Page 18 - 1963-10

tn. zm
Dramul HoilalliftfaM

0 utilizare tot mai largă Achitarea, obligaţiunilor

Laboranta V ic* a energiei electrice
toria Buldoni, de contracfaaale9 o îndatorire patriotică
la laboratorul cen­ In
trat al CS. Hu-
nedouta, este ev/- Energia electrică capătă o uti­ Despre colectiviştii din raionul O- din situaţia existentă la consiliul a- tive, teoretic cunosc foarte bine că
denliatu în între­ lizare tot mai largă în agricultu­ râştie s-au spus mereu lucruri bune. gricol raional reieşea că recolta a achitarea obligaţiilor contractuale că­
cerea sociolistă. ră, mai ales în sectorul zootehnic In majoritatea campaniilor agricole fost slrînsă de pe mai mult de jumă­ tre stat e o datorie patriotică a fie­
Analizele execu­ al gospodăriilor dc stat. Ea este ci s-au dovedit buni gospodari. Si a- tate din suprafaţa cultivată cu a- cărui colectivist. Dar, in mod prartio
tate de dinsa sini folosită la acţionarea tocătoare­ cum. in cea mai mare parte, vremea ceastă plantă. Singurele gospodării faptele dovedesc că aici e vorba de
întotdeauna de lor de nutreţ şi a morilor, la an­ recoltatului porumbului i-a găsit bine care au Înţeles ca paralel cu recol­ lipsă de interes, dc o slabă organiza­
bună calitate. trenarea pompelor de alimentare pregătiţi trecînd cu toate forţele la tatul să se achite dc această datorie re a muncii. Fiecare din gospodăriile
patriotică sînt cele din satele Aurel
IN FOTOGRA- cu apă şi la încălzirea apei pentru executarea fn termen a acestor lu­ Vlaicu, Sibot. iar în parte şi cele amintite dispune de forţă de muncă,
FIE: * laboranta hrană. Maşini şi aparate electrice crări. Firesc era ca odată cu culesul, de alelaje suficiente $i de cile unul
Victoria Buldoni, sint utilizate din cc în ce mai prima grijă a colectiviştilor de aici din Beriu, Căstău si Ralomir. Spu­ sau două camioane necesare trans­
nem că în parte inlrucit şi aici ac­
executind o ana­ mult pentru mulsul vacilor, tun­ să fi fost aceea de a preda la bazele ţiunea de recoltare este avansată. portului Aşadar, timpul prielnic, fap­
liză pentru deter­ sul oilor, pentru lămpile cu raze de recepţie obligaţiile contractuale Totuşi s-au predat la bază cantităţi tul că recoltatul e fn toi. că forţă de
muncă si atelaje sînt in număr co­
minarea compozi­ infraroşii şi ultraviolete folosite către stat. O asemenea acţiune tre­ mici, cuprinse între 3-6 tone. deşi o- respunzător. anulează orice încercare
ţiei chimice a la creşterea şi tratarea anima­ buie privită ca o datorie patriotică. bligaţiile contractuale ajung pină Ia de a pune această întîrz.iere pe sea­
unei Şarje de lelor. Acest lucru o fost înlelcs pe deplin 50 tone de porumb pentru fiecare din ma aşa-ziselor cauze obiective,
olcl înainte de în campania dc recoltat şi treieris
In prezent, peste 85 la sută din gospodăriile amintite. Restul gospo­ Dar, să vedem această intîrziere sl
elaborare. totalul secţiilor gospodăriilor a- cinci colectiviştii din raionul Orâşlic dăriilor nu au transportat la bază din alt punct de vedere. Se slic că
Folo: S. TRUTA gricole de stat din ţară sînt elec­ s-au situat printre primii pe regiune pînă la această dată, nimic din nona toamna e un anotimp capricios, cu
trificate, cea mai mare parte din­ la predarea obligaţiunilor contractu­ recoltă de porumb Care să fie ex­ ploi care influenţează şi gradul de
tre ele obţinînd energia necesară ale. Acum insă..? plicaţia ? umiditate ţa porumb. Astfel, dară
din sistemul energetic naţional. Sîntcm în 2 octombrie, O zi ca a- Să luăm cazul a 5 gospodării a- predările se fac cu Intîrziere. în
In vederea creşterii în continu­ tîlea altele din actuala campanie a- grîcole colective din raion care au condiţii de numai 25 la sută umidi­
are a consumului de energie e- gricolă. La baza de recepţie din O- o mare pondere economică si deci şi tate (gradul normal de umiditate este
tineretului la lectrică, în mediul rural au fost râştie, pregătirile tn vederea prelu­ mai mari suprafeţe însămîntatc cu dc 20 la sută) aceasta presupune
ărilor din contract erau făcute pînâ
luate noi măsuri. Astfel au fost
porumb Este vorba de gospodăriile
pierderea a cile 6 kg. porumb boaho
întocmite proiecte tip de linii e- în cele mai mici amănunte. Pătulele colective clin Mărtmeştî. Jcledinţi, Ia 100 kg. porumb ştiuleţi. Or. la
Orăstie. Pricaz si Romos. Ţoale la
reparate, curăţate si desinfeclate cu
de
lectrice de 6-15 kv, posturi
FîSîfTfiiriiBÎiP
< ia transformare şi alte instalaţii ne­ lapte de var aşteptau să primească nn loc trebuie să predea drept obli­ cantitatea de 380 tone cil trebuie <â
predea gospodăriile amintite înseam­
9 CS3 U 8H IU 8 cesare pentru realizarea electri­ rodul bogat al lanurilor de porumb. gaţie contractuală către stat peste 380 nă o pierdere de aproape 23.000 kg.
ficărilor rurale. Pentru stabilirea Laboratorul a fost şi el dotat cu a- tone de porumb. Aici, noua recoltă
Colectivul secţiei a doua furnale deaproape cum tinerii de la cele citorilor. Deci organizaţiile U.T.M. parale moderne de luat probe, 6-au este relativ bună si în mare parte ea porumb boabe. înmulţind canlilaien
din CS Hunedoara, se află în pre­ doua furnale — 5 şi 6 — respectă vor mobiliza tinerii pentru a-şi ridica soluţiilor celor mai economice, deschis noi guri do descărcare, Iar a şi fost slrînsă. Dar, sliulelii stau respectivă cu 1.20 lei per kg vom
zent într-o perioadă de plin efort reţetele de încărcare şi procesul cunoştinţele tehmco-profesionale, un colectiv de specialişti din Mi­ braţele de muncă s-au asigurat în pe cîmp îi grămezi, sau depozitaţi vedea că aceste gospodării vor pier­
nisterul
Minelor şi Energici E-
pentru îndeplinirea cu succes a tehnologic de elaborare, dacă se pentru a pătrunde mat adînc în număr suficient, Ia 6ediile gospodăriilor în spatii ne- de o suină de pesle 27.000 Ici. bani
sarcinilor de plan pe anul în cuis fac la timp descărcările şi fac tot tainele meseriei, deoarece numai lectrice şi Consiliului Superior al Aşadar, totul era pregătit. Si to­ corespunzătoare, cind foarte bine pu­ cu care ele isi pot rezolva multe
Agriculturii lucrează la elabora­
treburi gospodăreşti.
ce se cere pentiu îmbunătăţirea în acest fel vor putea face faţă cu
şi crearea condiţiilor materiale succes noilor sarcini. Tinerii vor rea unor norme de proiectare şi tuşi, pînă la data amintită în baza teau fi transportaţi din lan direct la Iată doar cîleva din motivele prin­
pentru îndepliniiea planului pe calităţii fontei. Ele urmăresc cum dc execuţie a unor instalaţii e- de recepţie din Orăşlie nu intrase de­ baza de recepţie. Se vede Insă trea­ cipale pentru care este necesar ce
îşi îndeplinesc sarcinile tinerii care fi antrenaţi să participe activ la ba că tovarăşii Nicolae Nisiorcscu,
anul 1904. La aceste eforturi par­ cursurile de ridicare a calificării leclrice specifice agriculturii. ci t 50 tone de porumb, cu toate că porumbul contractat cu statul să fie
ticipă cu entuziasm şi tineretul dm lucrează la întreţinerea furnalelor Ludovic Zudor, Ioan Slricalu. V, Sa- predat cil mai urgent, in condilil
şi a celorlalte agregate Aceasta şi alte acţiuni ce se vor iniţia în moiîescu şi Iordan Sebaslian, preşe­
secţia noastră. optime de recepţie. Este o acţiune
pentru a se reduce timpul de mers acest scop. Oiganizaţiite U.T.M. dinţi ai acestor gospodării nu acordă
Ce şi*a propus comitetul U.T.M. redus şi opriri accidentale, pentru şi-au propus să facă din fiecare tî- suficientă alentie unei probleme atît care trebuie privită ca o datorie pa­
T n
c» C
pentru mobilizarea şi creşterea J i I o c iiln de culiui a de importantă. Ce-i drepl, tovarăşii li iolică, dar şi ca o măsură In folosul
ca agregatele să fie menţinute lot nâr muncitor un cititor pasionat al tuturor colectiviştilor.
contribuţiei tineretului la înfăptui­ timpul în bună stare de funcţio­ cărţilor tehnice de specialitate. A- amintiţi cît si membrii consiliilor de
rea sarcinilor de producţie ? Pri­ Inginerii $f tehnicienii de la vind tn sprijinul producţiei, al că­ conducere ale gospodăriilor respec- I. MANEA
vind problema antrenării tineretu­ nare De asemenea, ele veghează ceasta deoarece practica ne-a de­ uzinele „ Victoria* Ctilan se Intll- iţi Icăr ii muncitorilor, pentru întă­
ca tinerii să confecţioneze din monstrat că acei tineri care studiază rirea disciplinei in muncă. Aşa am
lui la realizarea în mai bune con- timp piesele de schimb, îar repa­ literatura tehnică au venit întotdeau­ ncsc zi de zi, in orele de lucru,
diţiuni a prevederilor planului de cu muncitorii lurnalisti, dozatori, oigani/at aici expunerea; „Mora- Pe scurt de la corespondenţi
producţie pe trimestrul IV şi con- raţiile ce le execută să fie de bună na cu propuneri pentru îmbunătă­ încărcători, electricieni, lăcătuşi. la si disciplina socialistă a muncii", *
calitate, aceasta în scopul scurtă­ ţirea procesului de fabricare a fon­ „M unea si retribuţia muncii". Aloi • La Pelrilo a 0 Cetăţenii din oraşul Pe­ ♦
Pelrilo a fost organizat
siderînd aceasta ca o premiză pen­ rii continue a timpului afectat pen­ iei, pentru mai buna organizare a Şi totuşi, deseori, si in orele li­ un concurs „Sanitarii price­ trila s-au obişnuit să meargă dos ♦
-*■
tru îndeplinirea planului pe anui tru executarea reparaţiilor plani­ muncii. Tot în acest scop se vor bere ei vin Io întilnire cu munci­ interesante .şi insfiuclive s-au do­ puţi'' p care au luat parle gru­ fa clubul din localitate unde se ♦
viitor, comitetul U.T.M. şi-a pro­ ficate. organiza concursuri pe meserii torii. De astă dalei intilnirca nu m ii vedit concursurile „Cine st io cisti- pele sanitare de la cxploaidn- ţin conferinţe interesante. Aici
pus să orienteze organizaţiile de Munca politică şi organizatorică „Cine ştie meserie cîşiigă", legate e pe platformele lurnalelor sau In qă“. La concursul „ Cine cunoaşte le miniere Petrila şi Lonea şi se ţin şi o serie de conferinţe
mai bine meseria de lurnn/isl" nm
ateliere, ci in sala dc culiuiă a
bază U.T.M. spre o activitate mai a organizaţiilor U.T.M., condusă de specificul muncii de la furnale clubului. Aici, inginerii Si tehni­ avui prilejul sd constatăm că Iar- de la preparata Petrila. Primul pe teme medicale. La club au «-
concretă, mai strîns legată de sar­ şi îndrumată de organizaţia de Preocupîndu-se în permanenţă naliştii noştri cunosc intr-adevăr loc la concuis a fost ocupat de fost ţinute de oameni compe­
cinile de producţie ale fiecărui partid, este orientată atît pentru de modul în care tinerii participă cienii uzinei, în colaborare cu co­ meserie. La fel s-a întimp/at si lQ grupa sanitară de la preparaţia tenţi conferinţe ca : „Alimen­
lectivul de conducere al clubului
loc de muncă. In acest scop am mobilizarea tineretului la îndepli­ şi contribuie la îndeplinirea sarci­ muncitoresc din Călan, orqani/.ca/u concursul „Cel mai bun electrician" Petrila, af cărei instructor este taţia copiilor", „Combaterea bo­
luat măsuri pentru ca fiecare or­ nirea sarcinilor de plan pe tri­ lilor mfecţioase" şi altele care *■
nilor de producţie, solicîtînd per­ diferite expuneri, conferinţe, con­ Aici, la clubul din Călan. se In- medicul Ruxanda Burac (Petru
ganizaţie să cunoască sarcinile de mestrul IV, cît şi pentru populari­ manent sprijinul organizaţiei de cursuri. tilncsc deseori muncitorii cu teh­ Căină). au fost audiate de peste 2.000
plan ce trebuie îndeplinite pînă zarea — folosind afişele, grafice­ partid, comitetul şi organizaţiile — Tot ceea ce facem aici — nicienii şi inqincrii uzinei. Şi, du­ ° Ca rezultat al muncii bine cetăţeni fC. Petru).
la sfîrşilul anului pe fiecare agre­ le, panourile, articolele la gazeta U.T.M. din secţia a l!-a furnale pă multe Inlî/nirî muncitorii alir- 9 Colectiviştii din Bretea P.o
gat şi loc de muncă, să le facă de perete etc. — sarcinilor de plan vor depune toate eforturile pentru spune t ovai asul Gheorqhe Alcsol, mă: organizate colectivul înhepnn- mină, raionul Haţeg, au îndră­
responsabilul cultural din comite­
derii de gospodărie orăşeneas­
cunoscut tuturor tinerilor. Organi­ pe anul viitor, ca ele să fie bine ca tinerii din secţia noastră — lui sindicalului pe uzină, vrem sd — Asemenea Intllniri, sd tot licl că din Orăştie a ob|inut lună git mult spoitul. Pe lingă alte
zaţiile U.T.M. de pe schimburi au cunoscute la toate locurile de Jurnalişti, dozatori, cauperiştî, lăcă­ discipline sportive in anul aces­
fost îndrumate să urmărească în* muncă. tuşi, electricieni, apaductieri, in­ de luna succese importante, ta a luat fiinţă şi o echipă de
Pentru anul vi­ Brigăzi ştiinţifice in mijlocul colectiviştilor planul fiind îndeplinit cu regu­ fotbal formată din colectivişti
gineri şi tehnicieni — să-şi aducă laritate. In plus, colectivul de care activează în campionatul
itor avem de în­ toată contribuţia de care sînt ca­ aici a realizat în acest an eco­
deplinit sarcini pabili la îndeplinirea planului in Comitelui pentru cultură şi artă eu efectuat ieşiri in mijlocul co* nomii la preţul de cost în va­ raional. De curînd a susţinut şi
un meci *n compania echipei
mai mari, iar mod ritmic şi la toţi indicii. al oraşului regional Deva. tinind lectivislilor din satul Arhia şi ori- loare de 438.000 lei. (T. Lăză- din Pui pe care a învins-o cu
consumul de scama de necesităţile actuale, a re­ şui Deva. In următoarei zile, alte rescu). 3-1 (Ioan Luţ).
cocs planificat pe PETRU NICSA organizat brigăzile ştiinţifice de pe. trei brigăzi ştiinţifice se vor de­
tona de fontă va opaducliec raza oraşului astfel că în prezent plasa în satele Topeşti, Băcia şi
fi mai mîc ca în aici Îşi desfăşoară activitatea 7, Sînlandrei.
membru în Comitetul U.T.M,
acest an. Aceasta brigăzi şliintilicc. fiecare răspun­ ir ffEnţk \ \
presupune creş­ (din postul de corespondenţi zând de cile o comună cu satele VIOREL ARIMESCU 13 fc?
terea gradului de de la secţia a II-a furnale aparţinătoare. secretarul Comilelului orăşenesc YX C* B L
calificare a mun­ a C.S. Hunedoara) De curînd, două dintre acestea pentru cultură şt artă — Deva şi jocul pe înlmsul patriei; 8.30
@ itte .m a Teatru la microfon pentru copii
„Scoală din Humulcşti“ ; 0,30 Dan*
6 OCTOMBRIE 1963 «uri de eslradă ; 10,40 Ansambluri
Preocupa lul „Patrio" î Nouă zile dintr-un artistice de amatori; 1100 Muzică
DEVA: Codin — cine mal og ta­
din operele? 11,30 Vorbeşte Mos­
deplina valorificare a m asei lem noase an — cinematogralul „ A tia" ; cova!? 12 00 Noi înregistrări de
SIMERIA: Povestea anilor inllu-
muzică populară ale orchestrei
căra(i — cinematogralul „Alun- „Barbu Lăularu" ? 12,20 Interpreţi
In anii care au trecut la şinoase si a 1.459 metri steri Tot in scopul valorificării fost cu mult reduse, fată de cilotuT ; PElROŞANI : Oameni dc muzică uşoară? 13.10 De ţoale
IF Orăşlie se înregistra.) lemn pentru foc din fag. depline a masei lemnoase la cifra planificată. de aluceii — cinematogralul penlru toii ? 14,00 Melodii popu­
pierderi mari de material Analizîiid cauzele care nu l.F. Orăşlie s-a mărit capaci­ Cu loate rezultatele bune
lemnos. La unele parchete gă­ dus la pierderea unor însem­ tatea despică lom lui mecanic. pe care le-a obţinui I P. .,Republica" ; Rcgino stafiei de lare îndrăgite dc ascultători; 15.00
Din viata satelor patriei? 15.40
seai buşteni cure. deşi faso­ nate cantilăli de material lem­ Datorită acestui fapt. baluri­ Orăşlie în valorificarea ma­ benzină — cinematogralul ,,7 Program muzical dedicat frunta­
naţi. cran lăsaţi să putre­ nos, conducerea întreprinde­ le care înainte, din cauză că sei lemnoase se mai consta­ N o ie m b rie A L B A 1ULIA; Că­ şilor de pe ogoare; 16,15 Transmi­
zească. Multă cantitate do rii. îndrumată de organizaţia manual nu puteau fi despica­ tă toluşi şi unele lipsuri. La pitanul Pracasse — cinematogra­ siune sportivă? 18.00 Cînlă or­
masă lemnoasă se pierdea la de partid, a holărit să extin­ te. erau lăsate in pădure mul­ parchetele „Ceata" şi „Vo­ ful „Victoria" ; Dragoste de chestra de muzică populară a Ra-
operaţia de scos-apropiat. dă mecanizarea lucrărilor tă vreme, slut despicate acum ia". de pildă, funieularole sini septembrie — cinematogralul „23
Înainte lemnul era corhănil grele, cum ar fi fasonatul, dc acest utilaj Dc asemenea, folosite mult sub capacitatea August" i SEBES: Tu eşti minu­ diotelcviziunii ; 19.00 Melodii... me­
scos-aiuopiatul, transportul, să s-a reuşit, prinlr-o resoitnre, lor. Cu toate că Intr-o 2i un nată — cinematogralul „Progre­ lodii — emisiune de muzică uşoară
pe distante foarte mari. Or, micşoreze cit se poate de romînească; 19.35 Album rle ro­
aceasta ducea pe lingă scă­ ca circa 20 la sută din lem­ funicular poale realiza lnlro sul" ; Inlilnitc pe cablu — cine-
derea productivităţii muncii, mult distanţa de corhănire a nul pentiu foc din fag să (ie 40-70 m.c. material lemnos, matngialul „Sebeşul" ; ORĂŞTIE: manic; 20.00 Teatru la microfon:
la crăpa rea şi ruperea lui, Ia materialului lemnos, să im- prelucrat in dulăpaş pentru din cauza s,*d>ei organizări a Roşită — cinematogralul „Ta- „Egor Ruliciov şi alţii"; 21,45 Mu­
deteriorări parţiale. In afară bunătălească continuu organi­ secţia lăzi. muncii luniculorele din aces­ Iria" : Cabotinul — cinematogra­ zică uşoară interpretată de Paul
zarea muncii să sc preocupe Din cadrul I. F Orăşlie au te parchete realizează doar Anka ; 22.25 Muzică de dans,
de aceasla, mulţi şeii de par­ mai mult de ridicarea califi­ fost trimişi la şcoala de ca­ 10—20 m.c. material lemnos pe lul „Flacăra” ; HAŢEG: Lanter­
chete. datorită lipsei simţului lificare un număr de 5 sorta- zi. Vinovaţi pentru aceasta se na cu amintiri — clncmatogra• Buletine de ştiri şl radiojurnale :
de răspundere şi slabei orga­ cării profesionale a muncito­ tori. Acum fiecare rampă de fac şefii de parchete care, Iul „Popular" ; BRAD: Vacantă 7,00; 13 00; 19 00; 22.00; 23,50
rilor. $i
această hotărîre a
nizări a muncii, la faza fa­ prins viaţă. In cursul acestui deşi au material lemnos sufi­ la mare — cinematogralul „SI. (programul I) 7,50; 14.00; 20 00 ;
sonat lăsau cioate înalte. A- descărcare este asigurată cu cient şi oameni necesari, nu
an, in vederea valorificării sorlatori calificaţi. Periodic roşie” ; LONEA: O călătorie 23,00; 0.50 (programul II).
poi, nu se valorificau inte­ depline a masei lemnoase, la aprovizionează ritmic lunicu- spre centrul pămintului seiia I
gral crăcile arborilor. In Insă aceşti sortatori sint exa­ larele. Uneori, sub capacitatea f i } i i •
parchetele ,.Răchita" şi „Dea­ minaţi teoretic şl practic asu­ şi II — cinematogralul „Mine­ vSttfeft/i
paxchele rămîneau crăci cu lul Grădiştii", din sectorul pra cunoştinţelor pe care le lor funcţionează si fierăslra- rul" i TEIUŞ: Clinele sălhalic
diametru de 5 pînă la 25 cm., Grădişte, au intrat In funcţiu­ posedă ielc mecanice.
- meteor o
care puteau fi folosite în mul­ ne cîtc un funicular Wysen. Ca urmare a măsurilor lua­ Este necesar ca conducerea Dingo — cinematogralul „Victo­ i ie
te scopuri. De asemenea, ca iar la parchetul „Piriul Pur- te. în cursul acestui an, in­ I F. Orăşlie să se preocupe ria" : ZLATNA: Felele
urmare a slabei preocupări carnlui", din sectorul Cugir, dicele de pierdere a masei în continuare mat mult de cinematogralul ,. hluncilorul “ ? PENIRU 24 ORE
pentru calificarea sortatorilor, un funicular Mîneciu. De ase­ lemnoase a scăzut la 2,2 U e:*(inderea mecanizării lucră­ IL IA : Apartamentul — cinema­
Sortaloarea Boboş Elena, din secţia finisaj a fabri­ sortarea masei lemnoase se menea, pe lingă aceste funi- sută. cu mult sub cifra pla­ rilor, de punerea In funcţiu­ tograful „Lumina" ; APOLDUL Vreme schimbătoare cu cerul
ci^ ,,Sebeşul” din Sebeş, îşi depăşeşte planul de pro­ făcea defectuos, cu mar» pier­ culare, la parchetele de la nificată. La lemn rotund din ne cit mai repede a celor pa­ DE SUS: Vene(ia, luna şl Iu — mai mult noros. Vor cădea plo>
ducţie lună de lună, dînd in acelaşi timp şi produse tru funiculare. să execute un cinemalogrolu! „23 August" j temporare. Vînlul va sufla poli ivit
deri de material lemnos. Toa­ 1 F Orăşlie au fost date în răşinoase şi foioase pină In control mai minuţios asupra
dc cea mai bună calitate. Pentru realizările obţinute te acestea au dus numai In folosinţă 15 fierăstraie meca­ prezent nu a fost înregistra­ felului cum se munceşte In CALAN : Eshoda. eshada — ci- cu intensificări temporare din sec­
in producţie ea este evidenţiată in întrecerea socia­ anul trecut la pierderea a nice. un tractor. încărcătoa­ tă nici o pierdere. La celelal­ parchete. nematogralul „I.C.S H * ; torul sud-vest. Temperatura în
listă. 186 m.c. lemn rotund din râ- re mecanice etc. te sortimente pierderile au L. DEMETPR uşoară 6căderc: Ziua va fi cuprinfă
între 19 la 25 grade iar noaplea va
i ! 1 o ) oscila între 8 la 14 grade.
Din istoria unui imperiu C OCTOMBRIE I963 PENTRU URMĂTOARELE
Spectacolul cel oi' mai hune formalii Florica Lor ini dimineaţă; 7,10 Mîndru-i azi o- 3 ZILE
Programul I : 6 00 Concert de
323 pagini, 11,50 lei
f / f Lucrarea îşi propune să facă cu- gorul tării — emisiune dc cînlc- Vremea sc menţine schimbătoare
noscule aspecte caracteristice ale cc ? 7,25 Piese simfonice de mare favorabilă ploilor locale şi cu tem­
Cu cîlcva zile în urmă aştep­ bine de publicul prezent : aplau­ ţia de dansuri cu cinci generaţii un înalt nivel bogăţia folclorică imperiului otoman şi lupta po­ popularitate ? 8,06 Răsună cîntccul peratura tn uşoară scădere.
tam in fala clubului „ SicJerurgis- ze îndelungi, repetate, la scenă a căminului cultural din Păuci- a poporului nostru. poarelor cotropite sau ameninţate
tul" din Hunedoara, plin de ne­ deschisă pentru minunatele clipe neşti, sînt doar cîţiva dintre cei Decernîndu-se cupele instituite de turci, şl iu special lupta multi­
mo a
răbdare şi curiozitate, sosirea ar­ de desfătare aitistică oferită care au cules aplauzele celor de Comitelui de Stat pentru seculară a poporului romin. Numai i « • s e a o m o ® a c a a « « c_ '••« V a W .W -V e *
s a t
« o a
tiştilor amatori la spectacol. Era Laminalorul Dumitru Hondrea aproape 1.800 de spectatori ve­ Cultură şi Artă. Consiliul Central cunoscînd îndeaproape forţa mili­ f ASOCIAJiA CRESCĂTORILOR D£ ALBINE R.P.R.:
vorba de un spectacol prezentat şi inginerul Mihai Curcubătă dm niţi să vadă şi să aprecieze „floa­ al Sindicatelor şi U C E C O M tară colosală a turcilor, pe acea
de formaţiile artistice care s-au brigada artistică de agitaţie a la­ rea" artei amatoare din regiu­ căminului cultural din Stremţ, vreme, izbutim să înţelegem in ade­ l* Filiala regiunii Hunedoara
minorului de 450 din Hunedoa­ nea noastră Nu aş putea insa clubului „Siderurgistul" dm Hu­
dovedit a fi cele mai bune in vărata lor valoare marile victorii
ra, zugravul Tiberiu Schenk şi să nu adaug la această înşiruire nedoara, Casei raionale de cultu­
prima etapă a celui de-al Vll-tea obţinute de poporul nostru sub angajează prin concurs:
coafeza A u r ic a __________________ ______________ de nume şi ne ră dm Haţeg şi cooperativei •:
concurs, clasilicindu-se pe locul cele ale soliştilor conducerea unor vestiţi comandanţi
I la faza regională. Şi, fa ora sta­ Ştefan, dm for­ „Drum nou din Hunedoara, s-a de oşti ca Mlrcea cel Bălrin, Ioan — u n c o n t a b i l prârecâpcia cjli tura
maţia de dan­ vocali, desigur şi subliniat că activitatea depusă de
bilită, nenumărate autobuze, adu- 9 , t semna n dc Hunedoara, Vlad Ţepeş, Şleîan s a B a r iu Jl<ei l u n a r .
suri a coopera­ de data aceasta aceste unităţi în procesul de edu­ cel Mare. Ioan Vodă, Mihai Vitea­
cind un număr impresionant de tivei Reteza- ________ 0/03 r cîlevih a câ- caţie a maselor este meritorie şi !• Candidaţii se vor adresa Tilialei regionale a Asocia-
interpreţi ai cin tecului şi jocului zul, sau etapele ulterioare ale aces­
tul" dm Haţeg, ' “ ------ ------- ror măiestrie au constituie un exemplu bun.
dc pe frumoasele plaiuri hune- învăţătoarea Otilia linca dm co­ îneîntat p u b lic u l: Hisabeta Ben- tei lupte. !; ţiei crescătorilor de albine, slr. 23 Ausiust nn 22 Deva
dorene, au poposit in apropie­ rul Casei raionale de cultură din de, dm Orăştie, Ana Voîcu dm Prima etapă a celui de-al VII- Din parcurgerea lucrării vom mai
rea sălii de spectacole... lea concurs a luat sfîrşit. In pre­ observa cum lupta antiotomanâ re­
Sebeş, forjorul losif Wolner, func­ Haţeg, Victoria Rusan din Cugir, zent se desfăşoară cea de a doua. vine ca un factor constant in po­
.. Aproape 600 de artişti ama­ ţionara Olimpia Barna, dm corul Dumitru Rădoi din Deva. Artiştii amatori de pe plaiurile litica celor trei provincii istorice ale PRODUCĂTORI I
tori au urcat cu prilejul acestui sindicalului C 5. Hunedoara, mun­ Spectacolul de calitate, de prim Hunedoarei vor aduce în scenă palriei noastre (Ţara Romîneascâ.
spectacol scena, înlrccindu-se în citorul Sabin Petrean din taraful loc în regiune, a constituit un noi cintece şi dansuri, dovechn- Moldova şi Transilvania), cum in I ® C ontradînd laptele rle vacă şl rle oaie cu I.CJ.L. Simerla,
ceea ce priveşte interpretarea cu căminului cultural din Vafa de beneficiaţi de urm ătoarele a va n ta je :
tablou plin dc culoare şi pros­ du-şi încă o dată ataşamentul această luptă masele populare au • p rim iţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalelor,
măiestrie a cintece/or şi dansuri­ /os, laboranta M. Marcela, din peţime. S-a dansat cu vigoare, faţă de partid, conducătorul în­ făcui mari sacrificii, in opoziţie cu
lor populare alese in repertoriu formaţia de dansuri a C.S Hu­ ţelept al poporului nos^u. mareo boierime, care, pentru a-şi • avansuri (te hani în contul contractului.
Despre care dmue artiştii ama­ s-a cîntat cu bnc(e şi căldură. păstra poziţiile el economice şl ® preţuri convenabile pentru produsele predate,
tori, entuziaşti interpreţi, sa scrii? nedoara, „fam ilia" colectivistultg Artiştii amatori şi-au dovedit şi E. USKAR politice, a trădat lupta poporului şl • repaiLlzări de păşuni.
Tuturor li se cuvine aceeaşi apre­ Traian Armion, Netuţa — soţîa — de această dată talentul şi pa­ metodist la Casa regională a acceptat dominaţia otomană, tn Pentru ÎLchelerea de contracte vă veţi prezenta la punctele
ciere exprimată de altfel cel mai şi Mariana — fiica — din forma• siunea, dorinţa de a valorifica la a creaţiei populare cîrdâşte cu care a exploatat masele şi centrele de achiziţionare a laptelui din comuna respectivă sau
populare. direct o ficiilo r raionale.