Page 19 - 1963-10

T&. m» Drumul socialismului Fag. r
!*.’ l.TCJ; .:«UiOiKE

FACTOR DE B A fA IN SPO RI H

Cu 10 tone mai mult decît

prevăd sarcinile de pian

întregul colectiv de munci­ tilizarc mai înalţi decît cci pla­ lot mai intens, capătă un ca­
tori, ingineri şi tehnicieni al nificaţi, o producţie sporită dc racter tot mai viu, mai antre­
secţiei Laminor de 800 mm. a laminate. Măsurile cuprinse în nant. Avind la baza criterii şi
C. S. Hunedoara se preocupă planul M.T.O., care s-au inlăpiuit obiective mobilizatoare, între­
permanent dc realizarea şi depă­ aproape in întregime, au condus cerea a stimulat iniţiativa şi ta­
şirea sarcinilor de plan pc anul dc asemenea la ridicarea pro­ lentul întregului colectiv care,
acesta. Unul dintre obiectivele ductivităţii muncit. Printre a- punîndu-şi Ia contribuţie în­
principale asupra căruia colec­ cestea amintim doar cîtcva : in­ treaga sa capacitate de muncă,
tivul şi-a îndreptat atenţia în troducerea a trei role la calea a reuşit să îndeplinească şi să . Vedere de pe Valea Cerne!.
mod deosebit, este creşterea de rulare din faţa foarfecii depăşească atît sarcinile de pro- | Foto: V. ONOIU
productivităţii muncii. Intere­ „Dombrct" ; înlocuirea şi adap­ ductie cît şi angajamentele lua- j
sul manifestat pentru creşterea tarea noilor tipuri de motoare tc in întrecere.
Folosind tehnica nouă şi metodele productivităţii se poate vedea pentru acţionarea dispozitivu­ Rezultatele bune obţinute în
şi din felul cum a fost realizat lui de ridicare a cajei de blo­ creşterea productivităţii mun­ In unităţile T. M. Deva —
avansate de lucru — acest indicator pc primele nouă curi. la creşterea cii se leagă de munca entuzias­ un rjf/n intens lucră ri/or de investiţii I (I)
luni ale anului. In această peri­
De asemenea,
tă a tovarăşului
Vasile Uina,
oadă s-a realizat o productivi­ productivităţii muncii a contri­ Ion Topliccanu, Drăgălm Pop,
obfânem randamente sporite tate de 411 tone laminate pe cap buit în marc măsură şi aplica­ Francisc Tămaş, din brigada de
de muncitor, faţă de 401 tone rea în procesul de producţie a laminatori condusă de Petru Pe şantierul T.C.M.M. Teliuc
Punind un accent mai mare ca in susţinerii mixte ele., au dus la rea­ cit a fost planificată. unor inovaţii şi raţionalizări e- Constantin, a tov. Ioan Dănilă,
anii lieculi pe folosirea tehnicii lizarea planului de producţie ia Dacă productivitatea muncii ficicntc. Aici aş vrea să amin­ Sabin Stilez., Ioan Ciuciu din se poale rminei mai bine
noi si a metodelor avaasale de lu­ mod ritmic lună de lună. In obţine­ a crescut, aceasta se datorează tesc doar una singură şi anu­ brigada de laminatori, condusă
cru, pe creşterea vitezei de avan­ rea realizărilor amintite un rol de atît muncii pline de însufleţire me : „Maşină pentru călirea su­ de Gherasim Sîrbu şi a altor (ConUnuaic din i>ag. /-n) bunătăţirea sistemului de planifica*
sare in abataje, sprijinind Îndea­ mare importantă l-a avut buna or­ a colectivului de laminatori, cît perficială a pieselor ce deser­ laminatori.
proape toate brigăzile, asigurîndu-Ie ganizare a muncii. Organizindu-şt şi unor măsuri importante şi e- vesc laminorul'', care a dus la Pornind de Ia realizările bune acorda şi conducerea I.R.T.A. prin re şi organizare a muncii. Pentru
cu ţoale cele necesare pentru ca mai bine munca şi folosind metode ficacc pe care lc-a luat condu­ reducerea timpilor dc oprire a obţinute pînă în prezent pc li­ asigurarea respectării întocmai a a putea cunoaşte în orice moment
6â-şi realizeze planul de produci ie, avansate de lucru, minerii din acest cerea secţiei şi asupra cărora agregatelor, la dublarea vieţii nia creşterii productivităţii contractelor încheiate. stadiul lucrărilor şi a interveni la
conducerea sectorului si organiza­ sector au reuşit să ajungă la o vi­ şi-a îndreptat atenţia de fieca­ pieselor, la mărirea timpului de muncii, muncind şi pe mai de­ timp cu măsuri, atunci cînd se
ţia de partid au mobilizat Întregul teză medie de avansare in abataje, re dată. funcţionare, deci Ia creşterea parte cu entuziasm şi hotăiîre, Este necesar să amintim cîteva ivesc greutăţi, este necesar sa sc
colectiv la o muncă mai rodnică, In trimestrele I şi U, de 100,4 m. st Aşa, spre exemplu, la creşte­ indicilor dc utilizare. colectivul secţiei noastre poate cuvinte şi despre aprovizionarea introducă planurile dc producţie
reuşind să oblină rezultate deosebite respectiv 100,5 m. lunar, depăşind rea productivităţii muncii a dus Nu putem vorbi de măsurile, şi trebuie să obţină rezultate şi şantierului cu utilaje şi materiale. desfăşurate, cu stadii fizice, defal­
In creşterea producţiei si a produc­ cu aproape 30 m, pe lună viteza în primul riad aprovizionarea căile şi mijloacele care au dus mai bune. Aicî, răspunderea revine în între­ cate pină Ia echipe şi cu termene
tivităţii muncii. medic planificată. Viteza de avan­ ritmică cu lingouri calde la la sporirea productivităţii mun­ AUREL MMIAILESCU gime beneficiarului — T.M Deva. precise peniru fiecaie fază. De
Mincni, inginerii si tehnicienii sare este In continuă creştere. Ma­ temperatură admisă de lamina­ cii în secţia noastră, fără să nu maistru strungar S-a întîmplat de mullc ori că a asemenea, la echipe, este necesar
sectorului V de )a E. M Lonea ou joritatea brigăzilor de mineri, asa re, întreţinerea agregatelor în amintim de întrecerea socialis­ (din postul dc corespondent! existat front de lucru pentru mon­ să se introducă cît mai grabnic
extras peste sarcinile planului de cum este si brigada condusă de bună stare de funcţionare, tă. In cadrul secţiei laminor voluntari dc Ia laminorul de foile de lucru lunare.
producţie în cele trei trimestre care Moise Danciu, au ajuns acolo incit respectarea instrucţiunilor cu 800 mm. aceasta se desfăşoară 800 mm. — C. S. Hunedoara), taj şi utilajele nu erau sosite pe N-ar fi rău dacă în vederea îm­
au trecut din acest an moi mult de puşcă cu regularitate de trei ori pe privire la încălzire şi lami­ şantier, sau au fost aduse incom­ bunătăţirii sistemului dc planifica­
9.000 tone de cărbune. Accasla ca schimb. Brigada lui Moise Danciu nare. Toate acestea au dus şi la plet. Aşa s-au petrecut luci urile
urmare a creşterii vitezelor de a- a reuşit să extragă in fiecare continua îmbunătăţire a pro­ cu concasorul cu fălci, îngroşâto- re şi organizare a muncii s-ar efec­
vansare si a măririi randamentelor schimb, din abatajul cameră nr, cesului tehnologic de fabricaţie. Angajamentele luate sînt traduse rul de 5.000X2.500 mm. şi alte tua chiar un schimb de experien­
pe post. Astfel, lată de 2,061 tone 506 unde lucrează, cile 2-3 st chiar Organizarea raţională a locu­ utilaje pentru separarea magnetică. ţă cu I.C.S. Hunedoara.
pe post cit era planificai s-a rea­ 4 cîmpuri de cărbune din fiecare lui de muncă, respectarea de în viată Lipsesc de pe şantier o seric dc Trebuie avută apoi mai multă
lizai, în perioada amintită, o pro­ aripă a abatajului. In acest «celor către fiecare laminator a in­ materiale ca cherestea, oţel-beton, grijă faţă dc folosirea utilajelor şi
ductivitate de 2.275 tone pe post, toate brigăzile îsi realizează planul strucţiunilor tehnologice şi în­ Colectivul staţiei C.F.U. I Pe.ştiş, La îndeplinirea angajamentului confecţii metalice şi tîmplârie me­ aprovizionarea tehnico-materială a
adică cu 214 kg. mai mult fată de în fiecare lună. Cuvintele „brigadă deplinirea sarcinilor la fiecare din cadrul direcţiei de transporturi privind regularitatea circulaţiei şl talică. Aceasta, în marc parte, fie şantierului. Iar aici, se cere mai
plan. Numai din abatajele cameră sub plan" n-au mai fost rostite în loc dc muncă, buna întreţinere feroviare a C S. Hunedoara, s a depăşirea planului de transport un mult efort din pârlea T M. Deva,
ale sectorului s au extras prin sus­ acest r,n în cadrul sectorului V. A- şi funcţionare a agregatelor, re­ angajat să realizeze o regularitate aport însemnat şi-au adus comu­ din cauză că nu s-a insistat din Beneficiarul, ca principal interesat
ţinere mixtă mai mult cu 2G.000 tone ccst fapt a contribuit si cl in marc ducerea timpilor neproductivi de circulaţie a trenurilor de 97 la niştii Vasile Codja, impiegat de hmp pe lingă furnizor pentru a în darea în folosinţă a lucrării la
de tărbune decît era prevăzut h\ măsură Ja sporirea producţiei, a etc., au contribuit de asemenea sută fata de 95 la sută planificat. mişcare, Petru Iovănescu, şef de le expedia, fie că n-au fost trans­ termen, trebuie să facă totul pen­
plan. productivităţii şi la realizarea dc e- în mod substanţial la creşterea Mobilizat de organizaţia de partid manevră, Ioan Măgurean, revizor portate de la baza trustului. Des­ tru a asigura şantierului din timp
Succese de seamă a obţinut colec­ conomii. productivităţii muncii. întregul colectiv şi-a consacrat toa­ de ace, Gheorgho Tuca, mecanic de tul că de aici pornesc o scamă utilajele şi materialele de care are
tivul aceslul sector şl in reduce­ Muncind cu aceeaşi sîrguinţă şt Asigurarea sectorului de în­ tă oapacilatea sa pentru realizarea locomotivă ş,a. de greutăţi în bunul mers al lu­ nevoie.
rea preţului de cost si a consumu­ pricepere, este neîndoielnic că har­ treţinere cu toate materialele şi acestui indice dc bază în exploa­ Angajamentul pentru luna octom­ crărilor pe şantier.
lui de material lemnos. Economiile nicul colectiv al sectorului V va piesele necesare pentru fiecare tarea feroviarii. Eforturile depuse brie a fost reînnoit. Rezultatele din Despre lipsuri ar mai fi încă Comitetul sindicatului şi condu»
la preţul de cosi depăşesc suma do obţine izbînzi tot mai frumoase In agregat şi loc de muncă; res­ de mecanici, fochisti, manevranţi, primele zile ale acestei luni sînt multe dc spus. întrebarea este dacă cerea şantierului vor trebui să-şi
400 000 lei, iar consumul de lemn lupta pentru cărbune mai mult şl pectarea cu stricteţe a graficu­ acari, revizori şi personalul de mult mai bune ca in luna trecută. ritmul lucrărilor poate fi accele­ îndrepte atenţia spre organizarea
a «căzui cu B m c. pe 1.000 de tone de mai bună calitate. lui de revizii, reparaţii curente mişcare în organizarea şi desfă­ Aceasta este o garanţie că colecti­ rat. Răspunsul este : da. Pe şantie­ consfătuirilor de producţie şi a
cărbune extras. NAGY ŞTEPAN şi capitale / folosirea maximă a şurarea mal bună a transporturilor vul nostru îşi va îndeplini cu cin­ rul T.C.M.M. Tefiuc se poate munci întrecerii socialiste. Faptul că |n
Măsurile luate de către conduce­ mecanic capacităţii cuptoarelor ; reduce­ au dus la depăşirea angajamentu­ ste şi acest angajament. acest an a fost organizată doar o
rea sectorului, la Indicaţia organi­ (din postul de corespon­ rea timpului de laminare a fie­ lui. Regularitatea circulaţiei trenu­ ADRIAN OPREA mult mai bine. Şi iată cum. singură consfătuire la nivelul sec­
zaţiei de partid, privind extinderea denţi voluntari de ia cărui lingou, a permis fiecărui rilor a fost realizată în proporţie de mecanic do locomotivă In primul rînd este necesar ca, ţiei, iar la nivelul grupelor de ase­
perforajulul pneumatic şi rotativ, a E M. Lonea). schimb să realizeze indici de u- 08,2 la sulă şi ca urmare sarrînîli; (din postul de corespondenţi sub îndrumarea Comitetului orăşe­ menea puţine, a dăunat. Fără în­
de transport pe luna septembrie au de la direcţia dc transporturi nesc dc partid Hunedoara, sâ fie doială că dacă s-ar fi ţinut cu re­
întărit dreptul de control al or­
fost îndeplinite şi depăşite. a C.S.H.) gularitate, oamenii ar fi făcut mul­
ganizaţiei de bază dc pe şantier te propuneri valoroase, care ar fi
asupra conducerii tehnico-admi- condus la înlîmpmarea multor ne­
mstrative. Biroul organizaţiei dc ajunsuri.
Cabinetul tehnic, în sprijinul bază la rîndul său să militeze mai
Cît priveşte organizarea întrece­
inovatorilor mult pentru ridicarea simţului de rii, între loturi şi echipe, trebuie
răspundere al cadrelor tehmco-irv
Inovatorii de la Pre­ cabinetului tehnic a lui din vagoanele ginereşti în primul rînd şi al tu­ avut grijă ca ea să aibă la bază
parata din Pelrila au organizat recenzii şl C.F.R." (aufori Rădu- turor oamenilor faţă de soarta pro­ cele mai semnificaiive criterii şi
să fie urmai ilă îndeaproape. Iar
primit un preţios spri­ buletine dc informa­ leseu Ioan şi Boţon în acest sens, un sprijin substan­
jin din partea cabi­ re. Elisoi), „Modificarea ducţiei. Prin colectivul său dc agi­ ţial îl poate acorda colectivului
tatori şi toate mijloacele ce-i stau
netului tehnic. Perio­ Rezultatele acestor jghiabiilui de vărsare
dic, ingineri ca Hag- preocupări se văd. In a pompei de 26 m c." la îndemînă sâ le exphcc importanţa şantierului consiliul local al sindi­
catelor din oraşul Hunedoara.
hoghi Alexandru, M\- cele 9 luni care s au (autor Toth Ioan), obiectivului la care lucrează şi ce
rică Gheorghe, loniţă scurs din acest an !a „Semnalizatoare opti­ cîştigă economia naţională prin lată deci, cîtcva căi prin care
Ioan şi alţii au ţinut darea lui în folosinţă mai devre­ realizările pe şantierul T C M M ,
cabinetul tehnic an ce dc umplere a silo­
In fala colectivelor fost înregistrate 43 zurilor <lc cărbune me. Să îndrume apoi comitetul Tefiuc ar putea h sporite. Flc con­
de Inovatori conferin­ do inovaţii, din care brut" (autor Florea sindicatului şi conducerea tehnico- firmă că există posibilităţi reale de
ţe tehnice pc teme 41 nu fost aplicate In Sabin). administrativă spre a crea munci­ scurtare a termenului de dare în
de producţie, referi­ torilor o viaţa de şantier cît mai folosinţă a obiectivelor ce se con­
producţie, îar celelalte Aceste inovaţii duc
toare la căile creş­ se află In studiu. plăcută. Cunoscînd importanţa lu­ struiesc Este necesar numai ca
terii productivităţii la uşurarea muncii aceste posibilităţi să fie valorifi­
Dîrtre inovaţiile a omului, la sporirea crării, ducînd o viaţă bogată în
muncit, îmbunătăţi­ căror eficacitate este tot felul de activităţi, colectivul sc cate dm plin. Iar in acest sens,
productivităţii muncii,
rea calităţii produse­ mai marc amintim: la îmbunătăţirea cali­ va suda, iar fluctuaţia — o altă or (i cît sc poate dc bine venit şi
lor, reducerea preţu­ un sprijin substanţial din partea
Confecţionarea • unei tăţii produselor greutate întîmpinată în realizarea
lui dc cost, mecani­ conducerii T.C-M.M. Bucureşti.
zarea lucrărilor grele bonzi mobile de uni­ P. CAtNA planului — va scădea simţitor.
ele, Apoi, colectivul formizare a cărbune­ corespondent Cu multa tărie se impune Îm­ îng. CH. COMŞUŢA
Maistrul Laszlo Bela, de la atelierul dc^ motlclâric a F. < .
Orăştic, explică echipei dc mode lori, condusa dc Polonvt i- Hongkong 600 de yeni, se vinde in antelor", care a făcut recent multă
SUFLETE vîlvă.
chard, cum va trebui excculată o piesă pentru ca timpul clc exe­ Japonia cu 60.000. Profilul este de
cuţie a acesteia să fie cît mai scurt.______ _ _ _______________ — 10.000 la 6ulă. Pentru un asemenea — Ştiu — a continuat cl — că zia­
Unde nu există spirit gospodăresc prolit contrabandistul trece orice riştii nu au timp 6ă 6ludic7c volume
obstacol — acolo unde sc poale —
atit de groase şi dc aceea atn pus
încă în secolul trecut, negustorii dc
Bursa neagră adevărată tortură. Nu esle puţin lu­ shipelianlo au adoptat regula de a împinge un leanc gros dc bancnote, esenţialul pe copertă. Cilili vă rog j
cru să-ţi procuri banii, 6ă găseşti o-
... Japonia deţine primul loc in lu­
îşi face loc plîngăreala a stupefiantelor geniul respectiv, să te înţelegi asupra livra gratuit primele doze dc stupe­ acolo unde este necesar — recurge me in ce priveşte consumul de slu-
la pumnal sau glonte $i, în cele din
In vederea asigurării hranei ne­ vată pe 6 ha. Aceştia, ne referim Prin uşa deschisă a bufetului „Ka- preţului. Vreo 20-30 de persoane tre­ fiante. După aceea, „diavolul alb" urmă — la pachetul dc heroină. pulionte. Heroina, care este de zece
nu mai dă drumul victimei din ghea­
buie 6ă-şi încredinţeze banii unui in­
cesare animalelor pentru perioada la vrejii de fasole, sînt bogaţi în vosîikia" 60 zăreşte un şir dc căsuţe divid şi să aştepte, să aştepte, 6ă rele safe. Pc6le 100 de vase străine acostea­ ori mai toxică decît morfina st de o
de stabulaţic, în acest an la gos­ proteine şi, însilozaţi în amestec jalnice. Nu sint insă nişte simple aştepte pînă cind omul lor de înrre- Agenţii din Yokohema, care re­ ză zilnic pc ţărmurile Japoniei. În­ sulă de ori moi puternică decît o-
cearcă 6ă urmăreşti noaptea, dintr-un
podăria agricolă de stal din Bu­ cu porumb, pot asigura un nu­ cocioabe. In aspectul lor există ceva dere, după o seric de convorbiri crutează „marfa vie", ştiu că esle dc pmimil. nenoroceşte în ţara noastră
cea s-a planificat a sc pregăti treţ valoros ciudat, tainic, alarmant, ceva cu mult telefonice complicate, parole, sc in- ajuns să convingi o fcme;e să gusle luminator coboară Intr-un anumit loc pcslc 200.000 de oameni. Numărul
dc pe bordul vasului
un pacheţel.
5 600 tone de nutreţ însilozat. Cum au fost folosite aceste sur­ mai îngrozitor decît simpla mizerie. lilncştc la capătul celălalt ol oraşu­ odată din otravă, după aceea se duce Obiectul, abia vizibil, va fi preluat victimelor ei continuă să crească..."
Cc anume li împinge în ghearele
Realizaiea acestei cantităţi ar fi se dc furaje la GAS. din Bircea > Strada parcă dormitează. Nu sc lui cu un alt agent care deţine mar­ ea singură în orice speluncă. Pentru in zori dc o bărculă dc pescari. „diavolului alb" 1
permis o furajare raţională a ani­ In nici un fel Ele s-au pierdut da­ vede nici uit locuitor dc al ei care fa, Sa aştepţi şi dc fiecare dală să patru prafuri de heroină îşi va da toţi In apropierea uzinelor metalurgice
In prunul rînd, dezgustul
pentru
malelor, ceea ce implicit ar ii torită nepăsării de care au dat do­ să-şi pregătească mincare. să cum­ te chimiîc ghidul că cel care a ple­ banii şi nu va mai scăpa niciodată se încarcă minereu adus din ţările viaţă caic apare la toii oamenii ne­
condus la obţinerea unor pro­ vadă faţă de aceasta problemă, pere ceva de la zarzavagii? 6ă întin­ cat sau nu sc va întoarce, sau va din acest cerc vicios. Asiei dc suri-est. Undeva In adîncul
ducţii sporite de lapte şi de car atît tov. ing. Sabin Biada, directo- dă rule ude, să legene un copil. înlocui heroina cu praf de curăţat Să semeni chinuri inumane pentru lui sini ascunse stupefiante. voiţi să aibă mereu tn fală cele mai
josnice taluri ale naturii
omenesh.
ne. La ora actua- r ® E S3 B B 3 B 'B B .B 9 B î ru gospodanei, Marfa din prăvălioară — băsmâlu- dinţii, aşa cum sc inlimplă de nenu­ a culege apoi din ele o recoltă boga­ Mecanicii de la aeroport s au a- Toţi acei care sînt nevoiţi 6ă găseas­
lă însă gospodă­ lc, brichete, ceşti — s-a acoperii (lc mărate orî. tă de aur — iată baia comerţului de propiat do avion să preia uleiul uzat. că distracţii pentru huzurul puterni­
ria nu are pregă­ Sa valorificam cu grija Varvâlichi Miluif mult cu un strat gros de praf. Dar Cind, în cele din urmă, omul pune contrabandă cu stupefiante. Dar ei ştiu că în ct 6e găsesc gra­ cilor lumii, loli cci care sînt nevoiţi
tit decît 2.660 t toata sursele de furaje care răspunde acest lutru îi este lot atît de indi­ mina pe pachete), nimic nu-l mai c- Lumea care sc ocupă cu această nule dc heroină ■, ştiu $1 cum 6-o să fie zi dc zi in contact cu conse­
de siloz. Nereali- H K a f s e a H s s E m s a a a de sectorul . zo- ferent vinzălorului ca şi vecinului inoţioncază, nimic nu-l mai înspăi­ treabă ncfaslă respectă cu strictele 6eparc. cinţele moralei burgheze.
.
.
zarea cantităţii otehme şt deci său, proprietarul spălătoriei care pri­ mântă. In asemenea clipe şi 6lrada două legi nescrise. In primul rlnd. se Cum să arestezi un contrabandist In ai doilea riiul, căutarea de sen­
de furaje insilozale prevăzute este şi de baza furajeră. Dc aici re­ veşte fix in 6lradă, cu coatele spri­ parcă îşi scoate masca. Prăvălioare­ întreţine în mod artificial pc piaţă o dacă poartă tunică militată si a sosit zaţii tari, necunoscute intr-o viaţa
jinite pc o grămadă de cămăşi ne-
justificată de conducerea gospo­ zultă clar că prea puţin i-a intere­ călcalc. le. spălătoriile, birturile sc transfor­ lipsă dc stupefiante pentru ca fieca­ în Japonia cu un avion militar care care nu oferă tinerei generalii bucu­
dăriei prin „lipsa" de nutreţuri sat pe tovarăşii respectivi în ce mă deodată în spelunci pentru con­ re consumator 6ă trăiască cu frica aterizează la o baîă americană I Nu rii, vocaţii, idealuri. Tinerii si tinere»
sau de alte resurse. măsură se asigură hrana necesară Prin birturile şi bodegile, neobiş­ sumatorii do stupefiante. că tocmai pentru el nu va ajunge as­ înlîmplălor primele piele dc stupefi­ Ic iu haine de piele, care se plimbă
Să vedem insă dacă situaţia este animalelor pentru perioada de iar­ nuit de mutic pc această străduţă Strecurbidu-so intr-un colţişor, hc- tăzi doza mult dorită. Nu există mij­ ante au apărut in anii ocupaţiei în fără rost cu molociclclcle pc so.-cic,
aşa cum o prezintă conducerea nă. O asemenea atitudine este mizeră, circulă de dimineaţă lot te­ roinouMnul dizolvă praful alb în ci- loc mai bun pentru asigurarea per­ apropierea cazărmilor americane. pun mina pe siringă şi din plictisea­
lul de oameni. Si cn toate că rareori
acestei unităţi G AS. din Bîrcoa condamnabilă şi ea ar trebui să se inlimplă ca vreunul din ei să co­ teva picături dî apă pc fundul unei manentă a unei desfaceri Imediate. Trei sferturi dîn suma uriaşă pe care lă stupidă.
posedă o grădină care ocupă a- constituie obiectul unei temeinice marnic ceva dc mincare şi aproape ceşti răsturnate, scoale din sin o si­ In al doilea rînd, nici unul din par­ tara o cheltuieşte anual pentru he­ Colţul, acoperit cu un cearceaf
proape 200 de hectare teren din analize la nivelul trustului Gostat, niciodată nimeni nu cere vreo bău­ ringă nespălată. O înţepătură şi omul ticipanţii la acea6lă afacere nu tre­ roină — 70 de miliarde din 90 cad murdar în care se ghemuieşte si­
cel mai bun. In urma recoltării legu­ aîlat la numai cîteva sute de me­ tură alcoolică, proprietarii barurilor cade aproape imediat in extaz. buie să folosească singur mei heroi­ in mîinilc străinilor. lueta unui om care !si înlige in vouă
nă. nici opium. Motivul este toarte
melor au rămas însemnate c.mii- tri de locul unde s-au irosit aceste ii bufetelor suit foarte uulilerenli In ghiareîe simplu — „cu un consumator de stu­ — Ce să*i faci ? Spun ollind cei acul siringii cu heroină, este denu­
tăţi de resturi, care, însitozale, în valoroase surse de furaje. Cartierul Hînodc-Cio din Yokoha- pefiante să nu ai dc-a face; nu-i poţi care 6-ar cuveni să sc ocupe <le a- mit cu cuvinlul cnglczcsa „pump-
amestec cu poiumb, paie de orz „diavolului alh‘f ceaslâ problemă. In urmii cu 30 de room".
Condiţii există ca deficitul de ma îşi are obiceiurile sale. Aici esle încredinţa nimic — el mi C6te om". Da, de aici începe intr-adevăr să
etc. ar fi putut acoperi în mare furaje la G A S Bîrcea să fie — cel bursa neagră a stupefiantelor, unul ani ofiţerii s> funcţionarii japonezi
măsură deficitul dc furaje însi- puţin în parte — acoperit. Cumul dîn ceîc S00 de locuri din Japo­ Nici o fantezie religioasă in încer­ O cifra cu zece zerouri profitau în acelaşi mod dc situaţia lucreze o pompă monstruoasă, pnn
lozate şi ar fi dat un siloz de bună se vor recolta şi alte legume de nia unde sc vinde opium, heroină şi cările ci dc a înfăţişa chinurile oa­ lor in partea oeupală a Chinei. mii:tc miini trccc stupefiantul înain­
sufletul
menilor cure şi-au vîndut
calitate. Să luăm numai cîteva toamnă. Resturile ce vor rămîne alte droguri. diavolului nu se poate compara cu In Japonia se importă prin contra­ „C a o tumoare te de a ajunge aici. Ulii mile. miinile
trenuirălonre, jalnice ale „agentului*'
exemple. De pe urma recoltării Negustorii do heroină îşi trimit bandă pînă la 1,5 tone de heroină pe
se pot însiloza in amestec cu paie cccn ce îndură un heroinomnn. Nu nu intră la socoteală — pentru e!o
vcrzei de vară au rezultat circa aici agenţii care ian legătura cu con­ este nevoie dc prea mult ca omul sîî an. La preţul „bursei negre" înseam­ canceroasă...41 sînt pregătite cătuşele de otel. Dar
10 vagoane dc resturi (frunze sau de orz de care gospodăria dispu­ sumatorii de stupcfian'o. Politia poa­ devină pentru totdeauna consumator nă on.ooo.non ono yeni. Nici o altă tonic celelalte mîini se Întind cu lă­
căpăţim nedezvoltate) Tot dc pe ne în mari cantităţi. Tovarăşii din le aresta pe un om numai în cazul de slupeliante. Uncoii sini dc ajuns — Nu toti intc'eg ta noi că aceas­ comie spre şuvoiul puternic dc aur
urma recoltam au mai rezultat cir­ conduceiea gospodăriei să dea că găseşte asupra lui heroină. Dai\ trei doze. La cinci ore după injecţie, ■ marfă nu aduce un profit atît de !an- tă boală — nu este numai de dome­ care lişnoşte din această pompă.
ca 5 vagoane vreji de dovfeci şi însă dovadă de mai mult simţ agenţii lucrează în aşa fel, ineîl a- victima începe să simtă o mahmu­ tastic, de inimaginabil, menlinind în niul lumii criminale, că ea, asemenea
ardei, alte aproape 6 vagoane de gospodăresc, de mai multă răs­ proape că nu riscă să fie arestaţi. reală chinuitoare, datorită stupefian­ permanentă o cerere susţinuta $1 in unei tumori canceroase, atacă mereu Este cel mai mîrsav şi, totuşi, cel
pundere. ţesuturi noi, pături noi ale societăţii mai avantajos profit din lumea tn
vreji de alte plante precum şi Pentru nefericita lor clientelă, fie» tului. Numai o nouă injecţie Li poa­ creştere,
vrejii de la fasolea păstăi culţi- N. SlNICA care tranzacţie ee transformă intr-o le scăpa de aceasta. Un gram de heroină, care costă la — mt-a 6pus dl. Suqavaro, autorul care domneşte capitalul.
cărţii „Japonia — împărăţia stupefi­
V. OVCJNNIKOV