Page 17 - 1963-10
P. 17
PROLETARI DIN TOATE ŢARII P, ONIŢI-VÂ
mulsacialismuliii în întrecerea Acţiunea de colectare pentru colectarea heru Cupei agriculturii'* I
Eoidenliaţi
Pentru oţelăriile patriei
Start in finala
socialista
n
a fierului vechi se des
lul vechi s-au situat sec
Printre
Astăzi în patru comune
din
ţia mecanică, secţia lo
de
torii fabricii munci făşoară cu avint în sec comotive, sectorul va raionul Alba au începui inlrc-
ţiile şi sectoarele Ate
blănuri „Vidra** lierelor RM.R Snnorid. goane şi lucrătorii dc la
din Oraştie evi cerile in cadrul fazei finale a
^ S ^ i lR W N ÂlC0Hlîtîllll)l REGIONAL HUNEDOARA AL PM.R. SI Al SFATULUI POPULAR REGIONAL denţiaţi In între In primele nouă luni transporturi, cviilcnţiin- .sp jf t.ichiadcl dc vara a tinere
cerea socialistei se ale anului de aici s-au du-so în mod deosebit tului de li sale, (loiala cu „Cupa
număra Maghiar colectat şi expediat 2.353 Miron Munleanu, Petru agriculturii**. La aceasta compe
Ghcorglic. Dubteş lone lier vechi. care Constantinescu. Pavol tiţie. care durează două zile,
Anul XV. N/. 2728 SlMBATA 5 OCTOMBRIE 1%3 4 pagini, 20 bani Nicolae din sec echivalează cu două tre Budeanu, Ilie Morar şi
ţia ■aryâsi lor ic, La- nuri încărcate la tonaj alţii. participă C00 de linerl reprezen
zair eseu Maria, Vui mediu. FMIL CRFţtJ tanţi ai regiunilor Argeş, Bucu
telor Ana din sec corespondent reşti, Oltenia şl Hunedoara.
ţia înnobilate. Bot- In fruntea întrecerii Inlrocerile din cadrul lezci U-
naru Maria, Grecu
Florica din sec Spectacol pentru mineri La biblioteca nale a „Cupei aqriculturii** sint
ţia vinat şi alţii programate a se desfăşura pe
Jn luna care a Zilele trecute, orchestra de secţiei rainnrl de sport in contrele Teiuş
Irecul. ei şi-au muzică populară a Filarmonicii
• Contribuţia tinerelului la depăşit planul d? Bibliotecara hie — fotbal, handbal in şapte (băieţi *
îndeplinirea sarcinilor de plan producţie, in me de stat clin Arad a prezentai na Petresoi de şl lele), popice, atletism (băieţi
— în atenţia comitetului die. cu 30 la sn 1,1. la Lupeni, în lafa a peste 600 la bibliotecii sp,-- şi lele»; Mituit r Oină şi volei
U.T.M.; Succesele au de spectatori, un reuşit con tiri reparaţii si
(pag. 2-a) ; cert La succesul spectacolului rlpfiirnie d i i C. S. (leii* .şi băieţi) : Galliu : Gimn.iv
fost obţinute ai
• Concursul coresponden urmare a elimi au contribuit orchestra şi so Hunedoara, finind tirâ (biieţl şi Me| şi trinlă. Iar
ţilor voluntari — Folosind nării timpilor ne liştii Ileana 'Constantinescu, seama de cerin la Galda de .(o; îşi vor disputa
tehnica noua şl metodele productivi orq i- Ştefan Lazarescu, Adriana Co/n- ţele cititorilor. îm fntiielatea cicliştii.
avansate de lucru — obţinem nizArn mai bune şa şi Irma Ciucaş, precum şi prospătează perio tn prima zl a concursului vor
randamente sporite a muncii, utihzA
(pag. 3-a) ; Zeno Turdeanu — care a pre dic fondul d? avea loc întrecerile eliminatorii
rii din plin a ma zentat momentele vesele căr|i Zilele tre la toate romurile de spoit, Dupl-
• De peste hotare şinilor din fabri
(pag. 4-a). că etc. MIRCEA CINCORA cute s-au adus amia7.r. Ih orele 10, pe stadionul
corespondent
|P0 volume r|p li dm Teiuş va fi organizată des
Ipiatură beletris chiderea festivă a competiţiei.
Plecarea tovarăşului tică şj alte 7.oZ\ Duminică diininea'ă concurenţii
de volume de li îşi lor disputa inliletatea în ca
Lcontin Să Să Ja sa iei teratură lelmi-.v drul probelor linale şi prnlru
In numai două ocupare.î locurilor trei şi patru.
Vineri la amiază a părăsii Capitala, pierind spre Djakarta, qeneralul de armata zile de la schim T'd duminică după amiază pe
Leontin Sălăţan. ministrul torţelor armate ale Republicii Populare Rnmîne. împreună barea cărţilor s-an slamonii) din Teiuş va avea loc
cn soţia, însoţit de generali şl oiiţerl superiori ai torţelor armate ale R P. Rominc. şi împrumutat pes
care la invitaţia excelentei sale rit. qeneral maior Ahmad Janl. inimslru. comandant te .111 de volume. inr hiderCfi festivă care va fi
urmată de un bogat program
suprem al trupelor de uscat ale Republicii Indonezia, va late o vizilâ in Republica
Indonezia. Biblioteca mima ai lislic,
La plecare, pe aeroportul Răneaso, au (ost de tată Petre Horită, Grlgore Geamămi. ră peşin J 30 de r it |- A. ALDEANU
secretarul Consiliului de St*!. Bujor Almăşan, loan Conslant Manollu. Volnea Mari. toii. corespondent
nescu, mtnişlr), Fduard Mezincescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, ad
Juneţi ai ministrului forţelor armate, generali $1 ofiţeri superiori.
Au fost prezenţi SuUrisno, ambasadorul Republicii Indonezia In R. P. RonijnS.
membri ai ambasadei, ataşaţii militari (le pe lingă misiunile diplomatice acreditate In
înainte de mirarea în schimb, minerii din brigada condusă de Ion Raiu, de la E. M. Teliuc, R.P. Romină.
se intîlnesc la „ziuă" pentru a discuta asupra sarcinilor ce revin fiecărui om din echipă Apara (Agerpres)
tul lotograhc a surprins pe m ineni din schimbul condus de loan Şenclron care repartizează fiecă
rui om sarcinile înainte de intrarea in şut Organizindu şi astfel munca, minerii din brigada lui
Ion Raiu şi-au depăşit cu regularitate planul la extracţia de minereu
In unităţile T.M. Deva — un ritm intens lucrărilor da investiţii ! (I)
P e şan tieru l T.C.M .M . T eliu c Seamănă orz şi secară P r in fr e p rim ii p e r a io n
după porumb
In
această campanie
Si
şii sa in.sAminleze cu orz $1
Peisajul tarlalelor gospodăriei
se poate munci mai bine colective din Spini, raionul O colectiviştii din Boz se si secară 25 hectare şi qrîu pe
răştie, se schimbă de la o lucra tuează printre primii din ra mai mull de 50 ha. Toto-
Una din principalele lucrări de pe de o parte foită ele muncă, De fapt o evidenţă a indicilor de re agricolă la alia. La punctul nu ionul Iha in ceea ce pri dalA, cu cele trei tracloare
investiţii ale T.M. Deva — uzina iar pe de alta paite lucrările au folosire a utilajelor nici nu exis mit „Intre drumuri**, ele pildă, veşte mersul lucrurilor agri care sc (jAsesc la gospodărie
de preparare a minereurilor — o întîrziat. Bunăoară, la treapta a ta. Cit priveşte parcul aulo, se pot cu citcva zile în urmă recolta dc cole. Prmlr-o bun* organi s-a mai pregătit patul germi
execută şantierul T.C.M.M. Teliuc. doua ele sfarimare s a inregistraf spune mai multe Mai iniii că rvj porumb ei a încă în picioare In zare a muncii şi prin folo nativ pentru sAminţA pe alte
La finele primelor opt luni care o întirziere din cauza neevacuârii se respectă contractul încheiat numai două zile întreaga supra sirea din plin a tortelor de 50 ha. La semănat şi pregă- a
ş au scurs dm 1963, stadiile de !a timp a pâmintului Nu s au pu intre conducenle 1 R T.A. şi şan faţă de aici (20 ha) a losl iccol- care dispun, membrii aces lirea terenului s au eviden
execuţie ale diverselor obiective tut ataca apoi, mei pină acum, re tierului. Numărul maşinilor care tală, cocenii tăiaţi şi transportaţi, tei gospodarii colective au ţiat iu mod deosebit tractori
de pe acest şantier erau mult ră Ielele exterioare ; meig foarie funcţionează pe şantier este de iar tractoriştii Miron Tnmuţa şi reuşit sA recolteze porum ştii Ghinra Rudolf şi Simion m
mase în urmă. Cauze sini mai greoi lucrările de la prăjtie şam cl parte de cel prevăzut. In luna iu Nicol.ae Morar nu schimbai cu bul de pe mai mull de 110 Groza.
multe. Unele, cum sint sosirea cu La rămînerea în urmă a contri lie spre exemplu, din cele 50 ma loarea arămie a tarlalei In con tm. cliii cele 165 ha ocupale In ceea ce priveşte recol
întirziere a unor proiecte, modi buit însă şi sistemul necorespun şini zilnice încinse in contract, au tinuare aici s-a însănimţat cu cu această plantă. Totodată tatul culturilor de toamnă şi
ficarea altoraşi efectuarea, la în zător de planificare şi organizare funcţional în medie circa 25—30. orz. întreaga suprafaţă de 20 ha, ei au scos caHolii de pe eliberarea lemnului s-au
ceput, a unor studii geotehnice a muncii Conducerea şantierului In afară de aceasta, multe dm ma adică atit cît este prevăzut în aproape întreaga suprafaţă dovedii a fi fruntaşi colec
insuficient aprofundate, sint intru n-a întocmit un plan desfăşurat şinile in funcţiune nu execwlj nu planul de producţie al gospodă planilicabi, tiviştii Elena Susan. lo-
cîtva scuzabile, atil pentru con ele producţie în care să fie pre mai ul necesar de curse lată nu riei colective. Paralel cu culesul st iu fe qhin Coslea. Gheorghe Jus
structor, cîl şi pentru beneficiar. văzute (lizic), stadiile şi termenele mai un caz : in 15 august, cele Pe suprafeţe înbnse ţilor <s-a organizat tăiatul ca, l.etilia Pavel. Aron Al
Multe din ele insă, care, dm pă de execuţie ale fiecărui obiectiv 22 maşini existente pentru trans Pe colectiviştii din Teiuş, raio cocenilor şi transportul lor tui şi alţii.
cate, au grevat simţitor asupra Nu s a făcut o dcfalcare a pla portul balastului au executat doar Ia grajduri, in vederea eli De menllonal câ paralel
nerealizănlor, sint neîntemeiate nului pe luni, decade şi colective 40 transporturi, în loc de 8o Deci, nul Alba campania agricolă de berării la timp a trenului. cu acesle lucrări, colectivi
lomnă ia găsit temeinic pregă
Arest lucru a permis meca-
Dar să ne oprim asupia citorva de muncă (biigâzi, echipe clc ) mai puţin de 50 la sută. Aseme tiţi. Uimind sfaturile tov. Vic ni'/.alorilor sA prrgAleasc.1 ştii acordă o alenlie sporită # • -
şi achitării obligaţiilor con-
De obicei cînd se ataci o lu S a mers doar pe planificare va nea situaţii sint frecvente. In felul toria flruşcă, inginerul agronom terenul şi sA însAminloze trachialo. PînA acum ei au ydR
crare de construcţie importantă se lorică, trimestriala, pe capitole acesta este firesc să scadă produc al gospodăriei, colectiviştii au supralele insemnaie cu pă- transportat şi predat la baza
începe cu executaiea terasamente- mari cum ar fi : terasamente. co- tivitatea utilajelor giele : betonie mobilizat ţoale forţele dc caic masc rle toamnă Lucriml cu de recepţie aproape 35 la A<y.
lor. mai ales clacă terenul o impune l'raje, transporturi etc Datorită re, excavatoare ş a m cl. dispun la pregătirea terenului şî tractoarele în donA schim suIA din cantitatea de po
în mod vizibil Aceasta, pentru acestui (apt n-a existat o urmărire Neajunsul porneşte nu numai de fertilizarea lui, la condiţionarea buri. tractoriştii aflali la rumb pe care-o vor preda f l i iK’1
a se putea folosi la deplasarea pă- minuţioasă a lucrărilor şi nu s a la faptul că nu se asigură suficien seminţei şi efectuarea celorlalte acesta gospodărie au reu statului In acest an
nvntului utilaje de mare produc putut interveni la limp cu măsu te maşini dm partea conducerii lucrări de care depinde buna IfV i )
tivitate : excavatoaic. buldozere rile cele mai adecvate IR T A , ci şi rle la lipsa de orga desfăşurare a însăminţărilor.
ş a m d., pentru a grăbi de ia bun încă o consecinţă neplăcută a nizare a coloanei care deserveşte Terminarea din vreme a pregăti Insămtnfează griul i
început ritmul lucrărilor şi a per acestei stări de luci uri a fost aceea şantierul Neexistînd un şef de co rilor a permis colectiviştilor să
mite efectuarea săpaturilor pentru că oamenii, şefii de echipă şi loană, care să răspundă de activi înceapă semănatul încă din a InvAţind din experienţa nal de insAmîntdl întreaga
fundaţii cu mai multa uşurinţă maiştrii, au lucrat dezoilentat, ne- doua decadă a lunii septembrie anilor trecuţi că numai insă- supralală cu 6ecarA furajeră
Or, aici, s a trecut direct la efec ştiinrl în fiecare moment cit şi ce tatea colectivului de conducători Astfel, pînă acum ei au reuşit minţind la limp oblii re- şi orz de toamnă si au în
volte bogate.
colectivişti
tuarea săpăturilor lâră a sc face au de făcut De asemenea, nu s-a auto, aceştia lucrează după bunul să insămînţcz.e 120 ha cu griu djn Tiijlea. raionul Haţeg, cepui fnsăinintarea griului ! vr-r i
în prealabil terasamenlul. Deci o putut oiganîza în hune conrliţiuni lor plac nefimd controlaţi şi în şi 23 ba cu secară. au pregătit dm timp tere PînA acum, Ia aceaslă gos I
Fruntaşi la insămînlări sint co
primă greşeală, tehnologică, care întrecerea socialistă — un fac'or drumaţi rle nimeni. nul pentru executarea în podărie. -s-a însAininlat su
a cauzat mulie neajunsuri Dato rle seamă în obţinerea unor rea Pun urmaie, un sprijin substan lectiviştii din brigăzile conduse bune corn li lin ni şi la tim prafaţa de 15 heclare cn
dc Aurel Lazăr, Munleanu loan
rită acestui fapt, s-a săpat mult in lizări mai bune. ţial în munca şantierului îl poate şi Pilţa Silviu. pul potrivit a i nsAmî lipiri gnu. siluetele»
adincime. fără rost şi nu s a putut Lasă ele dorit şi felul in care A. OŢOIU lor din accaslA toamnă Aşa ALEX. LIVIU Peisajul Hunedoarei s-a îmbogăţit cu
intioduce mecanizaiea. S-a irosit sînl folosite maşinile şi utilajele (Continuare in gag S-n) corespondent stinrl lucrurile, ei an termi corespondent svelle ale noilor blocuri turn.
S ă is c p r e g ă t i m t e m b e i e a j c p e n i ru i a r n ă !
L
luat din M cisuri nune — feliile
A Gafa pentru a lucra cu spor tar ut din lintf) prcyuliii temeinice pentru sc/.tuiul limp măsuri in vcdcica ptci/uliiii temeinice pen- hune t e
treprinderilor din terjinnea noastră au
lorno trecută a ilcmnnslrut că ucnln unde s-nu
In vederea aprovizionării coivs-
si in anotiiîioîjl rece rece, unde lor mile rle muncă au losl bine aprovi lui iarnă. Sini insă şi unele unilâti indiish laic unde pnn/ătoaie cn materiale a gurilor se |>rovodc In plan. Cit despre ba
traverse >i alte
materiile,
Iad,
zionate cu nuilcriulclc necesnic, procesul dc produc ace Mc ptcqăiiti nu xc desfăşoară intr-un ritm sus do iniiio îndepărtate pe timpul ier transportul Izr nici măcar n a in-
In perioada cuprinsa lamcnlc şi localul noului spital, imde ţie s-a ilt'slâşural in conrliţiuni normale. Acolo insă. ţinui, unde aprovizionarea cu materiale a locurilor nii, serviciul de aprovizionare al cepul, cu luate că ele se (|Ascs*î Iu
E M. Barza a Întocmit din timp un
0 înlre lunile noiembrie am preconizai să comasăm unui unde nu s-n ucnidut aletdia cuvenita pictjrdiiUor dc dc muncă îndepărtate este ncsalislăcăloarc. Redăm plan de măsun Acest plan preve depozitul din Brad.
Această stare de lucruri sc da
elective de oameni.
IDb.l — martie I0l*4 şau-
in articolele dc lată citcva aspecte din activitatea
iutnu, unde in aprovizionarea cu materiale au existat
lierul de construcţii ci Pentru a uşura munca instalatei- deficiente, iarna <irea dc la inccimtul acestui an a dcsluşurală in vcdcica preţuiţii ilor dc iarnă ce se dea ca la depozitele (le material»; lorcşte In primul riml (aptului că
Valea Arsului. Musarin — Maria si
II vile nr 4 al I C S. rlm iilor pe limp de iarnă, vom conice- produs dilicultati in Imnul mers al producţiei. Inc la / C S. Hunedoara. Pabrica „ I I Iunie’ dm Oiaş- jiului central Himicu să se creeze serviciul dc aprovizionare de la
C M Barza nu s a preocupat indca-
I (nnedoairi are de exe
barăci m Măline. Trei
liona cinci
cutai un volum sporii dintre acestea au şi losl exe Invătind din cxpeiicntu, marca majoritate a în lle şi £. M Barza. stocuri dc materialo care să asi Dfoapo de asigurarea braţelor dc
rle lucrări. Prinţie obiec cutate. An începui deja şi lu- gure o desfăşurare normală a pro inuncA necesare elcctuarii lucr«inlor
E> tivele mai mmm huile i'iariTc la cele palm şjproane. In cesului de produclie pe tot timpul de încărcare şi di»cArcaic. precum
care vor li «dacalc Ui care işi vor desfăşura activitatea Iernii. Planul preconiza, numai pen şi deficientele existente in (olu
perioada ammtit.i se dulgherii şi liernri-bolonişhi. La suri de amenajarea unei staţii de tru depozitul Valea Arsului, tr.ms- si rea mijloacelor proprii de Irans-
1 numără cele (1 blocuri sfirşilnl lunii oclombric şoproaneie mortare in microraionul III, se va Mai sînf mulfe de făcui porlarea a liOU mc. de lemn foioa port Uăspunzălor se face şi servi
lurn, un complex corner amuilile vor li terminale. revizui şi izola plnă la 15 oclom din lunp materia pri- se, 200 mc. bandaje. 200 mc. fo ciul dc aprovizionare dm cadrul
cial, terminarea blocuri brie ac. rezervorul dc apă de la Biroul organiza galerelor şi secţia mase pentru granţuri. 8.000 b:i Trustului aurului Brad, care n a
dc
In lunile aininhlc, locurile
n-*
mă pentru a
i \ Iar VI. Y'2. VI. V4. W, muncă vor trebui aprovi-zionale cu staţia de mortare şi betoane exis ţiei dc bază PM.R. traverse au fost re avea stagnări, s«1 fie căli bottari 4 000 bucăţi bolţari bol ..... ..... îndeaproape respectarea
iii măr ii
„11
de la fabrica
tenne
vor li atacate lucrările canlilăţi sporite de mortare şi be tentă, se vor monta aici două bon iunie" din Orăşlie parate duşumelele, reparate geamurile IA, 40 m c. balast etc şi pentru ce termenelor de livrare do calic fur
s-a construit un şo
Din aceasta
ci materialelor
E la blocurile Y». V'2, VJ, toane. De aceea am luat măsuri zi \ ransportoare. Pe şantier toate acordă o alenlie de pron la rampa dc ex şi uşile la secţia lelalle depozite au lost prevăzute ni/.ori planilicale
........... din materialele
ca uză
li
conliiUMlă
V5. va
însemnate canlilăţi de
punctele de alimentare cu «ipă vor
materialo,
lăzi, să fie prelun
construcţia noului S|>ilal Cri In apropierc«i spitalului pe care I li izolate şi se vor procura cu osebită pregătirilor pediţie a depozitu gită hala secţiei tra printre care lemn de mină, lemn pentru stocare in depozitele gurilor
construim, să amenajăm o sla|ie do
şi canali/«irc«i de ta Bir- mortare şi betoane Pină la dala voarc dm P V.C. cu care vor li de iarnă — condi lui de cherestea, s-au verse oenlru a pi- pentru granlmi. traverse, scări de dc mină Înde pă rtat e lipseşte şin.-i.
ce<i. sc va termina noul actuală noi am excciihil lucrării? protejate, impolriva Îngheţului, Ui- ţie dc bazA a în luat măsuri de repa mină şi altele, ce trebuiau trans unei o sortimente, cum sini lemnul
ra: ea camerelor de
local PCI ş» atlete. de organizare a stolici centralizate ciarile de glisare la blocurile turn deplinirii ritmice a aburit, a utilajcloi lea lucra în inlerio» portate In depozite pină l.i (bibi dc mină şi buştenii de stejar pen
Pentru c«i activitatea In proporţie de 50 la sulă. Tot aici, luind asemenea măsuri colecti planului. Aşa sc şi instalaţiilor care toţi muncitorii ele de 15 octombrie. tru conlecţionaica scărilor de mină
ele sini tn canlilăţi msu!i( iciito
pe şantier să sc divdă- au început lucrările de săpare a vul şantierului nostru, sub in deservesc acesle ca Biroul organizaţiei Ce s-a teali/at din acest plan şi a
SO«ire In bune condilm două gropi dc stins var. cu o ca driimaica permanenţii a orga face c«1 în luna tre mere. de reparar<M dc bază va veghea pină la dala de I octombrie? Fap Ncieali7<irca planului de transpiri
lu
mu lor ia lelor se
datoreze
X ni. iar frigul să nu slin pacitate dn înmagazinare de circa nizaţiei de partid. va obpnc cută s-a pus aceas ca toate aceste pro tele arată că din materialele care al măsură şi faptului c<i anlo-
mare
gtiRrească munca oame 100 tone. De asemenea, la spital a tă problemă in dis rampelor de la sor ar li trebuit să se alte deja fu de I U T A Brad nu a pus îa
ba/a
nilor, conducerea s«inliC' fost montată o conductă magistrali rezultatele scontate şi anume res cuţia adunării gene tare $i descărcare în puneri să prindă via pozite n-au losl transportate nici dispoziţia t7. M Barza mijloacele
I ruliii a luat tncă de pe cu ramificaţiile respective. cu pectarea ritmului tn construcţiile rale a organizaţiei depozitul de buş tă. In lelnl acesta, măcar 50 la sută. Aşa. . do pildă, necesare dc transport.
acum o serie de măsuri de locuinţe şi alte obiective social- avem convingerea la Valea Arsului dm 200 m c ban
In acosl scop a tusl in- ajutorul căreia sc va încălzi cullurale. Asigiirînd condiţii bum' de bază. Cu aceas teni ş a.in (I că vom putea reali daje In depozit se află doar 40 lipsa mijloaccl-ir de liaiisport a
L 11nno. Atenţia ne am m- liocvire încăpere. Din limp nc--im de lucru pe timpul friguros con gul secţiei, tehnicia comuniştii au arătat za şi depăşi ritmic m.c., <4>n cele 12 000 bucăţi de bol re sa nu jroată li făcuta la timp a-
lăcut ca şi la alte exploatări minie
In Ciivîntnl
lor.
hormil şi tiu plan de ac-
tehnolo
tă oc.vzic,
lari s-au transportat doar I 400 bu
o
cantitate
circa
de
dreplat o spre asigura procurai P P E. cu care vom as structurii vor putea lucra cu un ran nul Dumitru Sighcti. insă că pentru asi sarcinile do plan. c«rdi, iar din 40 mc. balast plani provizionaro.i cu maferiale a guri
25 lone
E rea unui Io n i de lucru tu pa toate golurile de uşi şi Icres dament sporii. Pe ling.î măsurile a prezentat un re gurarea celor mai atil in trimestrul ficat nu s-a transportai nimic, deoa lor de mină Îndepărtate De aceea,
conducerea LUT-A. I luncdoara Deva
rece nu se poale face Încărcarea
In hincţie de
sarcinile
ce ne revin pe anul Ire Io obiectivele aliate in conslrue arătate nud sus vor mai li luate ferat în care a (ost l)ii ne condiţii de IV al anului in curs. balastului din depozitul de Iran trebuie s«i ia măsuri urgente pe:i-
şi altele In aşa lei ca numea pe
cit si în anul viitor
viilor. Daiorită ritmului (ie. încălzirea la celelalte puncte şantierul nostru să se deslâşoare analizat stadiul mă lucru pe timp de vit Brad. fiind acoperit cu lemn d-a tril i pune la dispoziţia exploata
tn care se munceşte vom de lucru se va foce cu sobe. PmA surilor aplicate dc iarnă mai sint multe ŞT. PROSENIC mmă |?) Pină la data de I oclom i ilor miniere mijloacdc.de Irans-
normal. secretarul organiza brie in depozitul Muxanu Mana au
avea asigurate, ca Iront in prezent au lost reparate şi revi ROMULUS ORDEANU conducerea lehnico- de făcut Spre exem ţiei dc bază P.M.R. intrat doar 20 m.c. lemn de mină pori necesnre unei aprovizionări
de lucru pe perioada de zuite 144 sobe. inginer şef adjunct al şantierului adininistralivA. In el plu, va trebui avut de la fabrica „II răşinoase din 200 m.c. plaiiilicati. corespunzătoare cu materiale.
iarnă, circa 300 de apar In viitorul aproplal vom lua mA- nr. 4 al I.C.S. Hunedoara a-a arătat ?A în hala grijă s«1 se procure Iunie" — Orăştie 50 mo. bandaje (lin 200 m.o. cîl S. POP