Page 22 - 1963-10

Pag. 2 Nr. 2729
Dramul socialismului

Pfi'iviiPB m i s t e r e l o r

n a t u r i i
Aurorele polare sint lenomciie In virtutea concepţiilor moderne,
misterioase ale naturii, Inerente aurorele polare trebuie sd apară
marilor latitudini din Arctica şi An- concomitent la latitudini nordice şi
t arctica. Totuşi, clc sint observate sudice. Toate particularităţile lor
uneori de către locuitori ai unor — toate variaţiile — la anumite
regiuni ale globului, loarte depăr­ puncte conjugale din nord şi din
tate dc latitudinile polare. sud trebuie sd lie identice, ele tre­
CUTREM URELE Nu există munţi Procedeu original pentru nosov scria : „Este loarte probabil buie oarecum sd sc reproducă unc­
Ilustrul savant rus M. V. Lomn-
ie pe altele Poale oare sd lic alt­
pe planeta Marte asanarea solurilor că aurorele nordice sint generate fel din moment ce fluxul de pur-
ticule incărcalc /cor puseu li) aliat
de o /or/d electrică deslăşurată In
R E P Â M ÎN T Prof. K. Llubarski, membru al aer'. El a evacuat dinlr-un balon de cimpul magnetic terestru ? De-a
între Soare şi Pămlnt este captat
Academiei de Ştiinţe din Turkme* de sticlă o parte a acrului şl a tre­ lungul liniilor magnetice dc lorfc
cut un curent electric prin balon.
Tragicul cutremur din dimineaţa zilei de 2G Iulie, a distrus In lila, consideră că dacă. In prezent Aceste experienţe au conlirmal ipo­ care înconjoară planeta noasltd,
întregime inimoasa capitală a Macedoniei iugoslave — Skoplje. In le­ pe planeta Marte nu mai există nici teza lui genială. particulele „se scurg oarecum in
gătură cu acest tragic eveniment s-a pus din nou întrebarea: In ce Ulterior, oamenii ile şfi/rifd din anumite condiţii in jos de-a lungul
stadiu se allâ şlilnta In problema prevederii cutremurelor? o mare, numeroase Indicii fac să se unui „ tub* In formă de arc, care se
presupună că In trecut au existat > dilerite fări s-au convins, de ase­
Sint cunoscute trei tipuri de cutremure de pămlnt, distincte unul pe această planetă un număr de t menea, cd aurorele polare consti­ reazemă prin capelele sale de su-
de altul. Cu/remuru/ de surpare, provocat de surparea unor peşteri mari bazine de apă. Faptul rezultă, tuie unul dintre procesele electro­ pratul a globului pămintesc — în
Invmse Jn scoarţa Păminlului. Aceste cutremure nu slnt al11 de pu­ magnetice care Intervin In atmos­ regiunile lui polare, tocmai regiu­
ternice, de dezastruoase şi efectul lor se resimte pe un teritoriu rela­ după cum declară el, din netezirea fera înalta a Păminlului. El au re­ nile In care clc generează luminiş-
tiv mic. Cutremurul dc origină vulcanică datorită erupţiei unor vulcani planetei, dificilă de conceput iărâ produs pe cale experimentală „Iu- ccn(a aerului rarcliat al atmosferei
activi (cazul tipic — cntiemurul provocat dc erupţia vulcanului Kraka- procese de eroziune care implică miniscenfa In eprubetă", lusind sd Ina/te. Aceste două zone relativ în­
tao), este mai puternic şi mai distrugător decit primul. In sflrşit, un Important ciclu de apă. Mişca­ treaed un curent electric prin gazde guste, unde aurorele polare sint
cutremurul tectonic, provocat de schtmbările structurale care au loc In rea sateliţilor planetei Mărie ar pu­ rarcliale introduse Intr-un tub dc cele mai frecvente, Intense şi au
Interiorul Păminlului în urma eliberării unor presiuni din straturi, apa­ tea ii datorată, pe de altă parte, sticlă ermetic închis. durata maximă, ca şi cum ar avea
riţia unor falii In scoarţă — şi care an urmări catastrofale. Luminlscenfa obţinută fn eprubc- acolo „domiciliul permanent', s/nf
după curo apreciază acest astronom,
Regiunea Skoplje face parte din zona seismică Alpomediteranîană, mareelor înalte ale vechilor ocea­ tc de laborator, similară cu aurora situate la aproximativ 23 grade de­
care începe din Munţii Atlas din nordul Africii, străbate Mcditerana, ne ale planetei. i P K m i i *t polară, este Jotosită dc mult tn pro­ pui tare de polii geomagnetici nord
Italia de sud. Balcanii, Asia Mică, Podişul Pamir şi se pierde In Ocea­ La rlndul lor, cercetători ameri­ ducţie, ca litnd utilizată, de pildă. şi sud.
Pentru verificarea acestei teorii.
nul Pacific. In această zonă se produc des cutremure puternice cu căruc­ cani au profitat de perioada de In corpurile de iluminat cu gaze
ior tectonic Focarul se află in majoritatea cazurilor la o adincime rarefiate. Reclamele luminoase, lu­ Institutul de geofizică polară în co­
laborare cu Ccnhul naţional
de
relativ miră — 10-70 km. de suprafaţa păminlului, spre deosebire de opoziţie pentru a stabili un contact minile de semnalizare ale laturi­ cercetări din Franţa, au clcclunt ob­
cutremurele de atlindmi mijlocii (70-300 km) şi de cele foarte adinei prin radar cu planeta Marte. Ex­ B W lor — fonte acestea nu sint altceva
(.700-7.10 kni). Ultimele tipuri de cutremure aproape că nu se produc perienţa a avut loc la 21 ianuarie decit o auroră polară miniaturală servaţii simultane asupra aurore­
tn zona Alpomcdilornniană apariţia lor fiind legală de dezvoltarea la Pasadena (California) ai un emi­ „ domesticită'. lor polare cu ajutorul unor aparate
Păminlului ca planetă. De obicei ele se produc in regiunea coastelor ţător de 100 KW. Analiza semna­ Cercetarea fenomenelor electro­ Identice in puncte polare conjuga­
Oceanului Pacific. Fslc oricum stabilit cu cutremurele nu loc In litos- lelor eiecluate a durat mai multe magnetice care intervin tn zona le. situate în ambele cmislete la
fpră (primele două straturi ale Păminlului, in scoarţă sau sial şi In sima, săplâinîni : ca a permis să se con- aurorelor polare este necesară pen­ „capelele" liniilor (icomuqnctice de
iorfă — Iu stopa pentru sondaje in
«traiul ce se întinde piuă la 1.200 km in adine). Urme că solul planetei Marte s-ar WL. * . ,l_x - tru cunoaşleieu condiţiilor de pro­ ionoslerd din regiunea Arhanghelsk,
Aslăzl ştiinţa nu dispune Încă de posibilităţi care să-l permită pre­ asemăna cu aceia al Păminlului, dar pagare a undelor scurte dc radio şi in insula Kcrquclcn (arhipelagul
şi pentru întocmirea radiopieviy.iu-
vederea cu precizie o unor viitoare cutremure şi a locului unde vor cu un relief mult mal puţin acci- La Anvers (Belgia) sc aplică o metodă originală pentru asanarea ntlor. Kcrquclcn din partea sudică a Ocea­
avea loc ocestea. In Japonia unde se produc anual aproximativ G00 de rfenlat. Acesle concluzii au fost solurilor şi pregătirea lor pentru cultură. In nămolul din apropierea Bunăoară, radioamatorii cunosc nului Indian). In insula Kcrguelen
cutremure mai mari, se experimentează anumite sisteme de construc­ discutate recent cu ocazia unui bine momentele neplăcute de înrău­ a lucrat un grup de fizicieni Itan-
simpozion care a avut loc în loca­ oraşului sint înfipte vertical lungi scinduri „sugătoare". Compuse din tăţire subită a condiţiilor de recep­ ce/.l sub conducerea profesorului
ţie care să reducă, să limiteze distrugerile cauzate de cutremure. In Blamot, iar In regiunea Arhanghclsk
litatea Denvcr (S.U.A) şl consacrat multiple fci de lemn păros, lipite Intre ele, aceste scinduri permit ţie tocmai pe pnde scurte. „O furtu­
acelaşi timp se lac continuu studii şi cercetări pentru găsirea unor căi nă magnetică', spun ei In aseme­ şi-a deslăşutal activitatea o expe-
planetei Marte. apei să coboare mai adine, scclnd astfel suprafaţa solului.
de prevenire, a cutremurelor, de avertizare din timp a populaţiei re­ nea ocazii. Acest lucru poate li ve­ clifie a Institutului dc $20fizică po­
giunilor ameninţate. Astfel s-a constatat că in unele cazuri culremurul rificat şi tu ajutorul busolei: atunci lară.
acul ei Işl pierde oarecum sigu­ Accaslâ experienţă s-a electual In
este precedai de o uşoară deformare a scoarţei la suprafaţă, In anumite Aparat pentru ranţa şi Începe să oscileze, ahutin- intervalul ianuarie—aprilie WP-2. Au­
locuri, de ridicarea sau de scufundarea scoarţei cu un centimetru. Uneori Cea mai frumoasă chelie Uu-se de la direcţia sa obişnuită. rorele polare erau înregistrate cu
cutremurul este precedai de zgomote subterane asemănătoare tunete­ distrugerea instantanee In acel moment undeva tşi revarsă loiometic, tatoclcclrlcc — inshu-
lor, zgomotul unui Iren merglnd in viteză şi la distantă. Cercetarea unor Potrivit ziarului „Le Figaro" în eclăţcanul Dallard clin oraşul vllvătăile flacăra unei aurore pola­ menie loarte precise cure pe mul
înregistrarea lor fn dilerite dome­
asemenea fenomene este foarte importantă, sporind speranţa găsirii unui a microbilor mica localitate turistică La Cliar- Mans posesorul unul craniu ple­ re. Aşadar, pentru studiciea aurore­ nii ale spectrului. Prcluctarea ma­
tre-sur-Loire a avut loc un con­ şuv de 895 centimetri pătraţi. S-a lor polare prezintă un Interes in­
sistem de prealarmare şi deci ele prevenire a populaţiei în cazul unei curs original pentru alegerea ce­ contestabil şi... informaţiile radio­ terialelor rezultate din observaţii se
catastrofe apropiate. De asemenea, sint importante oiuimite analize sta­ In Anglia se fabrica un aparat lei mai frumoase chelii clin Fran­ dat o luptă strînsă între acest amatorilor cu privire la recepţiona- apropie de slirşii.
tistice. dîn care reiese o oarecare periodicitate şi regularitate cu privire care poate distruge milioane de ţa. Concursul a fost organizat clc concurent şi un alt craniu ple­ rea anormală a undelor scurte. Compararea rezultatelor prelimi­
microbi pe secundă, supunîndu-i Luminiscenla atomilor şi mole­ nare ale observaţiilor concomiten­
la producerea unui cutremur. Se studiază şi legătura care poate exista „Uniunea naţională a chelilor din şuv dc 870 centimetri pătraţi,
acţiunii razelor ultraviolete. Apa­ culelor atmosferei la altitudini cu­ te pare să dovedească justclca noi­
Intre cutremurele de pămlnt şi alte manifestări geofizice, ca dc pildă Franţa". aparţinincl lui Pierre Grancl din prinse Intre 100 şi 1.000 km. şi chiar lor concepţii teoretice despre me­
ratul aspiră aerul contaminat şi
deplasarea polilor, mareele scoarţei, presiunea atmosferică, precipita­ Competiţia a fost cîştigată de Langeais. mai mult (adică In limitele ionos- canismul de apariţie a aurorelor po­
distruge toii microbii rezistenţi (a
ţiile şi In genere fenomenele meteorologice ele. antibiotice. terei), este provocată de păttunde­ lare.
La adunarea de la Roma a Comi­
rea Impetuoasă a /luxurilor de par­
Deocamdotă Insă, nu există un sistem, o modalitate care să ne ticule cu sarcina electrică, dc ori­ tetului internaţional de geofizică s a
permită să prevedem locul muie se va produce un cutremur, timpul Microfon care elimină zgom otele gină solară In linii mari, este vorba ajuns la o înţelegere cu privire la
clnd se va produce şi gradul. F rigorifere sub... gheaţă dc electroni şl protoni. Ca şi orice rei>ctarea acestei experienţe subtile
La Institutul pentru studiul oscila­ natle de difuzoare cu Irel emiţătoare curent electric, asemenea {luxuri In cadrul Anului International al
Specialiştii argentinieni au efec­ ţiilor „Hcinrich Hertz" de pe lingă care realizează un elect sonor pseu- poartă cu sine lorfe magnetice care Soarelui Calm, care începe la 1 ia­
tuat fn Antarctica experienţe dc Academia de Ştiinţe din R. D. Ger­ do-stereofonic. Domeniul de audiofrec- Interactioneazâ In mod complex cu nuarie 1964.
conservare a cărnii congelate. EI mană s-a construit un microfon spe­ venţă filtrat In trei benzi prin dispo­ cimnul magnetic terestru şi provoa­
au săpat sub gheaţă, la o adinei- cial care elimină toate zgomotele zitive electrice este transmis emiţă­ că perturbarea lui. Tocmai aceasta
E le f a n t u l la c i n e m a t o g r a f me de 12 m, camere In care tem­ parazite in încăperile cu zgomot per­ torului de sunete adinei, medii şi Înalte, duce la perturbarea emisiunilor de
peratura se menţine uniformă Ia manent. Asemenea microfoane sint care produc fiecare în parte o impri­ radio, iar uneori şi a legăturilor cu Oetector de metale
In parcul popular „Queen Eli- spre ecran, un elefant. A doua minus 7 grade. Ducăţile de carne necesare în tehnica radio ta emisie Şl mare sonoră in spaţiu. Cea mal bună tir dintre puncte îndepărtate, lată
sabch" clin Uganda funcţionează scară, cind se prezenta acelaşi păstrate în ele timp de un an s-au la recepţie, precum şi la reportaje aşezare a emiţătoarelor csle la o de ce cunoaşterea „timpului radio*
un cinematograf în aer liber. film, elefantul era din nou pre­ conservat perfect. Importanta in­ televizate. Acest microfon lucrează cu distantă reciprocă de o treime din lă­ capătă o însemnătate lot atit de
Inu-o scară se prezenta un film zent. In zilele următoare, el a mai dustrie argentiniană se interesează două microfoane cu condensatori mon­ ţimea spaţiului. marc ca.% să zicem, buletinele me­
documentar despre fauna africa­ venit dc două ori la începutul dc aceste experienţe deoarece, al tate fn paralel' şi care au o membra­ teorologice . zilnice.
nă şi viaţa elefanţilor în junglă. spectacolului, dar convingîndu-se toate cheltuielile de transpoit, ini nă comună. Efectul de eliminare a
Cind s-a terminat filmul, specta­ astlel de mijloc de conservaro zgomofeîor este cu atit mal pronun­
torii au constatat cu uimire că că nu se prezintă vreun film cu s-ar dovedi mai bun şl mal ieMln ţat cu dt distanţa de convorbire Istoria orologiului Kremlinului
în spatele ultimului rîncl ele elefanţi, s-a retras în adincul pă­ decil loloMrea higorilcrelor elec­ csle mai mică.
scaune stătea liniştit, privind încă durii. trice. Acelaşi institut a realizat o cODibl- Istoria minunatului orologiu din Mecanicul Nikolai Berbns din Krem­
turnul Spa&ski esle veche de secole. lin, aflînd că Lenîn dorea ca orolo­
Imediat după înălţarea turnului fin giul să fie reparat, s-a apucat împreu­
1491) a fost ins tata t in aresta un oro­ nă cu pic'orul Mihail Ceremniş din
căiilor unui membru natural, ar logiu, opera unui maistru, al cărui Moscova de această treabă dificilă,
MINA BIO - ELECTRICĂ trebui sd lie pus la punct un sis­ nume a rămas, din păcaie, necunos­ lucrind in timpul său liber.
cut.
Orologiul are dimensiuni uriaşe:
tem mecanic mai suplu (prol. Ko-
hrinskl precizează că acesta ar In anul 1621 a venit la Moscova cadranul are un diametru de peste
trebui sd bene/icicze dc clieva ceasornicarul englez Chrislopher Gal- şase metri, arătătoarele — o lungime
In pavilionul prezentat de Uniu­ o pompă hidraulică, un cilindru. să transmită muşchilor corespun­ zeci de grade de libertate) şi un de aproape trei melri, cifrele măsoară
nea Sovietică la Expoziţia inter­ Un mecanism destul de simplu... zători, impulsuri electrice. Cu d l „program' mu IU mai amănunţit. loway, care a inlrat In slujba tarului. 72 centimetri, cutia orologiului cînlă-
naţională de la Bruxelles tn t0.]3 Dar mina bioelectrică nu urmă­ operatorul va dori sd siringă Posibil din punct de vedere teo­ Noul orologiu construit de acesta se reşte 25 tone. iar greutăţile — 200 kg.
s-a putut urmări pentru prima reşte sd rivalizeze nici cu auto­ pumnul mat tare cu atit frecven­ retic, un astlel de instrument ar deosebea foarte mult de cel din 2i)eie
oară cum acţionează „mina bio- matele industriale, nici cu cele mat ta acestor impulsuri creşte, alun­ ocupa mult prea mult toc. noastre. Astfel, el nu avea arătătoa­ In plus dispăruse pendulul dîn
electrică'. Pe scurt, procesul care perleclionale proteze obişnuite. Ea gind la zeci şi chiar sute pe se­ Acelaşi principiu permite qpII- re, în schimb avea un cadran mob1’. plumb aurit şi nimeni nu ştia ce mă­
i- a desiâşural In lata sulelor de nu este dccît un prototip, primai cundă. catil şi In alte domenii. Asftel, In anul 1702, tarul Petru I a co­ rime şi ce greutate avusese această n& îiH A & ii 1 m
mii de spectatori de la Btuxelles născut dintr-o iamilic de roboti cu Nu este vorba de folosirea di­ radiologii sovietici se servesc tn mandat In Olanda un orologiu nou, parte extrem de importantă a orolo­
ar putea ti redai In lelul următor: totul noi. capabili sd execute co­ rectă a acestor biocurenţi. Mai 1n- ultim ii ani de aparate comandate „cu Joc de clopote şl dansuri". Aces­ giului. Lemn a făcut singur calculele
o mină artificială montată pe un menzile transmise direct de gtndi- lii pentru cd d sint loarte shbi de muşchiul cardiac pentru obţi­ ta a fost in repetate rinduri pus la necesare şi in baza lor a fost exe­ J3__
soclu este legală prinlr-un lir dc rea omului. — potenfialul lor nu depăşeşte nerea unor clişee ale contracţiei punct şî reconstruit. La 2 noiembrie cutat In cele din urmă un pendul nou.
o „cutie neagră" şi prin alt Iii de Adevărata originalitate a aces­ r.îlcva sutamiimi dinlr-un volt. De inimii in orice stadiu. Abia in septembrie 1918 a răsunat Pentru găsirea obiectelor de me­
o brălarâ. De îndată ce un om îşi tui instrument rezidă in brăţara aceea „este indispensabilă amplifi­ La persoanele care au lost bol­ 1917, In timpul luptelor din preajma din nou, după o tăcere îndelungată, tal pierdute pe plajă şi acoperita
pune bărala in jurul Uralului, mi- care înconjoară antebraţul o pern- carea lor In prealabil. Apoi ei nave de poliomielită sc constată Marii Revoluţii, cl a fost lovit dc un minunatul joc de rlopole al orolo­ de nisip, In ultima vreme se lolo-
na-robot poate li QCfionatd Este torului la locul pe unde trec muş­ trebuie inferpre/afi. Căci semnalul o slăbire considerabilă a biocuren­ obuz şi s-a oprit giului rlin turnul Spasski. seşte in S.U.A. un detector de me­
sulicient ca persoana respectivă chii a căror contract ie comandă este in realitate constituit de su­ ţilor care circulă prin muşchi Or, tale asemănător detectoarelor ua
sd se gindească că vrea sd-şi diversele mişcări ale mfinii şl de­ ma unei serii de semnale parţiale, specialiştii sovietici speră să poa­ mine folosite In ccl de-al doilea răz­
siringă pumni, ca In mod automat, getelor. De asemenea, originalita­ destinate fiecare unul muşchi anu­ tă capta aceste impulsuri cu o pu­ Tainele Oceanului Indian boi mondial. Minulrea acestui apa­
mina bioelecltică să-şi siringă tea aparatului rezidă In electrozii mit. Acestea trebuie (riale, natura tere inllnifesima/d, pentru a (ace rat este loarte simplă şt pe aproa­
pumnul, dacă se gindeşlc să des­ ultrusensibili care adună curenţii mişcării care trebuie tăcută dc- sd hmclolneze profeze care sd o Tn anul 1957, un vas sovielio ocean din lume In care direcţia
facă palma — mina bioelectrică electrici venind de la creer. pimind de muşchii solicitaţi. Tre­ suplinească in anumită măsură pe toate plajele se pot In ii Ini acută
QClioneazd deslăclndu-şi palma. Sub d e d a l unei excitaţii exlz- buie de asemenea linul seama de membrele atinse de boală. Unii care se îndrepta spre Golful Adon vînturiîor musonice de nord-est numeroase persoane care se înde­
venind dinspre Ceylon o Intllnit In
Această importantă realizare rloarc. celula nervoasă dă naşte­ lrecven{a impulsurilor, fn scopul li/.ioloqi consideră chiar cd aces­ şi sud-vesl şi prin urmare şi a cu­ letnicesc cu căutarea obiectelor pier­
ştiinţifică sc dalorcşie profesori­ re unui adevărat curent electric- determinării lor(ei acestei mişcări. te aparate vor puteri contribui la drumul său o mare cantitate de renţilor se schimbă de două ori pe dute. Toate plajele par invadate d*
lor A. E. Kobrinski şi Anulolic Tocmai sub această lor mă Infor­ In slirşii, este nevoie de o tra­ restabilirea acfivifdfii normale a peşti morţi care pluteau pe o su­ an. specialişti jn dominare.
Blaqonravov, secretar al secţiei maţia este dirijată spre sistemul ducere, adică semnalul muşchiului celulelor nervoase. prafaţă de 200.000 kilometri pătrali. • In Oceanul Indian s-au desco­ Potrivit calculelor, valoarea ine­
mecanice a Academie/ de Ştiin­ nervos centrai. Dc asemenea, co­ trebuie trunslormat tntr-un nou Dar marea problemă care îl Greutatea acestor peşti era egală perit cu ajutorul fotografiilor sub­ lelor, ceasurilor, monezilor de aur
ţe a U R.S.S. menzile crcerului sint transforma­ semnal fn stare să provoace in preocupă pe prol. Kobrinski este cu producţia mondială de peşte, tn­ acvatice munţii Karlsberg. Este pro­ şi argint, bijuteriilor ele. pierdute pa
te in impulsuri electrice, înainte mina mecanică o mişcare identi­ uacă sistemul actual va putea (l
...O mină arii/icia/ă pariind o că cu aceea pe care ar li execu­ simplificat iolosindu-se direct im­ tr-un an. Nil se ştie din ce cauză babil o parte din Inului muntos, plajele din S.U.A. s-ar ridica la im­
mănuşă de culoare galben des­ de a li purtate de sistemul nervos au murit peştii. lung de 04 de mii de kilometri, care portanta sumă de 650 milioane d*
spre librete musculare. Aceşti tat-o muşchii. pulsurile electrice ale cretru/ui.
chis... Eslc cam greoaie, detaliile fireşte cd ne putem gindi şi la • Oceanul Indian este singurul leagă oceanele lumii, dolari.
biocurenţi sint captuli de brăţara Tranlormală In proteză, mina
nu sint lucrate cu multă linele... fixată pe antebraţul operatorului. bioelectrică permite astăzi persoa­ problemele ridicate de ghidarea
In Interior, un motoraş electric, In exemplu! dc Iu începutul ar­ nelor cu miinl umpulafe sd ducă navelor cosmice. Nişte electrozi
o existentă aproape normală Une­ fixaţi în casca pilotului ar capta
ticolului, este su­ direct ordinele care ar li transmi­
le persoane, de a juns dc ani te no­ B acterii pabil să transforme varul obiş­ construcţia dulapului sint o instala­
licient ca Ojyera- te, au fnvălat chiar sd sci ic la se dc îndată organelor de direc­ nuit intr-vin material de construc­ ţie electronică pentru selectarea tem­
lorii sd dorească tablă. Totuşi, majoritatea gesturi­ ţie. Ţinînd cont de vitezele verti­ în s tra to s fe râ ţie mai rezistent decit piatra. A- peraturilor şi pentru reglarea umidi­
să siringă /xrm- lor realizate nu reclamă decit ginoase caracteristice zboiurilor cest admirabil secret, pierdut tn tăţii şi trecerea automată dc la un
mişcări destul de simple, constind cosmice s-ar putea astlel clşliga Un rezervor aşezat Intr-un balon
nul pentru ca ere­ evul mediu, este de cltiva ani regim de climă la altul.
din slringere şl desfacere. Pentru hactiuni de secundă loarte preţi­ urcat la 20.000 m. a fost umplut de
ctul să înceapă a reproduce întreaga bogăţie a miş• oase. nişte cercetători americani cu aer obiectul unor cercetări intense. F e r e a s t r ă s a r a tilv iş
(Te la această fnăl|lme. Cei 1.700 Maşină de scris muzicală
m.c. de aer au lost apoi „cernuţi" Revista britanică „Archilcctural
prin nişte „sile", care au reţinui O moşind de scris muzicală va Record" descrie aşa-nuroila „fe­
părţile solide Invizibile cu ochiul da posibilitutc oamenilor sd înve­ reastră sandviş", care constă din
liber. Spre marea surpriză a cer­ ţe să bală Iu maşină după ureche, geani Cichld-«geam menita să ro-
cetătorilor, pc aceste s/te au lost tnvenlia va II deosebit de lolosi- glemcnleze radiaţia luminii şi căl­
găsite circa 20.000 de bacterii, cu durii intr-o încăpere sau clădire.
toate că la altitudinea respectivă Cind se încălzeşte prea tare sub
temperatura nu trece niciodată de efectul razelor solare, lichidul care
minus 55 grade Celsius, iar aerul M O Z A I C circulă intre cele două geamuri
este extrem de rarefiat, conţinînd este pompat spre un sistem de ră­
numai urme de oxigen. Deocam­ cire şi Invers, cind se răceşte prea
dată nu s-a stabilit provenienţa toare pentru orbi, întruclt de cile mult, el este pompat spre un sis­
acestor bacterii nici cu ce se hră­ ori sc bate o literă, maşinu emite tem de încălzire.
nesc ele, dar descoperirea in sine o notă muzicală. Pentru a bate o
este importantă, fiind o dovadă propozifiune sau un paragral maşi­ Cărbune fără fum
că viata poale apare şt in condi­ na va emite note muzicale deo­
ţii cu totul diferite de cele de pc sebite. Inginerii britanici au pus la
Pămlnt. punct brichete dc cărbune pulve­
rizat care fiind degajate de orice
D u la p c u m e d i u
Secretele unui baraj mai bitum ard lără lum. Ei socotesc
c l i m a l i z a i că această caracteristică va li un
vechi de 1.000 de ani
IJn colectiv de muncă socialistă de mijloc de luptă împotriva concu­
Barajul din Khambandi (Uzbekis- ia întreprinderea „Feutron" ICC din rentei combustibilului lichid. Pe
lan), construit intre anii 882 şi 890 Greiz, (R. D. Germană) a construit un cciul englez reiluccroa lumulul va
tntr-un defileu de munte, uimeşte n0u tip de dulap cu mediu climnti- fi lără îndoială apreciabila, dur
mereu pe savanţi prin exceptio- 2ât pentru păstrarea aparatelor si a esle puţin probabil că ţiţeiul vu
nata sa soliditate. Aceştia afirmă materialelor de control. Domeniul de li învins numai pentru acest mo-
Ambele miinl ale acestui tinăr au fost amputate în urma unul accident. Fotografiile t iv : nu tumul este holărilor, ci
demonstrează ce poate el face cu cele două miinl bioelectrlce care i-au fost adaptate da că constructorii de acum peste 1 000 temperatură al noului âDarat variază
Aşa se adaptează miinile bioelectrlce de antebraţe, antebraţe. da mii cunoşteau ud procedeu ca- Intre —2â°C şi 4-9Q°C. Ca noutăţi in preţul caloriei.