Page 21 - 1963-10

Difelioii'ca Oriirrtlâ
•: p o na a
ik tn o c i o a ra -D e v a
PROLETAR! DIN TOATE ŢARfLE, UNIŢI-VA I

l i

• Mogazln
(pag. 2-a)
• Şanller de creaţie
• Folosirea deplină a utila­
jelor o rezervă Importantă
e „Cupa agriculturii"
(pag. 3-a)
• De pesle hotare
(pag. 4-a)

Anul XV. Nr. 2729 DUMINICĂ 6 OCTOMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani

M * 1 5 1

O nouă ,tSâptâmîna poeziei“ 40,000 eahle
■t peste plan
unitate de
In satul Colectivul sec­
alim entaţie ţiei de teracote
( Vedere din Simeria: Halele atelierelor R.M.R.
publică lui Ion Budai Deleanu din cadrul I M C
Bircea lşl indo-
La Ghelar s-a plincste planul
deschis de curind Azi, la Cigmâu, raionul Orăştîe, de producţie lu­ Sesiunea Xi-a a Sfatului popular regional
o nouă unitate va avea loc in cadrul „Sâptăml* nă de lună In In cursul zilei de ieri s-au desfăşurat lucrările celei de-a Xl-a sesiuni
de alimentaţie pu­ trimestrul trei al a Sfatului popular regional, La sesiune au participat şi directorii între­
blică. Este vorba nil poeziei** festivitatea aplicării acestui an secto­ prinderilor de gospodărie orăşenească, directori al unor întreprinderi şl
( de c o f e t ă r i a unei plăci comemorative in amin­ rul de teracote Instituţii şi alţi activişti ai sfaturilor populare regional, raionale şi oră­
„Crinul" Înzestra­ tirea scriitorului Ion Budai Delca- şi-a depăşit plă­ şeneşti. |
tă cu mobilier nu, reprezentant de scamă al Şco­ nui cu 5,36 la Pentru conducerea lucrărilor sesiunii a fost ales un prezidiu com­
modern. Fiind a- sută. dînd pesle pus din tovarăşii deputaţi: Ion Ardclcanu, Sabin Bolid, Mircea Ramba,
.ADISLAU GIIEZAN, con- N1COLAE RAŢ1U, împreună IO AN JLRCA II, de la FM. provizională cu lii Ardelene, care s-a născut în
cu brigada m lucrează Intr-un Deva impreună cu brigada sa acest sat. La festivitate, despre sarcinile planifi­ Traian Blaj şl Florica Mătăsăreanu.
re o brigadă de mJneri din un bogat sorti­ cate 13.000 bu- A fost prezentat apoi raportul privind activitatea din sectorul de gos­
abataj din lectorul 11 al FM. şl-a îndeplinii planul In pro­
ionii II de la E. M. Deva. ment de dulciuri viata şi opera iui Ion Budai De­ căti eahle de te­ podărire comunală şi locală pc perioada 1 ianuarie—31 august 1963, da
Deva. Pentru realizările obţinu­ porţie do 113 la sută, lapt
luna septembrie brigada sl-a te. brlqada este evidenţiată In pentru care a Io»l declarată eri- şi răcoritoare, co­ leanu va vorbi criticul literar I. racota. către tov. M. Ramba, vicepreşedinte al sfatului popular regional,
fetăria din Ghelar Tov. deputat Pcrvoi Francisc a prezentat coraportul comisiei perma­
păşii planul cu 10 la sulă. Întrecerea socialistă. drnttată Iu întrecerea socialistă. D. Bălan, redactor şcl adjunct la In cele 9 luni
este vizitată zil­ din anul tn curs nente industrie locală şi gospodărie comunală.
~ — ■ M M - ■1 H nic de numeroşi revista „Luceafărul". In legătură cu cele două docuru enle s-au purtat discuţii şi s-au făcut
r. consumatori. colectivul 6ectiei
Vor citi apoi din creaţiile lor a reuşit să dea propuneri privind îmbunătăţirea activităţii dc viilor în acest domeniu.
P. BLACA poeţii Miron Scorobcle. Ion Raho- peste sarcinile Sesiunea a adoptat o hotirire care prevede măsuri pentru ridicarea
corespondent de plan 44.000 bu­ aclivită(li gospodăreşti şl locative pe o treaptă mai inaltă.
veanu, Ana Şoit, căţi eahle. Produ­ Inlr-unul din numerele viiloare ale ziarului nostru se vor publica mal
DESCHIDEREA Ion Crlnguleanu, sele secţiei de te- detailat aspccle din lucrările sesiunii.
CELEI DE-A XVI-A STAGIUNI Cezar Baltag, Ru- racotă a l M C. ★
Bîrcea au fost de Deputaţii şi Invitaţii la sesiune au ascultat şl o informare in legă­
leri, 5 octombrie a.C Teatrul salin Mureşan.
de Stat „ Valea Jiului" şi-a des­ calitate bună tură cu mersul lucrărilor din campania de recoltări, lnsilozâri şi insămin-
ţâri de toamnă.
chis cea de-a XVI-a stagiune cu
piesa „ Ancheta" de Al. Voitm.
Spectacolul, montat in regia
lui Marcel Soma şi scenografia
lui E. Moise, are în distribuţie Putem recupera
pe actor/» : Ana Colda, Ch. lor-
dăchescu, Ion Tifor, Vaier Don-
Tov. FIOR1AN SERE Iu- Printre uiiînrlloarrle cvlden- In rursul ultimelor trei luni ca, Dimitrie Bitang, Dana Pan- răminerea în urma
creaxă la labrira •Vidra’* din (iato do la iabrira »Vidra" din Iov. MARI A BODNAR şt-a de­ tazopol, Constantin Possa, £(e-
Orăşlle. Împreună cu brigada Orăştie se numără şi iov. E- păşit sarcinile de plan cu tania Donca, Vasile Bojescu, Vic­ sens există. Sub îndrumarea organi­ la punct a Inslalaţiel de dezgheţare
ce-o conduce el (ţi riopăşeşte LCONORA DlLDFA, care lu- pesle 30 la sulă. Ea lucrează toria Suchici şi Mirena Ana. zaţiei de partid, conducerea scclici a minereului din vagoane, confec­
planul lună de lună. creaiă la maşina de tuns brut. ia fabrica „Vldra^-Orăşlle. „Anchetă" constituie totodată a întocmit un judicios plan dc mă­ ţionarea sculelor pentru dezbaterea
a 122-a premieră a teatrului m i­ suri. In el au fost, prevăzute îndoo- silozurilor ş.a.
nerilor. care sărbătoreşte in luna *ebi obiective menite să asigure func­ Succesul însă este asigurai numai
aceasta 15 ani de la prim ul său ţionarea la intreaga capacitate a agre­ atunci cînd măsurile preconizate sa
spectacol. gatelor si ridicarea nivelului de cu­ aplică întocmai, cind există un con­
noştinţe profesionale al oamenilor. trol sistematic asupra activităţii la
Spre exemplu, s-a pievăzut strun- fiecare loo de muncă şi se intervine
jirea valţurilor la concasoarcie de operativ pentru Înlăturarea orirărul
cocs din 7 în 7 zile. faţă de 10—14 neajuns. Acesle cerinţe, noi le asigu­
din marile bogăţii naturale ale ţănl, zile elf era ciclul anterior, fn acest răm în mare parte prin tinerea unor
Ziua petrolistului sini preţulle de întregul nostru po­ D *£1. caJilalea cocsului măcinat 6e scurte şedinţe de analiza a muncii
por.
îmbunătăţeşte simţitor, fapt co con­
Recent, pentru merite deosebite fn tribuie la sporirea producţiei si Îm­ săplămlnale la nivelul schimburi­
Aici
erălale de fiecare
sînt
lor.
activitatea desfăşurată fn sectorul de bunătăţirea procesului tehnologic. Va dală cauzele care au condus la stag­
A Intrat In tradiţia poporului nos­ rarea rapidă şi economică, sondorii tracţie. Petroliştii din acest sector ioraj, extracţie, ţiţei, gaze şi prelu­ fi reparată apoi banda metalică ele nări în timp de o săptămînă şi so
tru ca in fiecare an, in prima du­ noşlrl au înscris o victorie impor­ acordă o importanţă lot mai mare crarea ţiţeiului, Consiliul de Stat a trnnsoorl do la expediţie Aşa se va stabileşte ce trebuie făcut pentru a
minică a lunii octombrie, să sărbă­ tantă: atingerea celei mai mari adm- aplicării la sonde a unei tehnologi) distins cu ordine şi medalii un în­ «sigura funcţionarea la acest loc de nu se mal repeta. De obicei se pre­
torească „Ziua petrolistului", Insti­ cimi obţinută In forajul sondelor din înaintate, şlllnliflcc. semnat număr de petrolişti. Succesele muncă a două benzi transportoare. zintă scurte rapoarte asupra felului în
tuită In semn de preţuire a muncii ţara noastră — peste 4.550 metri. In cursul anului s-a aplicat un nu­ remarcabile ob|inulc dc muncitorii, In vederea îmbunătăţirii funcţionă­ care au fost realizaţi indicatorii Ha
acestui detaşament de nădejde al Această realizare se datoreşle colabo­ măr sporit de operaţii pentru comba­ inginerii şl tehnicienii petrolişti (şl rii benzilor de transport nr 15 $i 10. plan si se întocmesc planuri de mă­
clasei noastre muncitoare. Această rării rodnice dintre specialiştii din terea viiturilor de nisip, tratamente au Izvorul fn condiţiile mereu mal Colectivul fabricii de aglomerare II se va aplica un dispozitiv de frl- suri operative, cu sarcini concrete,
sărbătoare constituie un prilej de foraj şi constructorii de utilaj petro­ cu substanţe tensioaclive şi cu sol­ bune de muncă şi viaţă pe care le nr. 1 a C.S. Hunedoara a reuşii să . nare in cazul avariilor electrice. A- pentru 6ănlămîna ce urmează. Proce-
trecere in revistă a importantelor lier, care au reuşit să creeze insta­ venţi ele. însemnate sporuri de pro­ creează partidul şl guvernul. In ulti­ Încheie primul semestru al anului cu crq lucru este foarte necesar deoa­ dînd astfel, nu numai că se asigură
realizări obţinute de muncitorii, in­ laţia de foraj (le inaltă tehnicitate ducţie s-au obţinui fn urma aplicării mii ani au fost construite şl dale un bilanţ satisfăcător; rămînerea In rece ne timpul întreruperii curentu­ respectarea Întocmai a procesului teh-
ginerii şi Ichnielcnij din această 3 Dh, cu ajutorul căreia colectivul proceselor de injecţie cu apă şi gaze in folosinţă petroliştilor şt familiilor urmă înregistrată in cursul lunii ia­ lui electric benzile Încărcate patinea­ no’ogic si buna funcţionare a agre-
Importantă ramură industrială. sondei 909 aparţinind Trustului de In zăcămînl. Numai in primul se­ lor mii de apartamente, zeci de clu­ nuarie (de 15.000 tone minereu aglo­ ză si se produc perturbări mari fn oalelor, dar se creează şi condiţii op­
Bilanţul cu care petroliştii sc pre­ explorări geologice a obţinut acea­ mestru al anului, metodele noi folo­ buri şl săli de spectacole, rinemalo- merat] a fost recuperată aproape In procesul rle producţie. time pentru desfăşurarea cu succes
zintă in acest an ilustrează fn mod stă victorie. Acum, sondorii noşlrl site in sectorul de extracţie a ţiţeiu­ grate, şcoli. Reţeaua medico-sanilarâ întregime (au mai rămas doar 100 In curfnd va li pus tn funcţiune st a întrecerii socialiste.
grăitor contribuia Însemnată pe ca­ luptă pentru obţinerea unor adinclmi lui au adus o producţie suplimentară a industriei petrolului, care cuprinde tone]. In lunile august si septembrie un arzător suplimentar la arzătorul Pe Ungă toate acesle măsuri, un
re $l-o dau la dezvoltarea econo­ şi mai mari. echivalenlâ cu producţia de ţiţei pe spitale, policlinici, dispensare şl Insă. am rămas din nou sub plan nr I F.l va aduce dună sine o ecn- sprijin mai eficient din partea con­
mici noastre naţionale, la realizarea Sondorii din întreaga ţară au reuşit 18 zile. puncte sanitare, este dotată cu Insta­ Cauzele principale sini mai mult ex­ nomie însemnată la consumul de ducerii combinaţului fn aproviziona­
cu succes a măreţului program de Râ foreze fn primele nouă luni ale Cu un bilanţ bogat fn realizări in laţii moderne şi deservită anul acesla terne. Una dintre ele cu ponderea cea COCS. rea cu vagoane la expediţii si eva­
înflorire a patriei elaborat de Con­ anului peste prevederile planu­ clnslca „Zilei petrolistului’* se pre­ de circa 1,200 cadre medicale cu o mai mar?, este lipsa de vagoane la Pentru îmbunătăţirea calităţii aglo­ cuare, asigurarea cu cocs de grăim*
gresul al 111-lea al partidului. De lui 93 sonde şi să obţină la zintă şi colectivele de muncă din expediţie Datorită acestui fapt. In meratului vor fi înlocuite graficele lalîe corespunzătoare, ne-ar fi de un
slua lor, petroliştii raportează reali­ preţul de cost economii in valoare Industria de prelucrare a ţiţeiului. înaltă calificare. Dc la începutul şe- atiqusl cele <lnuă maşini de aglome­ de schimbare a ciocanului si a gră- real folos.
senalulul şi pină acum pentru pro­
zarea planului producţiei globale fn de aproape 15 milioane. Realizările Noile instalaţii de prelucrare supe­ tecţia muncii celor care lucrează In rare au tnre astral la un loc 198 ore •arelor de la concasorul de calcar fn Am convingerea că trecînd la apli­
tntreaga Industrie a petrolului pe lor se datoresc clanului cu care mun­ rioară a Uleiului Intrate In producţie Industria petrolului, slalul a alocat staţionări, iar în septembrie, numai scopul reducerii variaţiei bazicitătii. carea unor măsuri judicioase. I*
ntnă fn ziua de 22. mai mult
de
trei trlmeslre din acesl an in pro­ cesc şi extinderii şl folosirii cu pri­ In ultimul timp, îmbunătăţirile aduse fonduri însumlnd pesle 80 milioane 100 ore. Ani avut Insă si lipsurile Se introduce apoi un 6tudiu asupra o mal bună organizare a muncii si
porţie dp 103 la sută: mărirea pro­ cepere a mclodelor avansate de mun­ de petrolişti unor procese tehnolo­ noastre Cum sini: «staţionările dato­ posibilităţilor de mărire a bazicitălil a întrecerii socialiste, vom rensî să
livrăm ritmic furnalişlilor în perioa­
ductivităţii muncii faţă de cea pla­ că. In trei trimestre din acesl an el gice au contribuit la sporirea valorii iei. rită defecţiunilor electrice, si mecani­ «pionieratului autofondant ale căror da re a mai rămas nînă la finele
nificată fn 8 luni cu 3,5 la sulă ; au forat cu turbina, metodă Înain­ produselor obţinute din o lonă da Convinşi de însemnătatea sarcinilor ce. lipso pieselor de schimb, abateri prime rezultate sînt promiţătoare anului, aglnmprat de bună calitate
obţinerea unor economii In plus la tată de lucru 55 la sută din totalul ţiţei prelucrată In 1963 cu 34 la sută ce le stau In fată, petroliştii ţării rle la instrucţiunile tehnologice. Cum anul trecut am Inlîmpinat peste prevederi)» nlepnlui.
preţul de cost, pe aceeaşi pprloadă. fată de anul 1959. sini hotărlţl să-şi Intensifice efortu­ Acum se nune Întrebarea dacă fn mulle greutăţi din cauza gerului, prin. îng. V. RAU.FANU
a căror valoare depăşeşte 92 miil­ metrajului săpat. Rezultatele muncii entuziaste de­ rile pentru realizarea planului anual perioada ce a mai rămas nină la fi­ tre măsurile ce le vom aplica sînt jefui f.ihrlcll de aglomerare
ea ne lei. Cu realizări deosebite cinstesc ziua puse de petroliştii patriei pentru va- de producţie şi a prevederilor şe- nele anului vom putea recupera sau prevăzute st revizia generală a insta­ a minereurilor nr. 1 a C.S.
In întrecerea socialistă pentru fo­ lor şl colectivele schelelor de ex­ lorlllcarea superioară a ţiţeiului, una senalulul, nu tot minusul. Posibilităţi in acest laţiei de încălzire centrală, punerea Hunedoara

A Î N C E P U T c u l e s u l v i i l o r

Toamna a intrat in limbajul oamenilor şi in tând diferite soiuri de viţă de vie şi citeva volume şi de calitate In medie se obţin che 6 500 kg stru­ Bulkescher responsabilul trupului), cate cu cîteva secventă Şi. iată că acum rodul viilor răsplăteşte
faptele acestora ca anotimpul bilanţurilor. In spri- din „Ampelogralie ', carte in care sînt descrise cele guri la ha. zile în urmă ne informase despre începutul cu­ din plin această muncă
imul afirmaţiei noastre vme şi vechiul proverb mai renumite soiuri dm această plantă. La centrul de vmilicare totul e mecanizat Boa­ lesului, a ţinut, sl Iacă dleva completări la dom Tot pină ieii, la centrul de vimhcare au fost
potrivit căruia „Toamna se numără bobocii". Aşa­ ia ordinea zilei erau discuţiile despre începe­ bele sînt strivite sub teascul mecanic, apoi trec mentarea noastră Ave(/ cuvintul tovarăşe Bulkes­ prelucraţi peste 100 tone de struguri. Vorbind des­
dar să pornim pe urmele proverbului şi să vedem rea culesului şi vinifieării, însoţiţi de tovarăşii prin strecurători şi in cele dm urmă licoarea p o ­ cher. pre ca//tj(ea mustului, va trebui să amintim şi de
ce fel de boboc/ numără acum lucrătorii de la Avram Vintilă. inginer şei al C A S. Petreşd şi M i­ poseşte în budanele special amenajate. Şi, e tare „ Menţionaţi că pînâ ieri. 5 oefombr/e, s-au munca oamenilor de aici, ca Vasile Patru şi Va-
trupul din Cilmc, aparţinind gospodăriei agricole hună această licoare, parcă vrea să spună şi to­ cules strugurii de pe o suprafaţă de 20 ha cu vie siie Batzoni, care, sub îndrumarea pivnicierului.
hai Bulkescher responsabilul trupului, ajungem in
de stat (Jm Petreşd varăşul Vmdlă inginerul şei al gospodăriei care a şi că am avut şi loturi ca cele din punctele „ Viile respectă intru-totul reţeta de vimhcare Deocam
t o dimineaţă răcoroasă din acest anotimp în­ inima plantaţiilor care se intind pe o suprafaţă de ţinut să Iacă o degustare din primele cantităţi de noi", unde s-au obţinut şi che 6 000 kg struguri la dală altt. Acum se culege şi se lucrează la vini*
dată ce intri in Cilmc, pe partea dreaptă a drumu­ 67 hectare Aici se culege de zor Butucii sini în ­ must hectar Cit priveşte aportul oamenilor la obţ/ne- licăre din plin",
lui in faţă se deschide un peisaj incinlător. Vii!-e cărcaţi cu ciorchini grei. cu boabe mari şi p/rgu/(e. .. Aici am h vrut să încheiem reportajul nostru rea acestei producţii, vreau să amintesc de ion intensitatea acestei munci e dovedită şi de fo­
acoperă lot dealul, de la marginea comunei şi de culoarea chilimbarului. Muncitorii st.rîng cu Dar, în felul lor cifrele şi laptele nu-ţi dau pace r-ilker, Petru Batzoni. Mana fleşeru şi alţii. încă de tografiile alăturate. De altfel oamenii de aici sînt
pină sub liziera pădurii. Aici totul iţi v o rb it* Pnn munca oamenilor ele .se schimbă de la o zi anu! trecut ei s-au îngrijit ca loturile de vie incre vechi cultivatori ai viţei de vie, avind o bogată
despre vie şi struguri Chiar şi in biroul tovară­ grijă ciorchinii mari care apoi sînt transportaţi in dinţate să iasă bine din iarnă. Apoi şi pe parcurs experienţă în acest sens.
şului Mihai Bulkescher, responsabilul trupului, gă­ budane voluminoase şi în cele dm urmă iau la alta devenind mai mari, mai pregnante. Aşadar.. s-au dovedit buni cunoscători ai regulilor de în­ Text: ION MANEA
seşti mulaje de struguri, frunze uscate reprezen­ drumul centrului de vimficare Este o recoltă bună la telefon Clinicul. Acelaşi om (tovarăşul Mihai grijire a viei. reguli pe care le-au aplicat cu con­ Foto: VIRGIL ONOIU

I H
F j*

« H I
-sfe