Page 24 - 1963-10
P. 24
Pag. s Drumul socialismului Nr. 2729
Expediţii sovietice pentru studierea
ULTIMELE $TIBI * ULTIMELE ULTIMELE ŞTIRI * ULTIMELE $Tl6l * ULTIMELE $THM
mărilor sudului
MOSCOVA 5 (Agerpres} — Mediteiana — şi. ln a Iară de aceas
După cum anunlă agenlia TASS. ta. nu ate debit lluvial.
din porlul sovietic Odesa au ple O mare aientie v o li acordata re
cat In călătorie pentru studierea giunilor cu mate landament biolo
mărilor sudului două expediţii: gic, de perspcc.livă penlru dez.vnli
cea a Institutului (le oceanografie ai tarea exploatării piscicole.
Academiei de Sliinfe a U.RSS-, pe
nava „ Academician' S. Vavilov" şi
cea a Institutului de biologic a mă S i i u e ţ i a c5dn A l g e r i a
Q.N.U.: Sesiunea Adunării Generale întrevederea dintre C. Mănescu şi D. Rusk rilor de sud, a Academiei dc Chin Situnha politică din Algeria con
AIGKR 5 (Ageipres). —
te a Ucrainei, pc na va „Acad. A.
NEW YORK 5 - De la corespon- ne al R.P. Romine, ambasadorul Ad- K ova le vskii". tinua să &e stabilizeze Masurile în
NEW YORK 5. De la trimisul spe gimurile care lin in robie pe /raţii oprească la această acţiune demnă dentul• special Agerpres C. Alexan- lal Stevenson. reprezentantul perma Cursa ştlintilică va dura doua treprinse de guvern $i de Frontul de
cial Agerpres. C Alexandroaie: noştri din Angola, Moz^mbic şi R.S.A , de laudă". El a cerut, totodată, ca In droaie i nent al S.U.A. la ONU., şi John luni şi jumătate. Sarcina principa Eliberare Naţională au du* la izola
lă a primei expediţii este studie-
In sedinla din dupâ-amiaza zilei de a subliniat împăratul Etiopiei, conti Republica Sud-Africanâ să se pună In seara zilei de 4 octombrie. Cor- Baker, consilier al Misiunii S.U.A. la iea schimbului de apă dintre Ma rea elementelor de opoziţie din K.i-
4 octombrie a Adunării Generale a nentul african nu va cunoaşte lini capăt politicii de apartheid. neliu Mănescu, ministrul afacerilor ONU. rea Neagră şi Marea Mediterană. b\M!a.
O.N.U. au luat cuvîntul Împăratul ştea". In continuare, Haile Selassic i Ministrul afacerilor externe al Re externe, şeful delegaţiei R.P. Romine Intr-o scurtă declaraţie făcută co dintre părţile de est şi centrale ale lotuşi, subunităţile celei de-a şap
Etiopiei, Haile Selassie 1 reprezentan a declarat că Etiopia salută Tratatul publicii Sierra Leone, Karefa Stnart, la cea de-a 18-a sesiune a Adunării respondenţilor speciali ai Agerpresu- Mării Mediterane. tn program sini tea reguim militare continuă *ă nu
tul statului Gabon şi reprezentantul de la Moscova privjlor la interzice a cerut Organizaţiei Naţiunilor Unite, Generale a O N.U a avut o Întreve lu! si Radiodifuziunii romine )a ONU., Incluse cercetări ample ale vitezei supună ordinelor guvernului. Po-
steiului Sierra Lcone. rea parţială a experienţelor cu arma In numele ţărilor din Africa „să se ocu dere o Dean Rusk secretar al De Dean Rusk a spus: „înainte de a şi curenli/or la diferite udincimi, irivil unor cercuri bine informaie, a-
Referindu-se la activitatea O.N U. nucleară, considerlndu-l un prim pas pe cu mai multă hotărire de problema partamentului de Stat al S.U.A pleca de la ONU. am avut o între inclusiv a curenţilor circulari din coste grupări pierd sprijinul populaţi
pentru a se pune capăt discriminări pe calea ce trebuie urmată de toate Africii de sud". El a cerut, de ase vedere cu dl. Mănescu. Consider că nordul insulei Creia. regimului hi- ei locate. La 5 octombrie Intr-o sene
lor rasiale, Haile Selassie 1 a cerut guvernele lumii. menea. ca ţările AJricii să fie repre* Au luat parte Mircea Malila. ad perspectivele re!a|i:lor dintre Statele drochimic al apei şi caracteristicile de oraşe din regiunea Kabylia au a-
să se aplice sancţiuni Portugaliei si zenlate In mod proporţional In Con junct al ministrului alaceriior exter Unite şi Romînia sini încurajatoare". sale fizice etc. vul joc mitinguri In sprijinul guver
Africii de sud care relu/.ă 6ă se N'Goua. ministrul apărării al sta siliul de Securitate şi tn alte orgonis- Expediţia de pe nava „Acad A nului. In cadrul cărora o fost expli
supună rezoluţiilor adoptate. „Alîla lului Gabon, hiînd cuvîntul In cadrul me ale O.N U. Kovalcvs/<ii° va studia regimul hi- cată politica guvernului şi ultimele
timp cit PxLMă incâ filozofia şi doc Adunării Generale, a declarat că „ma La ora 21.26 GMT (23,26 ora Bucu- drobiologic al Mării Roşii şi randa holărlri ate Adunării Nalionale
trina rasismului, atîla timp cit nu rile puteri, care ne-au oferit Trata rcşliulm), Adunarea Generală a O N U. Recepţia oferită de A.A. Gromîko mentul său biologic. Această marc In această perioadă. în Algeria iau
va exista egalitate in drepturi pentru tul de la Moscova cu privire la in $i-a întrerupt lucrările pină luni 7 fiinţă Comitete de vigilentă. După
toti oamenii, independent de ra.se, terzicerea parlialâ a experienţelor oi octombrie, ora 14,30 GMT (16,30 ora NEW YORK 5 (Agerpres). — TASS Ungare, lordul Home ministrul afa ti interesează pe oamenii dc ştilnlă cum scrie zianil .Alger Republicaine".
elita timp cit nu vor fi înlăturate re dima nucleară, nu trebuie să se Bucureştiului). transmite : cerilor externe al Angliei, Dean Rusk, sovietici mai înainte de toate, de acr.stc comitete au sarcina ,,să apere
La 4 octombrie, A. A. Gromlko, mi secretar de stat al S.U A., precum $> oarece ca serveşte ca slrimtoaie, cuceririle poporului şi să mobilizeze
nistrul afacerilor externe al U.R.SS, Jozef Winiewicz, conducătorul dele care face legătura inltc două mari poporul ln sprijinul politicii guver
Dezbaterile din Comitetul nr. 2 a oferit o recepţie în cinstea delega viei, conducătorul delegaţiei R. S. F. bazine — Oceanul Indian şi Marea nului".
gaţiei R. P. Polone, Vladimir Popo-
ţiilor statelor participante la lucrări
le celei de-a 18-a sesiuni a Adunării Iugoslavia, Carlos Lechuga, şeful de
al Adunării Generale Generale a O.N.U legaţiei Cubei ,şefi ai delegaţiilor, Intiluîrc între m iniştrii de
miniştri ai afacerilor externe ai altor
La recepţie au participat U. Thanl,
secretar general al O.N.U,, Vaclav state membre ale ONU., J. Rockefel- e x te r n e ai A lgeriei şs Marocul
— Cuvîntul reprezentantului — David, ministrul afacerilor externe al Ier, C Eaton, J. Moore. reprezentant) ALGER 5 (Agerpres). — frontieră dintre cele două lări. Potri
R. S. Cehoslovace, Ivan Başev, minis ai cercurilor de afaceri din S.U.A. şl După cum anunlă agenţia Reuîer,
NEW YORK 5 (De la trimisul spe activitatea de pregătire a acestei de propriile sale bogălil şl resurse trul afacerilor externe al R. P, Bulga alţii. ministrul de externe al Algeriei Ab- vit aprecierilor presei marocane, ln-
cial Agerpres C. Alexandroaie:) conferinţe, participlnd activ la ela naturale, respectarea ln relaţiile e- ria Corneliu Mănescu, ministrul afa La recepţie au participat, de a«p- deJaziz Boutollika, s-a intîlnit la 5 lilnirea celor doi miniştri de externe
In comitetul nr. 2 a) Adunării Ge borarea temelor ce urmează să fie conomice internalionale a egalităţii cerilor externe al R. P Romine, M. menea, cunoscuţi fruntaşi ai vieţii este preludiul unei conferinţe la ni
nerale a ONU., căruia li sini re Incluse pe ordinea de */.l a acesta! şi a avantajelor reciproce. Dughersuren. ministrul afacerilor ex octombrie in oraşul Oujda dm nord- vel Înalt între regele Marocului Has-
partizate spre examinare problemele conferinţe. In spiritul abordării prac Ajutorul economic şi asistenta teh terne al R. P. Mongole. Janos Peier, publice, innelionari superiori ai Se estul Marocului (la frontiera cu A l s»m II şi preşedintele Algeriei Ren
economice şi financiare au conti tice la conferinţă a problemelor nică pentru ţările In curs de dez ministrul afacerilor externe al R. P. cretariatului O.N.U., ziarişti. geria) cu ministrul de externe al Bella. Conferinţa la nivel Înalt, men
nuat vineri dezbaterile generale. esenliale ale comerţului internaţio voltare trebuie să fie acordate fără Marocului pentru a discuta probleme ţionează agenţia Reuter, se aşteaptă
Plnă in prezent au luat cuvîntul nal. a continuat T. Cristureanu, gu a pune condilii care ar putea pre legale dc rezolvarea conflictului de să aibă loc înlr-un viilor apropiat.
aproape 20 de delegaţi, dintre care vernul romln a făcut unele propu judicia independenta economică şi
mulţi au relevat In discursurile lor neri pe care le-a prezentat Secre politică a acestor ţări. O importan
Importanta crcsclndâ ce se acor tariatului General al O.N.U. Aceste tă deosebită au promovarea schim Declaraţia preşedintelui Sukarno
dă pe plan mondial problemelor eco propuneri se referă la elaborarea burilor de experienţă si stabilirea In Honduras a f o s f i n s t a u r a t ă
nomice care au o s'.iinsă legătură principiilor fundamentale ale acor unor contacte ln domeniul econo DJAKARTA 5 (Agerproc). — la crearea Federaţiei Matayeze, Su
cu problemele politice internaţio durilor economice şi comerciale, im mic, ştiinţific şi tehnic. Delegatul Lulnd cuvîntul ln faţa particlpan* karno a subliniat că Indonezia nu
nale. In dezbaterea Comitetului se portanta şi eficacitatea acordurilor romin a reamintit faptul că Încă Iilor la parada militară care a avut poale fi de acord cu concluziile mi o d ic ta tu r ă m i l i t a r ă
flflă raportul anual al Secretariatu comerciale de lungă durată pentru de la sesiunea a XIT-a a O.N.U., loc cu prilejul Zilei forţelor armate siunii O.N U.. deoarece acestea sini
lui Generat cu privire la activitatea stabilitatea si dezvoltarea schimbu R P Romină, preocupată de această Indoneziene, preşedintele Sukarno a în contradicţie cu spiritul şi litera a- • PARLAMENTUL ŢARII A FOST DIZOLVAT. • IN ŢARA
organizaţiei, precum şl raportul rilor Internationale, importanta li problema, a prezentat un proiect declarat la 5 octombrie că Indonezia cordului de la Manila. ..Indonezia, a MAI CONTINUA LUPTE IZOLATE • MITINGURILE Sl DE
Consiliului economio şi social Ra vrării pe credit de bunuri de echi de rezoluţie referitor la necesitatea dispune de forte suficiente pentru a-şi declarat Sukarno, va duce şi pe vi MONSTRAŢIILE AU FOST INTERZISE.
poartele remarcă laplul că In cursul pament destinate construcţiei de elaborării unor asemenea principii apăra independenta şi a asigura pro itor o luptă intrasigenlă împotriva
anului 1962 economia mondială a unilâli industriale, livrări rambur de colaborare internaţională. Dele- gresul continuu af tării. Relerindu-se uneltirilor ncocolouialismului". TEGUC1GALPA 5 (Agerpres). — (iile occidentale de presă, in Hondu
făcut un progres moderat şi, tot sabile prin cote părţi din producţia galia romină consideră că trebuie Junta militară din Honduras, care ras a fost instaurată o dldalură mi
odată. confirmă linia ascendentă acestor unităli industriale, impor a organizat o lovitură de stat im- litară. Parlamentul ţării a losl dizol
de dezvoltare a economiei ţărilor tanta pentru punerea In valoare ln să fie accelerate lucrările grupului polriva preşedintelui Villeda Morales, vai, iar mitingurile şi demonstraţiile
socialiste, creşterea ponderei aces stopuri paşnice a resurselor rezul de experţi care lucrează la proiec
tor ţări In producţia mondială In tate de pe urma dezarmării. tul declaraţiei asupra colaborării Greva docherilor din porturile canadiene a ddt publicităţii o declaraţie in care au losl interzise.
tre 1955—I9G2 de la 27 la sulă la Reprezentantul R P. Romine a ară- internalionale. anunlă că a preluat puterea in în la Washington. Departamentul de
peste 36 la sută. De asemenea, ra lat că printre căile şi mijloacele Referindu-se la o altă posibilitate OTTAWA 5 (Agerpres). — tă pesimism, anunlă agenţia, in le treaga tară. Cu loale acestea, agen Stal al S.U.A. a dat pubJialătii *n
poartele consemnează faptul că In care ar contribui la aşezarea re de ajutorare a ţărilor slab dezvol gătură cu o eventuală soluţionare a ţiile occidentale dc presă relevă că seara de 4 octombrie o declaraţie în
tre 1959—1962 producţia industrială laţiilor economice Internalionale pe tate, reprezentantul R.P. Romine a Greva docherilor din portul cana conilictulul. .'.Ut ln imprcjurimilc capitalei, Tegu- care subliniază că Statele Unile „con
o ţărilor socialiste europene n cres baze noi. solide, nr prezenta un deo arătat că orice pas făcut spre de dian Ouebec s-a extins şl asupra al cigalpa, cil şl in regiunea muntoasă sideră drept extrem dc gravă" situa
cut cu peste 30 la sulă Produclia sebit interes stabilirea unor prin zarmare va contribui la eliberarea tor două mari porturi de pe fluviul După cum se ştie, greva declarată de la frontiera cu Guatemala conti ţia care a rezultat in urma lovituri
Industrială a larilor capitaliste a cipii generale care să con unor uriaşe resurse naturale şi uma St. Lawrence. AsUel, după cum men la 4 octombrie de docherii portului nuă lupte Izolate fulre detaşamente
înregistrat In aceeaşi perioadă o stituie un ghid in relaţiile din ne ln folosul tuturor ţărilor, a im- ţionează agenţia France Presse, „cele Ouebec a urmat după eşecul tratati ale gărzii civile, rămase credincioase lor militare de stat din Republica Do
creştere de 17 la sută. bunătălirii situaţiei economice şi so trei mari porturi de pe acest lluvlu velor purtate timp de clteva zile intre minicană şi Honduras. Declaraţia j-
tre toate slatele mari şi mici in Iul Morales, şi unităţi guvernamen nuntă în acelaşi ttmp că S U.A. au
In cadrul şedinţei de vineri dupâ- diferent de nivelul dezvoltării lor ciale mondiale. In încheiere. T. — Montreal, Ouebec şl Trols Rivle- reprezentanţii Federaţiei armatorilor tale. Postul de radio Tegucigalpa.
amtază a luat cuvîntul reprezentau- economice. Ne referim, a spus el. Crislnrenu s-a referit la eficacita res — erau loial paralizate la 5 oc din Canada şi reprezentanţii docheri hotărît să înceteze ajutorul militai şi
tantul R.P. Romine Titus Cnslurei- la respectarea reciprocă a indepen tea planificării in dezvoltarea eco tombrie de greva a aproximativ 4 000 lor ln problema măririi salariilor. aflai in mîlnlle militarilor, a transmis economic acordat celor două lări.
nu, care a subliniat preocuparea dentei economice a fiecărui stil, nomici tuturor ţărilor, dînd unele dc docheri4*. Vineri seară. Rene Lippc, numit dc In seara de 4 octombrie un „avertis Referindu-se la cauzele cate au
continuă manifestată In cadrul exemple in acest sens pe baza suc ment- adresat gărzilor civile In care provocat lovitura de stal din Hondu
ONU. pentru găsirea metodelor şi respectul inlegral al dreptului su ceselor realizate de economia R.P. După cum menţionează agenţiile către ministrul muncii al Canadei le îndeamnă să înceteze rezistenta şi ras, agenţia Associated Press subli
mijloacelor celor mai eficiente pentru veran al fiecărui stat de a dispune Romine de presă, 27 na\e sc allă Imobilizate pentru a media ln tratativele pentru ameninţă că armata „va zdrobi fără niază că, fn cazul de fată, este vorba
Înlăturarea obstacolelor ce persistă In pe fluviul St. Lawrence. aplanarea conilictulul de muncă, a milă pe lotl acel care nu încetează dc o luptă internă pentru putere. Con
calea dezvoltării schimburilor co Ţoale Intrările in porlul Montreal declarat că „tratativele Intre docheri lupta**. ducătorii militari, serte agenţia. au
merciale Internationale El a ară Discursul lui David J aw ara au lost închise prin baricade de că răsturnat de la putere pe preşedintele
tat că o expresre a acestei preocu tre grevişti. Politia molorlzalâ patru şl armatori au fost aminate sine die*. Potrivit ştirilor transmise de agen-
pări a constituit-o holârîrea unani BATIIURST 5 (Agerpres) — tică internă orientală spre dezvolta lează pe cheiuri. Villeda Yîcrales, penlru a împiedica
mă de a se convoca in primăvara Intr-un discurs rostit )a postul de rea economică şi socială In cadrul pe candidatul acestuia la preşedinţie,
radio din Batluirst. cu prilejul do- unităţii africane, şi o politică ex Agenţia France Presse relevă ci Rodas Alvarado, să obţină victoria.
anului 1964 o conferinţă a ONU. O descoperire a arheologilor americani
bindirii autonomiei interne a ţării ternă urmărind Înţelegerea şi coope este pentru a treia oară in decurs de Militarii sînt împotriva lui Alvarado,
pentru comerţ şl dezvoltare. Vor sale. primul ministru al Cambiei, 30 de ani cind activitatea portului tntrucit acesta din urmă, ca preşedin
bitorul a declarat că guvernul ro- David Jowara. a declarai că Cam rarea pe plan internaţional. Jawara Montreal este complet întreruptă. NEW YORK 5 (Agerpres). — descoperirea Americii de cane Cris- te al Parlamentului, s-a pronunţat, fn
a declarat că poporul Gambiei va
Arheologi americani au descope
mln urmăreşte cu deosebit interes bia va promova pe viitor o poli- Potrivit declaraţiilor autorităţilor por tolor Cniumb.
continua să lupte penlru obţinerea rii Intr-o peşteră din Wyoming — \ ,echimca cudavrului a pulul li ultimii cinci ani. în repetate rinduri,
independentei depline. E! a califi tuare. greva provoacă societăţilor de la distaniă de cttiva kilometri de evaluată datorită pielii de oaie cu pentru lichidarea autonomiei dc caro
cat obţinerea autonomiei i/ilerne ca navigaţie pagube de aproximativ un parcul naţional Yellowstone '— rd- care era acoperit se bucurau pină acum foitele armale
Trupele diemiste au suferit înfrîngeri fiind doar primul pas pe acest milion de dolari pe zi, mdş//e(e unui indian care ar li trăit Arheologii consideră această des şi pentru trecerea acestora sub con-
drum. ln cercurile informate se manifes cu 13 secole In urmă. Corpul, aco coperire ca Jiind loarle interesan (rolul civililor.
din partea partizanilor sud-vietnamezi perit cu o piele de oale, s-a păs ta Ei Işi munileslă convingerea cri
trai bine. O barbă deasă acoperea- perlecla conservare a acestui cada
SAIGON 5 (Agerpres). melor 6ăptăinîni trupele diemiste au Bonn-ul tinde să obţină cit mai încă bărbia şi din/ii erau jnlacli. vru, datorată păminlulul loarle us
cat din peşteră, promite pe măsură
Agenţia United Piess International suferit Infringerl din parlea partiza Arheologul Harold Macracken, care ce cercetările vor ajunqc la stra Au fost fotografiaţi
relatează, citind informaţii furnizate nilor sud-vietnamezi. Agenţia relevă grabnic înarmarea nucleară conduce cercetările, apreciază că iuri mai adinei, descoperirea unor
de ofiţeri ai trupelor americane din că „foitele guvernamentale au suferit cadavrul esle al unui indian care vestigii umune mulI mai vechi, de atomii individuali
Vietnamul de sud, că în cursul ulii- In ullimcle două săplămJnt cele mai PARIS 5 (Agerpres). — De fapt, opinia exprimată de con- ar II murii I/i anul C78, deci cu circa 7.000—9 000 de ani şi pou/e ai aurului
mari pierderi de la începutul acestui La 5 octombrie, ziarul francez ,,Le celarul Adenauer lasă să sc înţeleagă mai mull de 8 secole înainte de chiar mai mult.
an", ln aceMe două sâplămtni, arală Tigaro" a publicat un interviu acor că Bonn-ul este interesat «â partici TOKIO 5 /Agerpres). —
egenlio, au fost ucişi, răniţi sau cap dat unui corespondent ai său de către pe la aceste forte numai pentru o->i Doi oameni de ştiinţă japonez/ au
In V enezuela: turat! pesle 1.200 de soldaţi diemisll. cancelarul vcsl-gcrman Konrad Ade spori sansele de a obţine cit mai Veveriţele au „ocupat" oraşul Oestersund reuşii să fotografieze atomi indi
Partizanii au fost loarle activi, ala- nauer. Partea cca mai importantă a grabnic înarmarea nucleară. Eventu viduali ai aurului. Pntoqralierea
cînd in numeroase rinduri posturile ucestui interviu o conslituie declara ala participare la proiectul francez, STOCKHOLM 5 (Agerpres). — ln mod normal veveriţele care atomului, care. ca dimensiune, re
Milioanele de vcver/|e ou cobori!
Situaţia politică continuă diemisle şi aşa-mimitele lagăre stra ţia şefului guvernului vest-german a spus Adenauer, nu va însemna că săplămina aceasta din pădurile si- trăiesc ln munţii dm peninsula Scan prezintă a sula milioana parte din-
tr-un /of, a losl realizată cu a/u-
tegice. In aceeaşi perioadă parllza- că „Germania Federală ar putea par Germania Federală nu va participa luale ln tnunfii din nordul Suediei dinavă coboară la hecare trei ani torul unui microscop electronic. Un
să rămînă încordată mi au capturat un marc număr dc ticipa Ia forjele atomice europene şi la „forlcle nucleare multilaterale- şi au invadai cimpiile din centrul la şes pentru a căuta hrană. Unul microscop obişnuit poate distinge
arme moderne de fabricaţie ameri propuse de Franla" In care, după cum In care Statele Unile vor fi principa acestei ţări. Pentru prima dotă In din conducătorii serviciilor de sil ohieclo doar pină la a cincizecea
CARACAS 6 (Agerpres). — cană. r,u arătat reprezentanţii guvernului la pulerei „Cred că este posibil, n ultimii 20 de ani, vever//e/e ou „ocu vicultură din această regiune, Sven mia parte dintr-un fol
Pentru a face fală atacurilor parti francez, ar urma ca factorul domi spus Adenauer, ca Germania occiden pa/" oraşul Oestersund „Oamenii, Imaginea obiceiului de lotogra-
Situaţia politică din Venezuela con- Swa/jn, a declarat că tn Suedia tră
» tlnuă să rămînă Încordată, ca urmare zanilor, diemlşlii au adus ln delta nant să-l constituie Franţa, Statele U- tală să facă parte din ambele pro- le găsesc pesle toi, In case, ln curii, iesc pesle 7 mihoune de veveriţe, Hal, atomul aurului, a trebuit mă
rită de 6.7 milioane oi i. ce a
mal
pe s/rd/.i" — a declarat unui cores
a noilor măsuri cu caracter represiv fluviului Mekong noi Întăriri. nile neparticipînd. iccle..." pondent al agenţiei Pcuter o locui un număr echivalent cu acela al lo marc mărire realizată pina in pre
ordonate dc guvernul Dctancourt îm toare a acestui oiaş cuitorilor acestei ţări. zent.
potriva elcmeulelor democratice. La
4 octombrie ministrul dc Interne,
Mantilla, a anunţai că cinci membri S c u r t e ştir i ® Scurte ştiri ® Scurte ştiri
at Congresului vcnezuelcan, printre
care secretarul Partidului Comunist,
MOSCOVA. — La 4 octombrie,
Gustavo Machado, care au lost are In Marele Palat al Kremlinului a adjunct at Guyunci Brii unice, a pului Verde, a dat publicităţii un
comunicat. In cate se arată că
subliniat că descinderea univer
staţi recent, vor li traduşi ln lata unul losl parolaI un ucord cu piiviie ia sităţii este o mărturie a Iranstnr- insurgenţii din Guineea Portughe
tribunal militar, In acelaşi timp un colaborarea economică şi tehnico măiilor care au Inc In Iară ză au capturai zilele trecute canti
care număr de alţi Iruntaşi politici Intre Uniunea So\ ietică şi Algeria. TOKIO — Agenlia France Pr«<- tăţi importante de armament pus
li sindicali au fost transferaţi In în PARIS. — t.a Congresul Asocia se anunţă, lelerindu-se la o de- la dispoziţia trupelor portugheza
chisoarea militară San Carlos. Potri ţiei franceze de chirurgie, ale că c/aralic a ministrului industriei şi dc Germania occidentală. S.U.A..
vit agenţiei U.P.I., piuă In prezent rui luciăn s-au desfăşurat la Pa comerţului al Japoniei, (ă „Japo Italia şi Anglia.
peste 300 de persoane au fost aresta ris Inltc 30 septembrie — 5 oc nia prevede să-şi modifice atitu PARIS. — După cum anunlă
te, dintre care C0 sini membri al tombrie. In şedinţele din 3 şi 3 dinea in ceea cc priveşte e x p o r corespondentul din Paris al agen
parlamentului naţional sau ai parla oclombiic, prol. dr. Ion făgătă- tul de ţevi de otel către Uniunea ţiei Reuler, politia Iranceza a con
mentelor diieritelor slale venczuolene. şanu, membru titular al Academiei SovieticăC Potrivit declaraţiei lui fiscat la ■I octombrie Inli-uno din
R P. Romine, al Asociaţiei Iran- Hajime Luhuda. Japonia va pu gările Parisului 30 ha. de heroina
In după-amiaza de 4 octombrie, pe ce/e de chirurgie, a prezentai co tea exporta lovi de diametru mare In slarc pură. Iranspor/ală in două
străzile oraşului Caracas au avut loc municaţi Iii legătură cu drenajul ln schimbul petrolului brut sovie valize de talie un grup de trei
schimburi de focuri de armă inlrc ci In chirurgie. tic. Autorităţile piponez.e. rela Halicanfi dc stupefiante Agenlia
vili şi gărzile naţionale. Incidentele ALGER — La -1 octombrie, in tează agenţia, pregătesc proiecte subliniază că aceasta este cea mm
«•au produs ln împrejurimile Univer Algena a lost natinnalizalâ una le In \edeiea începerii unor noi marc cantitate de stupeliante c/es-
sităţi şi in cartierele periferice. dini te cele mai mori companii de tratam e comerciale In ieqălură cu cnnctilă vrendală in F/anla. De
După cum transmite agenţia France transporturi din Algeria, Sutac. aceasta problemă cu Uniunea So nltlcl, Parisul nu este dccit un
Presse, G persoane au fost ucise şi Compania a losl naţionalizată vietică''. Acesfe ttfilative urmează oraş de tranzit, deoarece iralican-
mal multe altele rănile. In regiunea după ce muncitorii au pătruns In *o nihă Inc, după cum menţionea fii dc slupelianle, care au adus he
roina din Orient, tnienl>' nau s-n
sediile administraţiei şi au pre
muntoasă din slatul Falcon au avut luat loale instalaţiile La Blida, lo ză agenţia. Iu sltrşitul lunii no transporte In Stolele Unile.
iembrie
loc. de asemenea, lupte intre trupele calitate situată In sudul Algeriei, PAN AM Ai — Adunarea Naţio- LONDRA — Dona cum anunţă
guvernamentale şl unităţi de guerilă. a lost naţionalizată, de asemenea. aulă a stalului Panama u adoptai agenţiile dc piesă. Reihand Lovctl,
Corespondenţii din Caracas ai agen o companie de transporturi, după In unanimitate o rezoluţie. prin diiccloiul staţiunii tndiousirono-
ţiilor de presă relevă că sub pre cc muncitorii au declarat grevă :n care condamnă loviturile dc slut mice engleze Jndrcll BatiU, a de
textul „stăvilirii terorismului" guver- sprijinul cererii lor de a încre din Republica Dominicană si Hon dai ai la J odomhiie că „piim ul
oul Betancourl şl-a propus .să lichi dinţa conducerea companiei unui duras In rezoluţie se subliniază schimb de nbscivatiuni astrono
deze toate forţele de slinga din tară comitet muncitoresc. că ln aceste ţări au fost lichidate mice Inhe Marea Brilame şi
GEORGETOW N. — La George
Pe de altă parte, autorităţile au inter town, ca p ita la Guvunei Brilanicc. regimurile constituţionale sub pre U.R.SS va incepe miercurea vii
toare (0 oclombiic
—N.R.), cinci
textul „luptei împotriva comunis
zis difuzarea ziarului „El Vcnezola- a avut loc ceiemoma deschideni mului". radiolclcscnpui dc la Jodrcll Bank
no‘\ sub acuzaţia că tace „propa primei iiniveisiiăli din istoria {ă CONAKRY. — Partidul altican şi un observator din Crimeea vor
gandă ln lavoarea Partidului Comu OLANDA : Un incendiu care a izbucnit tecent Ia Amsterdam a distrus un grup de jcoli din rii. Luind cuvîntul la această ce de luptă pentru independenta Gui studia împreună fenomenele lumi
nist şi Mişcării revoluţionare de paitea de apus a oraşului, insumind 24 clase. remonie, B Renn, primul ministru neei Portugheze şl a Insulelor Ca nii siderale".
stingă*. In foto : La locul sinistrului.
Redacţia sl admlnlstielia ilarului eu. 6 M&rtle nr.-9, telelon 1583, 12 75, 15 85, 20 78. Taxa plltlia lu numerar con/onn aprobării Dlreatial Generale P.T.T.R. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1948. — Tiparufi întreprinderea Poligrafică Hunodoara-Deva. 40.065