosc o mulţime dc oameni
O clipă
sută admis, la 1,43 la sută. cele de calitate nu a fost înde­ Sc rup din carnet două bilete dc mina preotului şi îşi primeşte „pur- pun. praf de frecat... oră — îmi spune el punind irina care nu aşteaptă decit un semn din
— înseamnă cd (oale celelalte
Cu toate greutăţile întîmpi- plinit. Motivele aduse dc condu­ loterie din hîrlie proasta, grosolanei, f ia‘ trebuie să Ic cumpăraţi în allă dc mină. partea conducătorilor pe care pot
cerea secţiei, că materia primă tn mina ic meii oarbe cad citeva Cuvintele lui Imi dau de gindil. conta, pentru ca să-şi verse ultima
nate Sn turnarea unor piese Discuţie în tavernă parte. Poate că şolerul vrea sd scape de picălurd de slnge...
n-a corespuns cerinţelor, sînt pesetas.
— Da. Se duc nu mal puţin de
dificile de mare tonaj, planul a numai în parte adevărate. Posi­ — Luaţi bilete norocoase I VuUlcpcnas este oraşul lucrători­ 1 000 peselas pe lună penlru stric­ mine. — Şoseaua urcă şerpufnd tn sus.
fost depăşit cu 2,8 la sută şi bilităţi de îmbunătăţire a cali­ Femeia stă In col/. Ea împleteş­ lor din vinii leat ie. Eram put tu tn tul necesar. — Aş bea cu plăcere o calea, da­ Nu mal esle mult pină la Madrid.
te, rotindu-şl ochii care nu văd
la turnătoria de oţel. Formarea tăţii există. E necesară însă după trecători. Alături de împle­ tavernă în alură dc patron Treptat Stai putini dacă din 1013 pese­ că nu aveţi nimic împotrivă să vd Şolerul se concentiează. vrea să-
mi explice de ce nu mal poate su-
lin tovărăşie — li răspund cu.
discuţia a ajuns la salarii şi asi­
tas cheltuieşti 1.000, ce-lt mai rd-
titură în poala ei se allrl un car­ gurări sociale mine ? Prinzul şoferului fam aliat ulte­ porta situafia actuală, de ce oame­
net cu bilete de loterie. — Este adevărat cd un munci­ rior cd el nu mânlncâ ceva cald ni/ s/n/ gala să-şl sacrifice via­
Intr-un tel de cărucior pentru in­ tor In uzină ciştigu 100-120 pese- — Asta este/ Ne mai ajută bă­ decil o dală pc zij costă vreo 35 ta, ca să fie mai bine.
laiul — imp/ineşte în aurind 20 do
valizi std un om lărâ picioare. In tus pe zi Y — întreb eu. Aşa tn/ ani. Ducă uduugi salariul lui, mai de peselas. Plătesc, revanşindu-mă — Asta esle viafa mea — Imi
tata lui se allă o lădiţu murdară s-a spus tn Catutonia. pentru amabilitatea omului care spune el — şi eu nu stau chiar aşa
— tejghea. Lădilu are două despăr­ — Se poate, daca are o înaltă merge. m-a luat in maşina lui. de prosl Băieţelul merge la şcoală.
ţituri — una pentru monede, cealal­ caldicarc, dacă este meşter şi arc — Si dacă te îmbolnăveşti ? Şolerul protestează şi mă priveşte, Esle capabil, dotat mai ales penlru
— Din londul dc ajutor de boa­
tă pentru figuri americone de con­ în subordine cRiva oameni — îmi puică ar vrea su-mi spună ceva... matematică. Dar nu-l nici o nădej­
lă trebuie sd nl se plătească 50 ia
trabandă. Pe „ tejghea“ sini înşirate răspunde un bărbat slab dc vreo suta. dur este ceva ncsiiţur. Dc — Nu şl iu cine sînleţi, dar mi se de să-şi poală continua studiile. Sa­
ţigări spaniole ielline, 4 cutii de 50 de ani. Şl eu lucrez pe şantier, aceea se reţin cotizaţii in liecare pare cd aii dori sd aflaţi adevărul lariul meu abia ne a lunge pentru
chibrituri, o liolă cu benzina pen­ ca brigadier Sulariul este 70 do — începe el şovăind. Sinteţi turist? mincare şi chirie, sofia bolnavă tre­
lună. Vrei să-{i dau lista de soco­
tru brichete. pesetas pe zi Mai primesc în piui teli ? Numai că lără nume. este mai — Ziarist — mărturisesc eu. buie sâ lucreze ca lemeic de servi­
Cumpăr un pachet de figuri. Pre o alocaţie iamlllală. Am nevasld, bine aşa, ca sd nu am de-a lacc cu — Atunci spune/l celor penlru ciu la bogătaşi. Rareori se Inlimplă
ful lor este cu o pesetas mai mare trei copii şi sporul se ridică la care scrieţi cd Spania este o fard ca vreun copil sărac să primească
decit ta tutungerie O pesetas este 1000 dc pesetas pe lună. Cu toate polilia. nepolti'vUd penlru cel care muncesc bursă de studii. Dar băiatul meu,
— De cc l
tot ce cîşiigă omul lără picioare !a acestea nu ne ajunge pentru mltx- şi se străduiesc să lie cinstiţi. Su­ chiar dacă ar II un gemu, nu ar
— Nu înţelegi că în (ara asta
un pachet Privesc în „casa" lui — cate Trebuie sa mai lucrez s cura trebuie să -fi pui lacăt la gură ? tanele negre şi lunicilc albaslte căpăta bursă. Fratele meu este co­
20-25 dc pesetas. Penlru o zi de tn atelier ca sd o scoatem la capa/ Dacă politia allă ceva despre dis­ strivesc poporul dc ambele părţi. munist, Iar eu nu-ml plătesc coti/.a-
existentă el trebuie sd mal cîşti- — Dar luorâtorii lui cit primesc1 cuţia noastră, neplăcerile încep să Tunicile aIbostrc ? (la de înmormlnlare. Este mai mult
ge pină la „ închidere" încă cel — 38 dc peselas pc zi..* Nu în ­ curgă. Aici sinlem cu lofd de-ai — Da — „garda civilău. Ea a pă­ decit trebuie pentru ca şi eu şi liul
puţin o dată pc atit. ţeleg cum pot să trăiască cu banii noştri. Dar, probubil că ai observat truns pretutindeni şi unde nu este meu sd lim trecuţi pe toate listele
Piaza Real. înconjur de citeva ort aceştia. ea sînt popii. Ca să cau/i de lucru negre. Acum infelcijell de ce nu mă
piaţa înainte de a găst un loc de — Sâ-fl arăt un document — cil — cum intră vreun străin, ne ţi­ în altă localitate trebuie sd ai o re­ tem de moarte. înteiegeti de ce sint
nem gura. Mal am nevoie dc ser­
staţionare pentru maşină. Dincolo primesc eu pe lună ? — întreabă un viciul meu... comandare de la popă, in care să se gala să lupt pină la ultima sutlareY
de portiera de sticlă apare o lată bărbat de vreo 40 de ani, îmbrăcat Setul de gară cere patronului ta­ precizeze 6d eşti un om serios şi Numai pentru ca so(la mea sâ nu
nebărbierită. Este paznicul stafiei, corect. Am o uincţie de răspundere vernei o loarlcco, taie din lista cu un bun catolic. Dacă nu ai re- mal lie nevoită sd se Istovească şi
îmbrăcat in unilormă cenuşie. Una — şei de gară. socoteli o lişic pc care este scris comandare nu găseşti dc lucru. pentru ca viaţa Itulul meu sd lie
din minecile hainei este goală... El scoale un carnet, rupe din el numele şi numărul şi abia după ce — $i sinteţi un bun catolic ? mai bună decit a mea I
In urma unui accident nelencit In o loaie tipărită cu litere albastre arde bucăţelele Imi dă foaia. — Nu I Nu-mi plălesc cotizaţia El opreşte maşina în oraş. ală­
uzină a trebuit să i se amputeze — Uite salariul. împreună cu di­ penlru inmo/mîntare. turi de staţia de aulobuz. Ne des­
bralul. Nu cotiza la Casa de asi­ feritele sporuri şi suplimente iac* 200 de kilom etri /mi explică : părţim lără să ne ii prezentat unul
gurări — nu-i permitea salariul. în total circa 4 000 peselas pe lună — Cind stai toată ziua la volan, altuia.
Acum strînge penlru municipalitate Dar după refineri nu rămtn decit pină ta M adrid ni timp să chibzuieşti. Şi m-am gin­ — Adios l suerte/ (Drum buni
taxele de staţionare. Primeşte cîte cu 1.0Î3 peselas. dil : Ce lei de religie mai este şi Noroci) — îmi spune şolerul zim-
c pesetQS de liccare moşind. — Aliiea reţineri ? Pentru ce f Camionul înghite cel 200 de ki­ asta care fi lace pe săraci şi mai bind.
In oraşele spaniole strada este — întreb eu. lometri care ne despart dc Madrid, săraci ? Dacă religia ar li losl Aceste cuvinte ar li trebuit sd i ie
Peisajul e, Intr-adevâr, trumes dar... să respectăm şi regulile de
Circulaţie. „ casa de ajutor“ a săracilor... — Pentru chirie şt pentru alimen­ Şoferul, nebărbieril. cu păr negru, . dreaptă Iu ce-l mai trebuie o gră­ spun eu luL
Alături de biserică s-a adunat o tele pe care le cumpărăm de la conduce tn tăcere cu mina pe vo­ madă de popi care pun taxe pe ALEX. SVEHSSOH
LOTO 5 \L ONOJU grămadă de oameni. Mă Înghesui mQgăzinul de stat. Acolo este mal lanul uriaş, Privirile lui urmăresc (cale cele. Ce nevoie are Dumne- zUrltt suedez