Page 20 - 1963-10
P. 20
n p * Infernal ŞofialiimuTu? Nr. m »
D upă lovitura de stat
ULTIMELE $TIUT * ULTIMELE $TIUI * ULTIMELE ŞTIR» * ULTIMELE ŞTIU» * ULTIMELE ŞTlUl * ULTIMELE ŞTIRI
din Honduras
TEGUCIGALPA 4 (Agerpres). — avion. împreună cu ci se aila Mo*
Agenţiile occidentale de presă deslo Alvarado, candidatul partidu
rclalează că răsturnarea preşedinte lui liberal (din care tace parle sl
lui tării, Villcda Morales, (n cursul fostul preşedinte), la alegerile pre
nop|il de 3 spre 4 octombrie, situa zidenţiale care urmau să aibă loc
ţia In Honduras este confuză. După la 13 oclombrie.
cum transmite agenţia France Prcs-
Lovitura de stat din Honduras s-a
Declaraţia delegaţiei C. Japon : „Ţara mea ic, forţele armate au anunţai că produs Sn momentul cind, la Wa
de|in controlul în /oale oraşele im
Sesiunea Adunării Generale a O.N.U. U.R.S.S. în legătură are absolută nevoie portante ale ţării. Cu toate accslea, shington avea loc o şedinţă a mi
niştrilor de externe ai ţărilor mem
menţionează agenţia, la Tegucigalpa,
continuă să se audă focuri de armă, bre ale Organizaţiei Statelor Ameri
NEW YORK 4 (Agerpres). — tuate cheltuieli care au depăşii cre- Omanului. Scrisoarea critică politt- cu prezenţa trupelor de independenţă'4 Iar avioane ale rebelilor au Intrat cane, cu scopul de a studia măsu
în şedinţa din după-amiaza zilei dilele aprobate la sesiunea tiecută cd britanică In Oman şi cere ca !a In acţiune In două oraşe din pro rile care ar putea li luate <fo
de 3 octombrie a Adunării Generale de Adunarea Generală, fapt care discutarea situaţiei din Oman să fie O.N.U. în Congo LONDRA 4 (Agerpres). — vincie împotriva trupelor care au O.S.A. în Ma înmulţirii loviturilor
a O.N.U. a luat cuvintul ministrul constituie o încălcare a disciplinei ascultat un reprezentant al acestui Primul minislru ol Guyanel Brita mililaro de stat in America Latină.
afacerilor externe al Sudanului Ah- financiare de căire Secretariat comitet. Sinlein profund dezamă rămas credincioase preşedintelui
med Kîiair, care. salulind încheie După ce a enumerat o serie de giţi, se spune In scrisoare, că ac NEW YORK 4 (Agerpres). — nice. Cheddi Jagan. care 6e odă In Morales. Junta militară, cire a pre Iii cursul şedinţei, Cclco Davila,
în
reprezentantul
Hondurasului
rea Tratatului de la Moscova cu elemente concrete In acest sen», tualul guvern britanic comite In In legătură cu examinarea in ca tr-o vizită neoficială Io Londra, a luat puterea, a suspendat aclivi/n- O S A., a anunţat că demisionează
privire la interzicerea experienţelor vorbitorul a mălai că. |iu|nd sea Oman acte ce contravin principiilor drul Adunării Generale a O.N.U. a declarat la 3 octombrie, tn cadrul tea tuturor partidelor politice şl a din acest post.
nucleare In trei medii, a declarat ma de aceasta. Secretariatul tre drepturilor omului şi creează in a- problemei operaţiunilor O.N.U. in Instituit cenzura presei. Postul de
că pasul urmilor trebuie întreprins buie să acorde In viitur o atenţie Ceaslă regiune de mare importantă Congo şi linanlorca accslord, delega unei conferinţe de presă, că guvernul radio Tegucigalpa şi-a încetat acti Potrivit ultimelor ştiri transmis©
In direcţia Interzicerii experienţe spoiită evitării oricăinr cheltuirii strategică o silualie ce constituie ţia U.R.S.S. a dai publicităţii o decla englez nu trebuie 6ă impună Guya- vitatea. de agenţiile de presă, în cursul lup
lor nucleare subterane şi convocării suplimentare inutile, limilind. prln- un pericol la adresa păcji. O mare raţie In care subliniază că operaţiu nci Britanice vreo holărire în dome în/r-o declaraţie tăcută fn seara telor au lost ucise aproximativ 50
unei conlerinlc iiileriidlionale pen- tr o politică de Unei coulrol fi purle a populaţiei din Anglia, se nile O.N.U. in Congo au lost provo niul dreptului electoral. dc 3 oclombrie, comandantul tor de persoane şi alte 70 au lost ră
Iru semnarea unei convenţii privi nanciar, ceierile de noi fonduri, subliniază Iu scrisoare. dezaprobă ca le de acţiunile agresive ale puteri telor armate din Honduras, colonel nite.
toare la interzicerea folosirii ar penlru ca acestea să se acorde nu politica guvernului englez In Oman. El a făcut cunoscut că aşteaptă din Osvaldo Lopez Arellano, a anunţat
mei nucleare Reprezentantul Suda mai la («mii ile absolut iiercsarc. ca li f ici nd o ca „o negare o celor lor coloniale. pailea ministrului britanic pentru re că lovitura de stat a avut loc, de
nului a denunţat, In continuare, po neprevăzute s.m caie prezintă o ur nvti nobile idealuri penlru caro In declaraţie esle condamnată în oarece preşedintele Morales a ma
litica de apartheid a guvernului gentă deosebită. luptă marco civilizaţie a ţării noas cercarea de a prelungi prezenta tru laţiile cu Commonweallhul şi mini- nifestat „toleranţă şi complicitate Declaraţiile
sud-african şl a cerut Portugaliei să ★ tre". pelor ON U. In Congo pe primele C „slrnl coloniilor. D. Sandys, răspunsul (a|ă de infiltraţia comunistă" şl din lui |uan Bosch
acorde autodeterminarea popoare NEW YORK 4 (Agerpres). — luni ale anului 1904. la cererea privind crearea unui co cauză că el nu a fost in stare să
lor din coloniile africane aliaţi* Joi după amiază n avut loc o Ne exprimăm regretul că In se Uniunea Sovietică — se arată in mitet special compus dm reprezen deţină con/roliil asupra gărzilor ci SAN JUAN 4 (Agerpres). —
sub stăplnirea ei. şedinţă a Comilelulul de tulelă sl colul al XX-lca guvernul englez sc declaraţie — nu se va considera le Fosilii preşedinte al Republicii Do
Reprezentantul Ecuadorului. Lco- penlru problemele teritoriilor nrau- face răspunzător de atentate la su gală de nici un lei de recomandări tanţi ai 3—5 |ări nle Commonwcal- vile. Relcrindu-se la această decla minicane, Juan Bosch. care f d rslu-
poblo Benilcs. a remarcat Jn <n- toiiome al Adunării Generale, Iii ca veranitatea unui stal, de bombar privind iinanlarea operaţiunilor inului, care să sc poală deplasa in raţie, agenţia France Presse scrie
vlnlul său „atmosfera favorabilă' in drul căreia s a discutat problema darea şalelor paşnice şi de menţi O.N.U. in Congo in anul 1904 şl nu că ea pare „bizară", infrucil, „pre gial în capitala Republicii Cosla Rica,
care se desfăşoară actualele lucrăii Rhodesiei de sud Cu acest prilej nerea comerţului de sclavi In Ara- va participa la acoperirea cheltuieli Guyana Britanică şi după ce va efec şedintele Morales nu era de fel pa Son Jose, a cerul la 3 octombrie ra
ale sesiunii Adunării Generale n luat cuvintul ministrul de exter bia de sud. se spune In Încheierea tua la lata locului consultări cu ţoale Organizaţia Stalelor American? fă a-
O NU. ca urmare a semnării Tio- ne al Tanguiiic ăi. Oscar Kamhnna. scrisorii lor penlru aceste opcra(iuni. parlidc'le, să prezinte recomandări siv tată de reqimul din Cuba, susli-
talului de la Moscova. în contract c.irc a subliniat Ingnjoraiea ţărilor nind elcmenlete contrarevoluţionare plice «Aiicliiini economice şi politice
cu sesiunea de anul Irccut, rin:!, africane lală de manevrele prin care pentru rezolvarea problemelor pri nibane, refugiate in Honduras". noului guvern dominican care a luat
potrivit afirmaţiilor sale „domnea o reprezentanţii minorităţii de colo Înfîlmre Gromîko-Rusk-Home vind această Iară. In seara de 3 oclombrie, preşe puterea in mina loviturii militare rle
atmosferă de teamă'. El s a pro nişti albi intenţionează să-şi m^n- „Ţara mea are absolută nevoie rle
nunlal In favoarea întreprinderii do limi domin,i|ia asupra aceslci |ârl NEW YORK 4 (Agerpres). — păreri cu privire la viitoarele măsuri indepcnd'-Mila" — a declarat Jnqan dintele Hondurasului, Morales, a so stal Inlr o declaraţie fâculă ropre-
noi ac|iiinl pe calea dezarmării şi M misii ii I de externe al Tanganl- La 3 octombrie la sediul reprcv.cn- posibile îndreptate spre destinderea sii in Cosla Rica pe bordul unul zenianlilor presei, fosili) preşedinte
5i-a exprimat acordul fală de rrci- căi a propus ca Organizaţia Naliu ta nici permanente a Marii Britanii încordării inlernalionale dominican a indica! că autorii lovi
rea unei zone dcnuclcarizalc pe mior Unite şi secretarul general să de pe lingă O.N.U. a avut loc o nouă ★
teritoriul Americii Latine. ia măsuri concrete penlru a asigura inlilnire intre ministrul afacerilor ex După tntdnîrea miniştrilor afaceri turii de *ldl din Republica Domini
★ instituirea unei conslîtuIii cu ade terne al U.R.S.S., A. A. Groiniko. se lor externe al U.R.S.S., S.U.A. şi An Propuneri penlru lichidarea cană, intenţionează să instaureze In
NEW YORK 4 — Trimisul spe văr»»! democratice In Rhodesia <1? tară „un regim terorist rle tipul Iul
cial Agcrpies, C. Alcxandroaie. sud şi constituirea unui guvern re cretarul de stat al S.U.A., Dean Ru.sk gliei. A. A. Gromlko a declarat co
transmite : prezentativ In aceasta iară la s/ir* Şt ministrul afacerilor externe a! Ma re.^pondenlilor că cei trei miniştri au segregaţiei rasiale în S.U.A. Batista".
Comitelui nr 5 al Adunării Ge şilul anului in curs clnd se va des- ţii Britanii, lordul Home, In timpul continuat schimbul de păreri despre
nerale a O.N.U., care se ocupă cu funia Federaţia Africii centrale, dm căreia a lost continuat schimbul de noi măsuri posibile în vederea destin ^jfcW YORK 4 (Arjcrpres). — chidaren celor mai evidente şl su
problemele linge taro -<ulinîmslralivc. care face parte Rhodesia <le sud derii încordării internaţionale Ziarul „New York Herald Tribune" părătoare forme ale segregaţiei
a Început joi după amiază dezbate ★ „Un.i din problemele discutate, a publică un comentariu pe marginea Printre acestea se numără aplicarea C rim ele săvîrşite
rile asupra bugetului suplimentar NEW YORK 4 (Agerpres). — Recordurile mondiale spus In continuare Tuinislrul afarenlor recentelor propuneri ale Comisiei unui regim egal al angajăm, des®- de M afia în Sicilia
al orqanizatiri Luînd cuvintul la In rindul delegaţilor participanţi exlerne al U.R.S.S., a fo*t dezarmarea. penlru drepturile civile dm SU A. yioqnrPA şcolilor care se află in
dezbateri. Draqoş Serbănescu. dote la lucrările Comitetului de Tutelă stabilite de cosmonaujii Discutarea acestei probleme nu s-a în in legălurA cu modalilătile de lichi apropierea bazelor militare, şi crca- ROMA 4 (Agerpres). —
gatul romin in Comitet, a ară al Adunării Generale a circulat la V. Tereşkova şl V. Bîkovski cheiat. dare a segregaţiei rasiale. După lea de posibilităţi penlru negri de Federaţia Partidului Comunist din
tat că deşi. pentru prima oară. So 3 oclombrie o scrisoare primită din cum se şiie. Comisia a (ost în/iin a obţine grade superioare in ar Pelermo (insula Sicilia). a dat publi
cretariatul ONU. nu mal ccie fon partea tui Roberl Fdwards. membru .MOSCOVA 4 (Aqerpies) — Am ajiim» la o înţelegere In prin* (ală în anul 1957. mată, eliminarea piedicilor In calea
duri penlru cheltuieli ordinare ale In parlamentul englez din partea Federaţiei Internaţionale de Ae cl piu asupra interzicerii plasării pe exercitării dreptului la vot al popu cităţii lexlut unei anchete întreprin
Organizaţiei destinate anului In Partidului laburist şi preşedinte al ronautică (F.A.I.) i-ou lost prezen orbilă a unor corpuri cosmi(e, avînd Raportul înaintai Congresului laţiei de culoare. se în regiunea Palermo tn legătura cu
curs. te constată că au fost efec Comilclului englez pentru drepturile tate documente tn vederea omolo la hoirl arma nucleară. Sper că In esle al Ireilea In decursul celor sase Deşi acesle recomandări nit epui activitatea criminală a organizaţiei
gării o opt recorduri mondiale sta tr-un viilor apropiat vn li încheiată ani de activitate a Comisiei. zează fondul problemei, constituind teroriste Malia. Potrivit datelor dez
bilite de cosmonauţii sovietici Va discutarea acestei probleme". tn noul raport se subliniază că doar „un început", după cum remar- văluite rle această anchetă, in ultimii
Conferinţa Partidului laburist englez lentina Tereşkova şi Valeţi Bl- A A. Gromtko n lăcnt de aseme a sosit momentul ca segreqalia să (ă ziarul citat, lotuşi ele au sus trei ani teroriştii din Malia au 6ă-
kovski. nea. cunoscut că la 10 oclombrie se fie lichidată pentru a nu se crea citat puternice atacuri din partea vîrşit o serie de atacuri criminale
i-a încheiat lucrările
In aceste documente sini descri
Şi- se f/i mod amănunţii datele tehnice va Inlîlm la Washington cu preşe o situaţie expbsivă. „Creşterea mi$ elementelor rasiste din SU A. împotriva locuitorilor rtin diferite
dintele SUA., J. Kenncdy.
încercările acestora de a discre
LONDRA 4 (Agerpres) — A mai lost adopta! un proiect de ale navelor cosmice „ Vos/ok-5" şi După iulitnirp. secretarul de flal cării protestatare a negrilor — de dita comisia nu au dus însă la nki sl.ilo, au ucis un mare număr de ani
mate şi au devastat planlalii, cul
clari comisia — a lăcut să devină
La 4 octombrie au luai slîrşil In rezoluţie condamnlnd regimul de „Voslok-6". Se arată printre altele, al S.U.A., D Rusie, a declarat, rle un rezultai. Dimpolrivă. Insuşiudu şi
Scerborough lucrările celei de a 62 u discriminare rasială din Alrica de cri puterea lor qlobală maximă de a«p;i»en^a. co?cspondenţilor că în ce clar că răbdarea de secole a negri părerea admimsliaţipi de a prelungi turi şi locuinţe. 95 de peroane au
conferinţe anuale a Partidului la Sud. Iradîune a losl de HOO.OOO kq. priveşte plasarea pp orbilă a unor lor fală de situaţia lor de cetăţeni existenta acesteia pe încă palm lost asasinate în diferite sale în ju
Pe nava „Vos/ok-5" s-au stabilii
burist d»n Anglia. Timp de patru corpuri cosmice, avînd la bord ar de mina a doua a luat sflrsîC ani, subcomitetul juridic a) Came rul capitalei SiciIiei Textul anchetei
Conferinţa a adoptat documenlul două recorduri mondiale in re pn-
zile dclegapi la conleiinlă au dez — program al Comitetului execu velşe zborul orbital; durata — apro ma nucleară, au apărut perspective Raportul recomandă elaborarea rei reprezentanţilor a elaborat un a fost prezentat comisiei parlamenta
bătut o serie de rezoluţii consacwle tiv al partidului laburist in proble ximativ 119 ore şi distanta — apro leale pentru un arord. unei legislaţii care să prevadă II- proiect de lege menit a transforma re constituite pentru anchetarea acti
situaliei interne din Anglia printre ximativ 3.329.000 kilometri. Aceste
mele asigurărilor sociale, o rezoluţie comisia Inlr un organism guverna vităţii Mafiei in Sicilia şi in 6iidul
care problemele stagnării economi In problema „planificării economiei" recorduri sini, de asemenea, recor mental permanent. Italiei.
bb. ale asigurărilor sociale, Invălă- menită să contribuie la însănătoşi- duri absolute pentru tonte tipurile
mthlulm $i a asistentei medicale lea economiei Angliei etc. de nave cosmice. Astfel, Dikovskt
deţine patru recorduri mondiale la
problema transporturilor şi a lipsei tn ultima zi a lucrărilor confe cateqoria zborurilor orbitale şi ab- „Cosa Nostrau — sindicatul crimei
de locuinţe, rămineren Angliei In rinţei, deleq»itii au adopbit o rezo solide.
urmă In domeniul tehnico ştiinţific, luţie în rare cer viitorului guvern Valentina Tereşkova, prima le D epoiîfiile radiotelevizate ale unui gangster american
problema şomajului ele.
să examineze cu «lentie structura nte ic cosmonaut din lume, a sta
Conlerinta Insă nu a luat In dis- finanţelor publice şi să instituie un bilii patru recordulI mondiale pen
cuţie cele mai importante probleme tru femei la categoria zborurilor or i
sistem de impozite caie să asigure 5 WASHINGTON 4 (Agerpres).— îneît această organizaţie eo-rno ^
ale politicii interne şi externe a An o r^paitihe mai echitabilă a veni- bitale : durata — aproximativ 71 Timp rle citeva zile în (a|a unui Jează în prezent anumite sindicate ^
gliei Datorită manevrelor aripii de ore, inâl(imea — peste 231 kilo
Ui Im i naţional subcomitet de anchetă a Senatului şi chiar oameni politici. Rubert >
dreapta a partidului, de pe ordinea Cuvintul de Includere a conferin metri, distanta — aptoximahv SU A. a apărut Joseph Valaehi, Kennedy a dezvăluit că intr-un o- *
de zi a conferinţei au fost scoase 1971000 kilomelit şt greutatea ma unul din foştii conducători ai raş, a) cărui nume nu l-a indicat. C
rezoluţiile In problemele naţionali ţei a fost mstit de liderul part! ximă ridicată In zborul orbital cir- un gangster, membru îl „Cosei C
dulul laburist. Ilarold Wilson. cumiercslru — 4 713 kg. „sindicalului gangsterilor" ameri
zării producţiei. In ce priveşte pro cani care activează şub denumi Nostra", a oferit unui alt gangsler f
blemele de politică externă, sin
ţ
:a
rea de „Cosa Nostra". Valaehi s-a 6ă-i vîndâ controlul pe care-1 avea f
gurul proiect de rezoluţie menţinut Ambasadorul 5.U.A. in Franţa holăril să vorbească despre acti asupra primarului. „Dar, a adău
i
de la începutul conferinţei pe or vitatea gangsterilor americani gat Kennedy, primarul a fost ucis
dinea de zi cere Consolidated ON U. rechemat pentru consultări după ce a aflat că „sindicatul" a ca urmare a exploziei unei bombe
decis 6ă l ucidă. Depoziţiile sale, puse de o banda rivală, iuainte
PARIS 4 (Agerpres). — Printre subiectele care vor tl dis ca tîrgul să fi fost încheiat".
Ronald Koven, corespondentul la cutate de Bohjen cu oficialităţile gu urmările de milioane de ameri Ministrul american de justiţie
Paris al ziarului „New York Herald vernului american, figurează proble cani. prin intermediul posturilor a eu bl i maţ că declaraţiile publice
(JJe. Tribune*' anunţă rechemarea ambasa ma folosirii bazelor de aprovizionare de televiziune, au permis autori făcute de Joseph Valaehi asupra
dorului SUA in Franţa, Charles Boh- militară din Franţa pe care S.U.A. an tăţilor americane să ia cunoştinţa, organizaţiei „Cosa Nostra" 6Înt s
BUDAPESTA. — După cum trans len, penlru consultări. Obiceiul con holăril recent să le evacueze, încer pentru prima oară, după cum men foarte importante intitcît ele per <
ţionează agenţiile
occidentale de
mite agenţia MTI, vineri s-a înapoiol sultărilor •— tare vor dura opt — cările Franţei de a-şl reclşllga In- presă, de uriaşa influentă a „Co mit să facă opinia publică ame- V
la Budapesta Janos Kadar, prim-sc- zece zile — il va constitui, după cum sei Nostra" şi de multe din («Irăde- ricană conştienlă de necesilalea (
cretar al C.C. al Partidului Muncito precizează corespondcnlul, înrăutăţi lluenţa Io Vielnamul de sud şl aşa* legile acestei organizaţii secrete. votării unei noi legi Împotriva f
resc Socialist Ungar, preşedintele rea relaţiilor iranco-americane. numilul „război al păsărilor". acestor organizaţii criminale El a * ?
? El a
Consiliului de Miniştri a) R. P. Unga Lnlnd cuvintul tn seara de 3 oc adăugat că „sindicatul crimei" i" este
re, din vizita de prietenie lăculă in tombrie la televiziunea america mult mal puternic la ora acti ală >
actu
nă, ministrul de Justiţie at S.U.A.,
R.S. Cehoslovacă, La încheierea vi Bundestagul vest-german a amînat decît tn urmă cu ciliva ani cînd ^
zitei a losl semnală o declaraţie co Roberl Kenncdy. a declarat că pu- senalorul Kefauver a desfăşurat o C
mună. ratificarea Tratatului de la Moscova lerca politicii a organizaţiei „Cosa ancheta cu privire la gangsteri6- C
BEIRUT. — In sala de conferinţe a loc în Bundestagul ve6t-german cu Nostra" a atins un asemenea pune! mul in SU A.
Hotelului „Phenicla" din Beirut a BONN 4 (Agerpres). — privire la ratificarea Tratatului de
Agenţia France Presse rclalează că
avut loc la 3 octombrie şedinţa de ratificarea Tratatului cu privire la interzicere a experienţelor nucleare
încheiere a relei de-a Jll-a Reuniuni în cele trei medii, Otto Winzer, prlro-
Mondiale a Ziariştilor. Participanţii la interzicerea parţială a experienţelor adjunct al ministrului afacerilor ex- „Diareic d i a m a n t a lb a str u "
nucleare dc căire Bundestagul vest-
reuniune au adoptai un comunicat
linal in care se (ace hilanlul acti gerinan a lost animată. Dezbaterile lemc al R.DG., a făcut o declaraţie va ii ex p u s la G e n e v a
in accasld problemă urmau să încea
vităţii deslăşurate în cele 10 zile cit tn care a subliniat că „clauzele" pe
au durai lucrările. pă vineri. Agcnlia relevă că aceas care lc revendică guvernul de la GENEVA 4 (Agerpres). — lejul căsătoriei ei. Diamantul a tre
tă aminarc sc daloreşlc dorinlei gu Bonn penlru ratificarea Tratatului de Excoitat dc o gardă înarmată, cut apoi la Uunilia domnitoaio Wif-
HAVANA. — Iu seara zilei dc 3 vernului dc la Bonn de a introduce „marele diamant albastru“ a sosit lelbach cu prilejul căsătoriei lui Ca-
octombrie, la Havana şi-a inchcial lu in text o clauză legala de Berlinul la Moscova nu 6inl acceptabile, în- Intr-un automobil blindat la Gene rol-Albcrt dc \V i/fetbach din Du-
crările Congresul internaţional al ar (rucit Berlinul occidental nu face par va unde va li expus pentru ci Ic va varia care devenise împărat Pe
occidental. După cum se şl ie. Berli le din R FC.
hitecţilor, la care a participat şl o nul occidental nu late parle din Re Demonstra(la din oraşul Osaha, împotriva Iratatului de securitate a- zile Inlr-o bijuterie. atunci se stabilise că valoarea dia
delegaţie de arhitecţi romini condu publica Federală Germană. Iar gu CI a propus ca şi Berlinul occiden incrIcano-Japonez, împotriva staţionării fn porturile şi pe teritoriul Japo Acest diamant celebru, avind 35 mantului esle echivalentă cu aproa
să dc Gustav Guşti, vicepreşedinte al vernul aceslci lări nu are. polrjvil a- tal, care esle o unitate politică se niei a submarinelor şl a avioanelor SUA, avînd la bord arme atomice. cnro/e şi jumătate, valorează o j) to - pe 4 chintale dc aur pur.
Comitetului de slut penlru construc cordurilor internaţionale, mei un drept parată, să adere la Tratatul de la xima/iv 600.090 dolari. Et esle unul Şleluirca diamantului cate dulea-
ţii, arhitectura şi sistematizare. La Moscova. Dacă Senatul vcst-bcrlincz din jcelc mai tiumoase diamante dc 7ă dinainte dc 1660 a durai aproa
de aşi asuma vreo atribuţie, alit in acest tel cunoscute piuă in prezent. pe un an. Mijloacele cu care a Io%f
şedinţa de închidere a congresului, ternă cit şi externă, care revine ad ar semna Tratatul, a subliniat Win- Istoria sa este deosebit dc intere şlelud au rămas necunoscute. Chior
Fidel Caslro, primul ministru al gu ministraţiei oraşului. zer, aceasta ar constitui o contribuţie santă t et a linantat războaie, a qa- cu procedeele actuale ar ti impo
vernului revoluţionar cuban, a rostii France Presse arală «ă discuţiile în efectivă a Berlinului occidenla] la lantat datorii şi a salistâcut porni- sibil să se obfinn cele 50 de ta
o cuvîhtare. această problemă continuă Inlre re- cauza destinderii încordării interna Stare excepţională în Brazilia tile extravaqanlc ale unor prinţi şi lele ale sale
TUNIS. — La 4 octombrie, la Tu prczenianlii R.F.G. $i cei ai puterilor ţionale, la crearea unei atmosfere fa Din 1961 diamantul s-a aliat as
nis a avut loc deschiderea sesiunii A- occidentale, vorabile pentru tratative între ger BRASILIA 4 (Agerpres). — să creeze (n ţară haos şi să dis prinţese. In WC4 diamantul a lost cuns Intr-un loc secret.
dunăril Naţionale a Republicii Tunis. ★ mani, f aci li Li nd apropierea şi ln|ele- La 4 octombrie, preşedintele Bra crediteze guvernul preşedintelui oierii dc Eiltp ut IV-tea al Spaniei
Goulart, pentru a l răsturna de la
In cuvintul său. preşedintele Burqhl- Rcfei incluse la dezbaterile «are au gciea lor reciproca. ziliei, Joao Goularl, a semnat un putere. După cuni menţionează liicci sale M orgarcla-nicreza cu pri
ha a declarai că ultimele lor|e mili mesaj prin care cere Congresului aqenţia France Presse, Carlos La-
National Introducerea stării excep
tare Iranceze de Ia baza militară na ţionale in ţară. Potrivit articolului cerda „a aruncat zarurile in parti „Atlas-F“
vală de la Bizerla vor trebui să Lie e- U n nou regulament administrativ 206 al constituţiei braziliene, starea da angajată cu guvernul federal". Uraganul Flora cu viteză
vaniale pînă la 15 oclombrie. Sn B e c h u a n a l a n d şi Sw aziland excepţională este destinată, din Intr-un intervin acordat unui zior a explodat pe sol
LONDRA. — După cum anunţă a- punct de vedere juridic, să Iacă de 225 km pe oră
genlia France Press, Duncan Sandys, LONDRA 4 (Agerpres). — comisar pentru Bechuanaland. Basu- nord american, et a afirmat că „zi NEW YORK 4 (Agerpres). —
mlnlslru al coloniilor şi ministru pen In protectoratele britanice Bechua- loland şi Swaziland, căruia pînă in la|ă „dezordinilor" pe cale de a sc lele quvernului lui Goulart sini nu PORT-AU-PRINCE 4 (Agerpres). — în scara de 3 oclombrie, la baza
tru relaţiile c-u Comnionweallhul, a nalaud şi Swaziland a intrat în vi- preveni, îi erau subordonaţi direct produce". Ea urmează să pună mărate". Uraganul „Flora" a hintuil cu o forlelor aeriene americane Vanden-
anunţai in mod oficial că s-a holăril goare la 4 octombrie un nou regula comisarii celor două proteclorale, tşl sub control militar securitatea in In şedinţe avute cu şelii militari violentă neobişnuita in noaptea de
ra la 22 oclombrie să dihâ loc o ron- ment administrativ. In esenţa, noul mcnlinc dreptul de a supraveghea şl ternă a statului. şt cu alte persoane oficiate, Goulart 3 spre 4 octombrie asupra teritoriu berg din Caliloinia a explodat pe sol
terlnlă penlru elaborarea conslilti|lcl regulament pune cele două prolec- da directive In anumite domenii Relerindu-se la motivele care l-au a cerut să fie sprijinit in aplicarea lui Republicii Haiti. Vintuţ a atins o rachetă balistică intercontinentală
Gitvanel britanice. loralc sub o administraţie centrali acestora. determinai pe Goulart să ceară in stării excepţionale in ţară. Potrivit o viteză de 225 km. pe oră, iar plo „Atlas-F", cca mai peiTcclionalâ din
LONDRA. — La Washington a In zaţi». Teritoriile amintite vor fi con Aceste măsuri sînt menite să în stituirea stării excepţionale in (ară, agenţiei France Presse, preşedintele ile torenţiale care au înso(il uraga seria rachetelor de atest tip.
trat fn funcţiune un „creier*1 electro duse de cile un comisar subordonat tărească controlul Ministerului colo agenţiile dc presă menţionează că se bucură dc sprijinul comandan nul au provocat revărsarea riurilor După cum Iransmile nqentid
nic care slabileşle timpul proba Ivii în niilor asupra celor două protectorate şt mart inundaţii. Agenţia Rculcr
tnlrcaoa lume pe baza dalelor furni direct ministrului coloniilor britanic. britanice, care 6Înl Înconjurate com In Brazilia situaţia politică a de ţilor celor trei armate — terestră, menţionează în dimineaţa dc 4 oc Associated Press, personalul ba
zate de salelilil spaţiali „Tiros". tn Comisarul pentru Swaziland va gu plet sau pe o mare întindere de venit acuta. Forţele reacţionare, şi maritimă şl aeriană. Aceeaşi agen tombrie că legăturile telefonice din zei a trebuit să depună eforturi pen
momenlul de iată sînl prelucrate da verna prin proclamaţii pînă va fi Republica Sud-AIricană şi pe care In primul rind guvernatorii state ţie menţionează că guvernul va fI. tre Haiti şi rcslul lumii au tosl în tru a 6linge incendiul produs, ca ur
tele pentru stabilirea timpului proba ales un consiliu legislativ In baza autorităţile rasiste 6ud-alricane ar lor Guanabara (Carlos Laccrda) şl fără îndoială, sus|inut de către sin trerupte. Potrivit unor dale neofici mare a arderii oxigenului lichid cu
bil 1n lunile noiembrie şi decembrie unei noi constituţii. Totodată, înaltul dori să le anexeze. Sao Paulo (Ademar de Barros), tind dicatele din |ară. ale, se semnalează 17 morii. care era încărcată racheta
40.065
Redacţia administraţia ziarului §tr, d Martie ar. 9, telefon 1588, 1.275, 15 35, 20 73, Taxa plălilâ la numejar conform aprobării î)Lre«|lel Senera la P.T.T.R. nr. 263 328 din 6 nolembr ie 1949. — Tiparul i Întreprinderea Pollaiafică Hune<loar*-Oev<»