Page 23 - 1963-10

Nr. 2729 Drumul socialismului Pag. î

U.v. talan De la subredactia noastră voluntară

rezultate bune. La cilindri de la­
minor rebulul a scăzut de la 10 la
La uzina siderurgică „ V/clocia“ din Că Ion muncitorii, inginerii şi sută admis la numai 3 la sută, la
tehnicienii dcslăşoară o întrecere Insullelită pentru sporirea produc­ postamente s-a redus ele la 0.40 kt
ţiei şi imhunâtufiiea calităţii pro<iusclor. Mobilizate de comunişti, co­ 0,12 la Milă, iar la vane băi de la
lectivele tuturor sediilor din uzina noastră au înscris pe grulicele de 6,50 la 7,45 la sulă. Pe secţie planul
oroductic noi realizări. pe nouă luni a fost depăşit cu 7,<)(J
la sută. iar rebuturile au fost redu­
tregulut colectiv esle îndreptată se de la 8.5G admis la 7,2^ la su­
In nouă luni spre depăşirea sarcinilor de plan tă. In luna Irccută calitatea produ­
sl îndeosebi spre îmbunătăţirea ca­ selor s a îmbunătăţit şi mai mult.
Cîntec de cioplitor Mărind indicii de utilizare al cup­ lităţii produselor turnate. Strădanii­ folă de cilra admisă.
toarelor de la bateriile de semi* le depuse pentru îmbunătăţirea |>ro- Rebuturile au scăzut In 5,5 la sulă
Caut în piatră bucuria cu dalta cocs, colectivul acestei secţii a reu­ cesului tehnologie dc formare si TRAIAN HOKVATM
Şi piatra se rupe, nu mă-nţelege înalta ; şit să producă pcslo prevederile turnare, munca plină dc atenlie a responsabilul sub reduc:! iei
planului. In cele nouă luni care au
Mai sapă, îmi strigă muntele-ntreg — oamenilor, a dus la obţinerea de voluntare do ld U. V Calau
Şi eu mai tare de piatra mă feg. trecut din acest an. 3.580 tone de
semicocs de bună calitate.
Mă duc în adîncuri cu hotâiîre şi c în t; Organizîndu şl tot inai bine mun­
Piatra n-a scos încă nici un cuvînt.. ca si asi<jur!nd o funcţionare nor­ A G E N I t t A
Muntelui nici o clipă din trudă nu-i scapă : mală a agregatelor, colectivul sec­
Mai sapa omule încă, mai sapă I de muzică uşoară ; 14.00 Din folclo­
ţiei semicocs obţine şi in această (2 u t m u t rul muzical al pojjoarelor ; 15,3 )
Din daltă a sărit în lume o stea ; lună rezultate frumoase In îndepli­ Orcheslre de muzică uşoară; 16,00
Piatra nu-i mulţumită însă cu ea nirea şi depăşirea sarcinilor de plan. 7 OCTOMBRIE 1963 Muzică populară Ijitcrprelată rio
Am cioplit lingă munte statui şi statui DEVA: Voi li mamă — c/ne- Nelu Hutu ; 16,15 Vorbeşte Mos­
Dar nu-i frumuseţea, nu-i. încă nu-i. Fontă peste plan matogruluf „Patria" ; Doi stih cova I; 16,45 Cîntece; 17,30 '[înc­
ccr — cine matog ralul „Aria1' ; reţea ne e dragă; 17.50 Clnteea
Din daltă se rupe o cale lactee: Colectivul secţiei furnale din ca­
Piatra vrea mai mult de la mine să ieie I drul uzinei noastre, făcînd o dozare SIMERIA : Povestea anilor inllâ- jjopnlare; 18,30 Solişll de muzicj
Inlr-o zi, am ieşit în lume cu ea — corectă a materialelor ce se intro cărali — cinematogruiul „Munc.i- uşoară care ne-au vizitat ţara .
Eu tăceam şi piatra cînta. duc In furnal, ridicind temperatu­ totur ; PETROŞANI : Oameni da 20.25 Jocuri |)0|)ulure,- 20,30 i\oa|)-
ION CRINGULEAND ra aerului insullat si acordind o alaccri — cincmatogralul „Repu­ le bună. copii; „Două povestiri‘ i
olentic sporită bunei funcţionări a blica" ; Regina stat iei ele benzi­ 20,55 Din crealid dc muzică uşoa­
ră a compozitorului ion Vasilescu i
nă — cinematograful „7 Noiem­
încredere furnalelor st a celorlalte agregate brie" : ALBA lU LtA : Floarea (ic 22,08 Muzică de dans.
cc le deservesc, a mărit simţitor Hei — citiemulogtaiut „ Victo­ PROGRAMUL II: 10,10 Program
producţia de fontă pe metru cub
Mi se părea că-n mine se zbat dulbini de cîntec ria" ; Mai late ca uraganul — interpiclcU dc orchestre de man­
Precum pămîntul poartă nucleu de foc în pîntec : volum util de furnal si zi calenda­ cincmalogralul „23 August" ; doline; 11,00 Muzică uşoară in-
Dar mina care $he unelteloi temeiul ristică. Datorită acestui fapt s-a reu­ SEBEŞ: Ccreomuşki — cinema- tcrprelală dc mici formalii ;
Intîrzia să-mi cînte frămîntul, cu condeiul. şit să se dea peste planul lunii tre­ togralul „Popular" ; Drum de în­ I! 15 Emisiune literară; 12,05
cute 1 653 tone de fontă cenuşie Din cie«itia de muzica uşoară
Ci pentru-nariparea puterilor depline Muncind cu aceeaşi abnegaţie, colec­ cercare — cincmologrulul „Sebe­ a com|)ov.itori[or ronfuti şi sovio-
A învestit partidul încredere în mine, tivul secţiei furnale n obtinut si în şul" ; ORAŞTIE: Concertul mult tici ; 14,05 Din Ojjcrelelc compozi­
Mi-a-ncredinţat frumosul şi tinereţea ţarii primele zile din această lună rea visat — cinemalngralul „Paliia" ; torilor noştri; 14,35 Orchestre d«
Să le topesc în suflet şi să le dau cîntării. lizări frumoase tn sporirea produc­ Ca.x'o dc Iu răsetuce — cincmato- estradă; 15,00 Cîntece şi Jocuri
grulul „Flacăra": HAŢF.G: Drumul
Şi drept recunoştinţă, cînd urc în zori pe schele. ţiei si îmbunătăţirea calităţii fon­ xpre chei — cinemaloyralul populare din dilerile regiuni ala
larii; 16,12 Muzică uşoară; 17.09
Pun în mortarul proaspăt şi cîntecele mefe tei. „Popular" ; BRAD: Ordinul Ana Muzică |)opulară romînească şl
Să-mbrăţişeze ţara ca nişte zvelte iederi... Cu 126 de fone maî muif — cinematograful „St. roşie" ; sovietică; 18.05 Din creaţia com-
Rămîn dator pe viaţă acestei mari încrederi I LONEA: Piraţii aerului — ci- pozilorului Ovidiu Varga ; 18,45
TRATAN FILIMON La turnătoria de lingoliere, unde nematogtalul „ Minerul" ; TEIUŞ :
cercul literar „lori Sldvlci" se produce utilajul de turnare pen­ Moartea in insuto de zahăr — Muzica populară; 22,00 Muzică de
dans.
din Deva tru olelăril, s-a dat cu 126 tona cinematograful „V ictoria"; ZLA'f- Ilmeline de ştiri şi radiojurnale.
■ mal multe lingoliere decit preve­ NA : Fetele — cinematograful 5.00; r>00; 7.00, 11.00; 13,00.
Căldură pentru cîntece s-adun deau sarcinile de plan pe luna „Muncitorul" ; IU A : Pescăruşul 17.00; 20,00, 22,00; 23,50 (pro­
Şarja de oţel septembrie. Aici trebuie evident* it negru — cinematograful „Lumi­ gramul 1) 10.00; 12.00; 14 00,
faptul că paralel cu creşterea pro­ 10.00; 10,00; 23,00; 0,50 (progra­
Furnale stau de vorba cu nori ce-n drumeţie na" ; APOLDUL DE SUS: Regă­
Veghind cuptoru-ncins, ca pe-un tezaur, întind peste oraş columne lungi de fum ; ducţiei sa ImbunătătU simţitor şi sirea — cincmalogralul „2.1 Au­ mul II).
stâpîm pe flăcări, şi mai tari ca ele, — Vin sa respir adine din grava măreţie, calitatea lingolierelor. Astfel, pro­ gust" ; C ÂLAN : Luna de miere
pe jghiaburile clipocind de stele, Căldură pentru cîntece s-adun. centul de rebut o fost redus de 1-j fără bărbat — cincmalogralul (Buletin
scot oţelarii şipote de aur. 3.2 la sută admis la numai 1,97 la C. S. H.“.
Macaralele au ţipăt primăvăratec de rîndunici,
Dogorile-ndîrjile ard în piele, Aproape de frunţi ne răsai stele fermecate. 6Ută. meteor'ale qie
dar nu I clintesc pe oţelarul faur. Nu şuvoiul de stele ne chiamâ aici, Succesele dpbtndite In luna tre­ GQarfîa
Pe frunte, mai de preţ cn orice laur, Nici aurorile veşnice din cerate. cută constituie un Imbold In muncă PENTRU 24 ORE
sudoarea pune diamante grele Flăcări vii — oamenii Hunedoarei sînt I pentru Întregul colectiv de alct, 7 OCrOMBRIE 1963 Vreme schimbătoare cu cerul no-
Ei şi-au învestit visuri în arest loc. care este hotărtt să obţină In aceas PROGRAMUL I: 5,05 Cîntece da ros. Vor cădea ploi locale. Vîntul
..Sub jerbele de ploaie siderală, Tinereţea i-a-ncununat cu nir-.b de foc tă tună rezultate şi mai bune Rea­ muncă ,* 5,25 Melodii po|>ulorc • va sufla potrivii din sectorul vest
o nouă şarjă îşi detună-n hală Partidului dînd slavă prin fiece avînf lizările din primele zile arată că 6,07 Muzică uşoară inlerprclală la şi nord-vest. Temperatura în
cascada fulgerelor de oţel se pot dobîndl noi succese. acordeon; 6.30 Emisiunea pentr j uşoară scădere, ziua va ii cu­
purtînd, în ciocoiul de mii de grade, De-acuma nici un vis nu-i prea înalt, sate; 6,40 Jocuri populare; 7,10 prinsa între 13 şi 18 grade şl
avîntuî care naşte noi balade Oţelul nostru mîine l-om arcuî-n vreun pod, îmbunătăţesc calitatea Muzică populară ; 7,30 Sfatul niedi noaptea inlre 7 şl 12 grade,
în drumul ce-l duiăm spre-al nostru tel Tractoare mii pomi-vor pe c lip u ri în asalt cului; 7,45 Piese pentru fanfarăj PENTRU URMĂTOARELE
Cuvintele partidului dau rod. In secţia turnătorie nr. 1 unde se
CALIN NICOARA ANA ŞOIT produc radiatoare, vane băi. piese 0,00 Muzică dtn opere; 9,30 Salu­ 3 ZII E
cercul literar „Flacăra cercul literar „Ton Slavici" mecanice, articole sanitare, posta­ tul cravatelor rosti — emisiune da Vreme nestabilâ cu cerul noros
cîntece $i versuri; 11.30 Muzică
Hunedoara Deva . mente; cilindri de ‘laminor, • cazane din opere comice ,* 12.30 Muzică ziua şl cm înseninări noaplea. Tem­
peratura în scădere, mai ales în
*> ►tr, « w E c a w e c i pentru încălzire centrală, munca In- populară din Banat; 13,10 Concert cursul nopţii.
„C upa agriculturii" a ■ a ■ Bi.iffi a a a a a a Dl O IE 9 no g r I
M
IM
Victorii preţioase, in prima zi de concurs 7J Şcoala tehnică financiară— Cluj
u
Aşa după cum am m.ii anunţat, Palcâu, dovedind o formă bună a
«îmbăta a început in 4 comune şi-a subclasal adversarii şi-a reuşit
din raionul Alba. Lua interregio­ să treacă primul linia de sosire A N U N J A B
nala a Spatlachiadei de vară a In cadrul probei de 5 km marş. □
tineretului de la sa ie. dotata cu la lungime juniori şi seniori, ■
„Cupa agriculturii" concurenţii Ionel Lazar şi Romu- a
Ius Moise au fost revelaţia probei. Un nou examen de admitere pe data
In prima zi, pe terenurile de |
sport din Teiuş, Mihalţ şi Ga/tiu, Mărind 6,14 metri ei au ocupat lo­
tinerii participanţi la această com­ curile I. | de 9 octombrie 1963 orele 8 dimineaţa.
petiţie s-au întrecut cu dîrzeme Bine s-a comportat şi tinăra at­ ■
pentru a ocupa locuri fruntaşe. letă Ilisabeta Maxim care a cuce- | Se primesc băieţi şi fete, între 17- a
nt primul loc la lungime ju­
Pe pista de al/efism a stadionului 27 ani, cu şi fără examen de matu- 2
din Teiuş, cei mai buni reprezen­ nioare î
tând ai regiunii Argeş, Oltenia, Tot ieri, la Mihalţ, s-au întrecjt I ritate. \
Bucureşti şi Hunedoara au oferit In cadrul probelor eliminatorii şi |
spectatorilor dispute interesante echipele de volei feminin şi mas­ Şcoala are cantină şi cămin.
Rezultate deosebit de bune au culin participante. Formaţia femi­ a
obţinut reprezentanţii regiunii nină „Avîntul" Bărăbanţi, repre­ înscrierile se fac pină in preziua
noastre care au ciştigat 6 probe zentanta regiunii noastre a debu­ â
atletice, la 100 metri plat junior- tat cu succes Ea a cîşfîgat cu sco­ I examenului.
te. reprezentanta noastră Maria­ rul de 2 0 în faţa echipei „ Ştiin­ 0
na C.oth a reuşit să se claseze ţa" Găieşti, calificîndu-se astfel m m m m m ■ n e a b ■ a ■ ■ s h B' ■ ■ a,:a a s ' ■
prima Tot pe locul I a trecut li­ pentru jocul final.
nia de sosire şi Maria Herlea, care Astăzi vor continua întrecerile
a concurat în cadrul probei de pentru ocuparea locurilor !. Şi
100 metri plat senioare. Vasile fofodafă va avea loc încheierea Producători, contractaţi porci cu statul:
festiva a fazei /nferreg/ona/e a
Spartachîadeî de vara a tineretu­ DEVA: vedere din avion.
lui de la sale Foto: V. ONOIU
Bilanţul minerilor LA CONTRACTARE PUTEŢI PRIMI PRIN BANCA DE STAT
1 UN AVANS DE PîNA LA 500 LEI.
din Deva
In unităţile T.M. Deva — un ritm intens lucrărilor de investiţii ! (II) zărilor. Si acest lucru este necesar i PREDIND PORCII CONTRACTAŢI ÎN PERIOADA 1 MARTIE
cu atit inai mult, ou cît, pină la fi­
Colectivul de muncă de la E.M. nele anului, au mai rămas doar cî- 1 — 30 IUNIE, BENEFICIAŢI DE UN SPOR DE 1 LEU PER KG.
Deva a încheiat şi cel de-al trei­ icva luni. Pe scurt, va trebui să CREUTATE VIE PESTE PREŢURILE STABILITE.
lea trimestru al anului cu toate se depună tot efortul pentru redu­ CONTRACTIND PORCI CU STATUL VA MĂRIŢI VENITURI­
sarcinile de plan depăşite Prin Fol osirea deplină a utilajelor— cerea staţionărilor parcului auto LE PROPRIILOR VOASTRE GOSPODARII.
aplicarea metodelor de exploatare din cariera Tcliuc. Aceasta, prin
de mare productivitate cum sînt procurarea din timp a pieselor de
exploatarea în subelaje şi abataje schimb, întărirea simţului de răs­
cameră cu surpare, productivitatea o rezervă importantă pundere a conducătorilor auto faţă
muncii a crescut cu 5.8 la sută de starea maşinilor sî Intim lor ui
lizare. Ar fi bine dacă s ar studia
Sporind productivitatea muncii, trimestru, spre exemplu, maşinile de la orizonturile IV şi VI. La aces­ si un sistem de retribuire a şofe
Unităţile Trustului minier Deva
minerii sectorului II au extras «iii lost dotate în ultimul liinp cu „Talra" au staţionat pentru repa­ te lucrări, cele mai importante dc rilor mat stimulativ, după cantita­
peste sarcinile de plan cu 2,1 ia numeroase muşini si utilaje, menite raţii mai mult de 1000 zile-nuişină «dl (el, ca si la cele de pe orizontul tea de material transportat.
sută mai mult minereu. s«i tacă munca oamenilor mai uşoa­ si a|)roapc lot «îtîia autobasculan­ III, randamentul scăzut al maşini­ In vederea folosirii depline a ma­
In aten(ia minerilor, tehnicieni­ ră si mai spornică. Multe din aces­ tele. Mai mult de 1.300 zile s-n lor de încărcat este şi ur­ şinilor de Incăicat se cere in prt-
lor şi inginerilor de la E.M Deva tea. cum sini maşinile de încărcat, stalionat din lipsă de |>iese. La marea folosirii trans|)orlului manual nuil riiul ridicarea nivelului profe­
a stat în permanentă şi îmbunătă­ perforatoarele grele pe cărucior, acestea se mai adaugă şi (aptul că — o lipsă mare. atit a conducerii sional al oamenilor şi mai buna or­
excavatoarele, autocamioanele etc., Şoferii n-au lost cointeresaţi în fo­ exploatării? cil şi a conducerii trus­ ganizare a muncii Apoi, este ne­
ţirea calităţii mineieului extras
sînt destinate lucrărilor de investi­ losirea de|>lină a capacităţii de în­ tului. Aceasta, în vreme ce exploa­ cesar. la E.M. Ghcdar mai ales, să
Pe lingă trierea atentă a minereu­ ţii. Prin urmare, de Jetul în oare sînt cărcare a mijloacelor de trans|>ort. tarea are în dotare nu mai pulm se ia toate măsurile pentru pune­
lui în fronturile de lucru, s-a tre­ folosite depind în mare măsură rea­ fiind retribuiţi după numărul de de 14 -locomotive electrice L.A.M.-7 rea In funcţiune a întregului parc
lizările curse. si 6 L A M 4 cu acumulatori I Dar, de locomotive. Să se insiste pentru
cut şi la probarea zăcămîntuluî
La mina Tcliuc o lucrare cu pon­ Şi acum, ceva despre maşinile de in funcţiune sini abia jumătate. De procurarea acumulatorilor sl execu­
pentru a se delimita precis contu­ dere apreciabilă în planul de inves­ încărcat Ele se găsesc in marca ce ? Pentru că nu s-au |>rocurat din tarea cit mai grabnică a rc|)ara-
rul zonei mineralizate pentru a tiţii pe amil în curs este cea de majoritate n fronturilor de lucru timp acumulatori de schimb şi nu ţiilor Ia locomotivele care o nece-
desr.opertă, în carieră. Fa|>tul că la lucrările de înaintare de la uni­ s-a insistat pe lingă Uzina electri­ silă Dc asemenea, la Ghelar esle
se evita exploatarea unor panouri
în primele 0 luni s-a rămas în urmă tăţile trustului. Uiiu este că nu se că din Vulcan să repare la timu cele necesară o preocupare susţinută
stal) mineralizate. Aceasta a făcut cu circa 15 la sută (la plan fizic), obţin cu ele peste lot realizări oo două locomotive trimise pentru re­ pentru folosirea perforatoarelor de
ca diluţia să scadă, calitatea mi sc datorează în cea mal marc parte măsura aşteptărilor. La Telkic, bu­ paraţie de circa 6 luni mare produclivitatc şi a perforaju-
folosirii ncsalisfăcătoare a parcului Adăugind la cele amintite si (ap­ lui umed. N-ar fi rău dacă s-ar stu­ ^ I • # I
nereului îmbunăîlţindu se cu G,'l năoară, deşi planul la încărcare
rlc maşini $i utilaje Mai concret, tul că exploatarea dispune de per­ dia mai temeinic posibilitatea extin­
la sută. Printre brigăzile care au iată cum stau lucrurile. mecanică este depăşit in perioada foratoare dc mare capaoilate CU-1, derii perforajutui mecanic la E.M, •: ASOCIAŢI A CRESCĂTORILOR DE ALBINE DINR.P.R.?
de care ne ocupăm, iar indicii Cerlcj, mai cu, scamă la sectoarele !;-------------------------------------------------------------------------------------%
obţinut cele mai bune rezultate, In primul trimestru s-a Înregis­ de utilizare a maşinilor de aseme­ care stau nefolosite, că perforujul
trat un parc activ abia de 47 la umed, despre care se discută de II şi III. I' Filiala regiunii Hunedoara \
fiind evidenţiate în întrecerea so­ nea, se realizează totuşi viteze dc
sulă, iar in trimestrul II, de 50 la cîtiva ani, n-a fost introdus nici Un efort susţinui pentru asigura­ %
cialistă, se numără cele conduse sulă Cît priveşte coeficientul de înaintare sub cele planificate Aici piuă astăzi, subiectivitatea rămî- rea folosirii ctt mai depline a ma­ angajează prin concurs: :J
de Ladislau Ghezan, Traian Dioan- utilizare al capacităţii, în cclc două Inso, intervine si un alt factor : or­ nerilor in urmă apare destul de şinilor si utilajelor si ridicarea in
trimestre el este abia de 35 si res­ ganizarea muncii şi normarea, des­ pregnant. continuare a gradului dc mecanizare \ — u n cortttaJblfi p r in c ip a li c u ian
că, Aurel Comea, Ghenrghe Pas­
pectiv 29 la sulă. Deci. mult suo pre care ne vom ocupa inlr-un alt Din toate acestea însă, se des­ a lucrărilor de investiţii va aduce ;! salariu de 9 7 5 -UCO 8eî lunar.
cal şi altele, care şi-au depăşit cu 50 la sulă Cum s-a ajuns aict nu l material. Dar nici des|>re o folosi­ prinde faptul că la unităţile T.M. după sine nu numai grăbirea exe­
.regularitate sarcinile planificate greu de explicat. Urmărind situa­ re deplină a utilajului nu poate ti Deva există o rezervă importantă cutării lucrărilor incluse in planul + Candidaţii se nor adresa Filialei regionale a Asocia-
ţiile lunare se observă că au exis­ vorba. — folosirea deplină a utilajelor — pe 1963. ci şi realizarea ritmică a
M. NICUL1ŢÂ \ ftei crescătorilor de albine, slr. 23 August nr. 22 Deoa £
tat staţionări apreciabile pentru re­ La Ghalar situaţia este si mai ne- care, valorificală în întregime, poate planului pe 1964
v corespondent paraţii $i lipsă de pies§, ii* pjriţaul satLsfăcâtoare, mal ales la luarăiUe duce la săltarea simţitoare a reali­ lng. GH. COMŞUŢA \V ,V « V .V a V .V i