Page 25 - 1963-10

PROLETARI DIN TOATB ŢĂRILE- UNIŢI*VA I |
Adunarea din Capitală consacrată

deschiderii Lunii prieteniei romîno-sovietice

In sala Teatrului C.CS. clin Ca­ muncitori, oameni de şliin|.1, a11â şi Adunarea a lost deschisă de acari,
pitală a avut loc luni după amia­ cultură. lorgu Iordan. vice|>reşf»dinle al
Au participai membrii delegatei Consiliului general A R L.U.S
ză adunarea consacrată deschiderii
Asociaţiei de pnelenie sovieio ro-
Au luat cuvintol Marin Florea
Lunii prieteniei romino-sovielire mlnc. In Irunle cu V'. N. Sloletov, loncscu, vicepreşedinte al Consiliu-
Au luat parte tovarăşii Alexan­ ministrul Invă|ămin1utui superior şi lui general ARLU.S.. şi V. N. Sto-
dru Drăghid, P. Niculescu-Mi7.il, Gh. meciul de specialitate al It.S.I-.S IL. letriv, conducă! nrul delegaţiei Aso­
deputat ol Sovietului Suprem ol
Pele, adjunct ol ministrului atare ciaţiei dc prieţenie sovielo romin.?.
K.S.F.S R , care a sosit In laia noas­
rilor externe, Jean Livescu. adjunct tră la invitaţia Consiliului general In rep«‘tale rindoii cnvlnlările au
al ministrului Invălămlntului. con­ A.R.LU.S. pentru a parlicipa la mo- fost subliniate cu vii o|dau/c. por-
licipanlii runnileştiiul îndelung pen­
ducători ai unor instituţii centrale rllestările din cadrul Lunii prie­ tru prietenia dc nezdruncinat dintre
j Anul XV. Nr. 2730 MARŢI 8 OCTOMBRIE 1963 4 pagini, 20 bani | şi ai organizaţiilor obşteşti, mem­ teniei romlno-sovietice. poporul roinin şi |>opoarclc Uniuni»
bri ai Consiliului general A.R.LU.S., Au fost prezenţi, de asemenea, Sovietico
I. K. Jegalin. ambasadorul Uniunu După adunare a lost piezcnlal un
Sovietice in R P. Romlnă, şi mem­ program artistic.
bri ai ambasadei. (Agcrpics)
V II ff

Sosirea în Capitala a delegaţiei

Asociaţiei de prietenie sovieto-romînă
Cu cllevo luni In urmă, la lamino. acesto maşina rle tăiat benlite — o doar 90 fclnt muncitori. Poate fi con­ autor, găsim că este foarte eficace. La noi insă, nu ajung. De obicei
rul de 800 mm al C. S. Hunedoara, construcţie originală a tehnicianului siderat acest lucru mulţumitor ? Fi­ Nu poate 6ă mulţumească nici nu­ 6e opresc mai sus. prin birouri... Luni la amiază a sosit tn Capitală, brigad er tn so\ hoznî „Rorel" d:n
cind programul rle laminare era in» Ioan Opincaru — prin care calitatea reşte că nu. Combinatul are un mărul muncitorilor inovatori. Aici lată deci una din cauze: faptul că la invitaţia Consiliului general regiunea Moscova, F.rou al Muncii
cărcal, de multe ori. barele laminate produselor şi productivitatea la a- număr mare de salariaţi. Numai cadre mai trebuie menlionat şi faptul că diferitelcle publicaţii ce se putea să-i A IM.U S., delegaţia Asociaţiei de Socialiste, deputat in Sovietul Su­
se opreau. In procesul de prorluclic ceaslâ operaţiune cresc considerabil... inginereşti sini In jurul Io I 000 Or, dinlre cei ce fac propuneri de ino­ ajule pc muncitori şi pe maiştri să prietenie sovielo-roniină (A P S II ). prem a! R S.I-..S.R.
avea loc o «stagnare,* realizările Ia* Gte asemenea exrmple nu 6-ar inginerul, este prin definiţie un om vaţii marca majoritate sini lăcătuşi. cunoască anumite procedee noi, să care va parlicipa la manile.slărilc d:n Delegaţia sovietică a fost salutată
minatorilor erau diminuate. Maistrul putea da I Jn liecare Întreprindere, fu dc concepţie, un căutător al noului. Foarte rar inlilucşli vreun furnnlist. le slirneascâ interesul pentru solu­ cadrul Lunii piioloniei roinino-sovio- Ia sosire, pe aeroportul Hăncasa. dc
principal Ioan Rnlu şi-a dat seama liecarc sedic, inovatorii. neobosiţi De ce numai circa 140 sini frămîntnli laminalor. otelar 6au alt om cu ca- ţiile tehnice cele mai avantajoase, lueD in delegaţie lac pariu V. N. Slo- acad. Petre Conslanlinescu-laşi şi
că tot neajunsul provenea de la !op- căutători ai noului, fac 6ă apară me­ de găsirea celor mai bune soluţii lilicare intr-o meserie de bază. La nu sini difuzate In masă. lelov, ministrul irivălăminlului superi­ Marin Flore-i lonescu. vicepreşedinţi
tul că una din role nu era acţionată. reu mecanisme şi instalalii rlin ce tehnice pentru imhuiiătâlirea proce­ C.S.H. bunăoară, iu acest an, exislfi Prin urmare, una din căile dc atra­ or şi mediu dc spot iaiilale al R S F.S R . oi Consiliului general A.R.L.U.S, Jeau
După un 6lucliu minuţios, el a venit In cc mai ingenioase, menite să uşu­ sului de producţie 7 doar unul singur : un olelar. Lucru­ gere a unui număr cil mai mare de deputat al Sovietului Suprem al Livescu. adjunct al ministrului invă-
cu propunerea ca rolei motrice 6ă reze munca oamenilor, s-o Iacă n.ai De menlionat că nici la uzina „Vic­ rile se prezintă asemănător şi la ce­ muncitori calificaţi şi maiştri la miş­ RS.PS.lt, A. G ’fukanova. prnn-îoc- tămintuiui. Ocl.iv Livc/eanu. vicepre­
i 6e pună un motor rle putere mai spornică. La cabinetul tehnic îl C S. toria" Călan. proporliona) vorbind, lelalte două unilăti de care ne ocu­ carea de inovaţii este îmbunătăţirea tntor al preşedintelui IA.P.S.R ) N. I şedinte al I R R.C.S , reprezentanţi ai
mnre şi. printr-un sistem dc transmi­ Hunedoara numai rle la începutul numărul inginerilor inovatori nu este păm Mai mult chiar, la uzina „Vic­ propagandei tehnice şi mai ales. ur­ Lukirtii |oc(i:lor al ministrului Invă- M nislerului Alacerilor Externe, mem­
sie. *ă o acţioneze şi pe cea in anului si pină in prezent au lr»t moi mare. toria" numărul muncitorilor inovatori mărirea eficacităţii ei Forme sc gă- tămiiitnîui public al R S S. Moldove­ bri ai Consiliului general A R L.U.S.,
cauîă. De la traducerea in viată a depuse 314 dosare ni propuneri de Unii ingineri spun că le lipseşte a scăzut anul acesta lată dc I9fi2 srsc destule. Spre exemplu, artico­ neşti. membru in conducerea lilinloi oameni de ştiinţă, artă şi cultură,
acestei idei laminarea decurge con­ Inovaţii; la Uzina „Victoria" Călan timpul necesar desfăşurării unei acti­ Cum se explică această stare de lu­ lele mai importante, sau diversele republicare moldoveneşti a A P.S R., conducători şi activişti ai organiza­
tinuu, lără Întreruperi.. numărul propunerilor se ridică la 97, vităţi de creaţie Intr-un articol pu­ cruri? Pentru propaganda tehnică te materiale de sjverialitale, traduceri, I. V. Has (UitMiiark). m fiilor membru ţiilor de masă.
In ziua de 10 aprilie 1963, in ju­ iar la fabrica „Sebeşul" din Sebeş, blicat in ziarul nostru din 28 apri­ cheltuiesc fonduri însemnele, in fie­ pol fi multiplicate in număr mare tn conducerea hîia'.ei republicane Au tos de lată I K Jegalin, am­
rul orei 19. pe gura de descărcare a la 35 lie. ing Mihai Griqore. şeful O.S.M. care an La C.S.H. spre exemplu, şi diluzate In masa de muncitori. urrainirne «t AP.SR., V. A Gnrin- basadorul Uniunii Sovietice în R.P,
furnalului nr. 2 do Ja Uzina „Viclo- Prin grija organizaţiilor de partid, nr. I. arăta că acest fond de timp anul acesta au fost procurate nume­ Apoi. cu ocazia cursurilor de ridicare nov, laminalor la uzina „Ijorsk" din Romînă. şi membri ai amba.sadei
-ia“ Caion. pus in funcţiune rlupă la aceste Întreprinderi In sprijinul inginerul şl-I poate crea foarte uşor roase cărţi tehnice; in plus, se lac a eaîlheării. li se pol arăta oame­ orasu! Leningrad. F.rou al Muncii So­ Oaspeţilor sovietici li 6-au tnmî-
reparaţie capitală, a tîşnit primul prinfr o cunoaştere perfectă o sar­ abonamente la diverse reviste din nilor problemele la a căror rezolvare cialiste, denotat al Sovietului Su­ nat buchete dc Hori.
organizează
muncii inovatorilor sc
şuvoi rle lont.V Evenimentul a fost con'erinlc pe teme tehnice, concursuri cinilor zilnice Si o bună organizare tară şi străinătate Deci. posibilităţi este necesar să-şi aducă aportul. prem al RSF.SR.. A. N. Sdnova. (Agerprcs|
aşteptat cu deosebită emoţie. Un co­ de inovaţii, recenzii ş.a.m.d. Cu alte a muncii. Prin urmare, se pune nu­ de documentare există. Nu există Căuljnd cele mai elîcienle forme de
lectiv alcătuit din inginerii loon cuvinte 6e depune strădanie ca nu­ mai problema interesului, a pasiunii insă suficientă preocupare pentru ca atragere a muncitorilor, maiştrilor,
Sloicoi. Doinei Frenloni. Coloman mărul muncitorilor, tehnicienilor şi Si. in acest sens, va trebui să se această documcnlalie să fie citită de tehnicienilor şi inginerilor la mişca­
Furman şi tehnicianul Nicolac Tilly, inginerilor atraşi In munca rle crea­ muncească mai mult. Te lingă o un număr cil mai mnre de oamenii rea dc inoavlii. organizaţiile de Ansamblul Central de cîntece şi dansuri
a aplicat o nouă metodă rle punere ţie tehnică să (ie cit mai marc. Si. muncă politică mai 6uslinulă, des­ din secpî. 7.ilele Venito, Intr-o dis- partid şi sindical, conducerile tehnlro-
in funcţiune a furnalului, in care se acolo unde sînl folosite In acest scop făşurată In nudul cadrelor tehnico- cut e avută cu un maistru otelar pe adminislralive ale întreprinderilor vor al R.P. Chineze în regiunea noastră
reuşi să facă din aceasta o mişcare
exclud două etape ; de răcire si mers cele mai eficiente metode, rezulta­ inginereşti In vederea atragerii lor această temă, ne-a epus:
redus. Reuşita acestei îndrăzneţe În­ tele Mnl mai bune spre mişcarea dc inovaţii, folosirea — Prin cabinetul tehnic al combi­ de masă — un factor de seamă în Ieri a sosit în oraşul Deva An­ Cu prilejul sosirii, oaspeţilor le-au
cercări o adus furnalişlilor 1500 tone metodei antrenării lor colective la natului se procură şi difuzează di­ lupta pentru creşterea continuă a samblul Central de cîntece şi dan­ fost înminate buchete de flori.
fontă in plus.. Numărul inovatorilor Inregislrati găsirea unor soluţii lehnice supe­ verse articole şi reviste de speciali­ productivităţii muncii şi îmbunătăţi­ suri al R P. Chineze. La sosire, in In cadrul turneului efectuat în
anul acesta la cabinetul tehnic al rioare a prob’emelor ce se ivesc, aşa tate, traduceri, care ne-ar putea li rea calităţii produselor.
La fabrica de ciorapi şi tricotaje Cil. C. Piaţa Unirii, arlişlii chinezi au (ost reRiunea noastră, Ansamblul Cen­
„Sebeşul" din Sebeş a apărut anul C.S.H se ridică la 288 Dintre aceştia cum se arată In articolul aceluiaşi de un real lo’.os. înlîmpinaţi de tov Cornel Stoica, tral de cîlcce şi dansuri al R.P. Chi­
vicepreşedinte al Comitetului exe­ neze a prezentat aseară în oraşul
cutiv al Sfatului popular regional, Hunedoara primul spectacol care
La G.A.C. din Pui In ontul ontractului Octavian floca, preşedintele Co- s-a bucurat de un deosebit succes
c
c
Cu patru sile milelulu» regional pentru cultura Azi, ansamblul va mai prezenta
Din recolta acestui an, colec­
mai devreme Lucrărilor agricole tiviştii din Miercurea, raionul şi artă. Ion Pîrvan, secretarul Co­ un spectacol în oraşul Hunedoara
Colectivul de muncă al sta­ Sebeş au contractat cu stalul mitetului regional pentru cultură iar mîinc un spectacol în sala ci­
tici C F.R. Simcr ta-călălori fi-a 134 tone tone porumb. Pină în şi artă, Soos Andrei, vicepreşedin­ nematografului „Arta" din Deva.
îndeplinit planul pe trimestrul te al Comitetului executiv al Sfa­ In programul spectacolului figu­
IU cu 4 iile mai devreme. un ritm mai intens prezent ei au şi predat 95 tone tului popular al oraşului regional rează dansuri, muzică populară,
Mediile de staţionare a va­ din acest produs. formaţii corale de muzică popu­
goanelor an fost reduse in In acest an colectiviştii din Pul despre cei care conduc brigăzile, un rol de seamă II are specialis­ A. MATEI corespondent Deva, oameni de cultură şi arta, lară şi formaţii de instrumente
această perioadă cu 3 la su/d, raionul Haţcq, au cultivat cu po­ la una din ele esle brigadier Iov. tul care lucrează in gospodărie, cetăţeni ai oraşului. populare chinezeşti.
sarcina slalică a lost depă­ rumb boabe 122 ha, 15 ha. cu po­ Ioronin Dobrol — un tînăr inimos şi omul care stabileşte termenele op
şită cu 4.9 la sută, iar planul rumb siloz, iar cu carloii 23 ha. Re­ cu multă dragoste de muncă, pre­ tiruc pentru efectuarea diferitelor
la tone expediate cu 79,38 «a coltatul acestora este insă rămas in zent mereu in mijlocul colectivişti­ lucrări. La Pul. inginera Ileana
sulă. urmă. Pină simbătă scara. 5 oclom- lor ; la rclailă, insă, este brigadier Daurrbach, a întocmit la timpul ru­
hric, de pildă, se tăiase porumbul luv. Ionel Birui rare, din păcate, tenii un plan pc brigăzi privind re­
In hunicu tnlrecerii socia­
liste s-au situat membrii şt de pe numai 51 ha. iar cartofii fu­ poale ii intîlnil mai des pc la bufe­ coltatul culturilor de toamnă. Perioa­
seseră scoşi abia de pe suprafaţa tul din comună decrt in rîmp. Este da atribuită executării recoltării po­
candidaţii dc pa/lid, printre adevărat că s-ar li putut lua măsu­ rumbului (la fiecare brigadă fn parte)
ca:e şelul rle tură Gheotqhe de 8 ha.
Drăghici, Ioan Marfo, impie­ Trebuie consemnat insă amănun­ rile cuvenite, dar cum putea să dis­ este cuprinsă între 27 septembrie şl
25 octombrie, ceea ce înseamnă mai
cute consiliul dc conducere despre
gat de mişcare blochis, losd tul că ta brlqada din Ponor (apar­ aportul briqadierilor la buna desfă­ puţin de 22 zile lucrătoare. Da­
Mariş şi Troian Pop, opera­ ţinătoare acestei gospodării), lu­ şurare a lucrărilor agricole dacă ră facem un calcul şl repartizăm
tori R.M.. Ion liadnde, set crurile merg destul de bine. Driga- multe delăsări pornesc dc Ia însăşi cele 40 de ha., porumb cil au recol­
dierul Miron Socaci dă o mare aten­
dc fiartidă, Dumitru Coima membrii săi 7 tai, in medic, liecare brigadă, rezul­
Si Nicolae Bibotcan, Irinari ţie mobilizări* şi îndrumării colecti­ Aşa, de pildă, rfacă la brigada din tă că viteza zilnică este de sub 2
Si af{ii. viştilor din brigada sa. la muncile Ponor, tovarăşul Iordan Roman se ha., iar la cartofi de nici măcar
agricole. Aşa sc face că aici po­ un hectar şi jumătate la zi (I 7). Oare
Adăposturi rumbul a fost recoltat de pe întrea- ocupă de mobilizarea şi fndrumarea poale tl mobilizator penlru oameni
ga suprafaţă (39 ha., pentru boabe colectiviştilor, alături de brigadier, la
pentru animale Pui tovarăşii Miron Rncur, Ioan un asemenea „plan" ?
$J 5 ha., pentru siloz), Iar acum se
O bună parte din suprafeţele de
Corespondentul nostru, tov. lucrează Ia scosul cart o Iilor. In Pan, Groza PeVu şi alţii — mem­ pc care sc recoltează porumbul vor
brii în consiliu — işi aduc a-
Aurel Anca. ne informează schimb, Ia cele două briqăzi din fiori ul in mai mică măsură. Drept
că In acest an, colectiviştii rezultat numărul colectiviştilor care f| însămîn|ate cu griu. Ne întrebăm
alunei ; oore la Pui se mal pot res­
din Rin Alb. raionul Haţeg, Pui, simbătă seara, sc mai aflau no- lucrează zilnic la qospndărie este sub pecta recomandările Consiliului a-
au acordat o deosebită aten­ rccoltale 71 ha., de porumb boabe posibilităţi, sub necesarul pe care-l grlcol reqional privind însămînlarca
ţie asigurării adăposturilor ne şi 9 ha., de cartofi. solicită lucrările din actuala campanie la timpul optim 7 Desigur că nu.
cesare pentru animale. Ce explicaţie se poate da acestei agricolă. (ală penlru ce consiliul de conducere
In acest scop au fost con­ stări de lucruri 7 Să vorbim puţin In organizarea temeinică a muncii al gospodăriei colective, sfatul popu­
struite şi dale in folosinţă lar comunal şi inginera agronom
plnă acum 3 grajduri, fiecare vor trebui să la cele raal eficiente
cu o capacitate dc JOI) ca „ S â p tă m în a p o e z ie i" măsuri care să ducă la urqcntarea
pete De asemenea, este în lucrărilor de recoltare. Perioada op­
construcţie o maternitate pen D e z v e l i r e a p lă c ii c o m e m o r * iv e timă pentru (nsăraînţalut griului. !n
tru scroafe la care lucrările regiunea noastră, expiră la 25 oc­
sînt avansate. S on t m l a i - D e l e a n u " tombrie. Cele 10 ha., Insăminţate cu
I
Concomitent cu ridicarea 99' secară furajeră şi restul de 20 ha., IN FOTOGRAFIE : Aspect
acestor adăposturi. echipele In aceeaşi săplămlnfi a anului |uirit şi popularităţii de care se cile se mai află pregătite, sini insu­ de h sosirea Ansamblului T E L E G R A M A
de constructori din gospodă­ trecut, cea a poeziei, locuitorii sa­ bucură astăzi scriitorul şi opera sa ficiente pentru dala la care ne altăm. Central de cîntece şi dan­
rie au mai construit 3 pătule lului Ciginău şi-au exprimat dorin­ Dorinţa lor a lost îndeplinită. Du­ PETRE TARCAŞIU Tovarăşului WALTER ULBRICHT.
pentru porumb cu o capaci­ ţa ca pe locul (n care s a năşeai minică. tn cadrul săptămjnn poeziei, responsabilul subrcdarţiel suri al R R. Chineze în ora­ prim-secrelar al Comitetului Central al Partidului Socialist
tate de 15 vagoane şi doilă marele lor consătean, pnetul Ion la Cigmău a avut loc festivitatea noastre voluntare din Haţeg şul Deva. Unit din Germania,
magazii pentru cereale Eudai Deleanu. s«1 lic aplicată o dezvelirii acestei plăci, aplicată pe preşedintele Consiliului de Stal al Republicii Democrate Germane
placă comemorativă, semn al pre- clădirea şcolii, acolo undo s-a aflat
- casa In care s-a născut Ion Rudui- Tovarăşului OTTO GROTEWOHL,
Deleanu.
*. • i ne-am făcui datoria" prcşedinlelc Consiliului dc Miniştri al Republicii Democrate Germane
H M La festivitate au luat parte nu­ 19
meroşi coleclivişti din localitate şi
P din împrejurimi. înaintea momentu­ 44t44444 ♦ * - ♦ « > ♦ 44 44 f ^ i f 4^ Tovarăşului dr. H. C. jOHANNFS DIFCKMANN.
< ■ lui solemn al dezvelirii plăcii come­ ♦ Discuţia s-a Intiiiput repede. Ca s-au slâtuit cu conducerea serk>-î Preşedintele Camerei Populare a Republicii Democrate Germane
morative. Iov. Ion Clmpeanu, pie- ♦ intre mineri. mini. 5/ inlr-o dupa-aminiâ. după*
- şrrlinlele Comitetului executiv al £ — Lasd stadionul. Dc ce nu vd $nl, iiujinerut Tcslici Ic-a zis: ^ Tovarăşului prol. dr. hl C FRIChl CORRENS,
. Sfatului popular raional Orăşlie, a ♦ rjtndifi şi voi la cerinţe 43 de — Am r/dx/t tovarăşi Introducem 4
1 : \ T LOC S‘A'AFL‘4 arătat că acest eveniment se înscrie Z apartamente nu i glumă. u/t nou sistem dc lucru in fd/c-ţ preşedintele Prezidiului Consiliului Naţional
1 -1 • tu rtndul celorlalte ce au avut $i ♦ — Atunci, sd le consliuioved. rea cărbunelui, lată cum: c x c o -4 dl Frontului Naţional al Germaniei Democrate
C A M & c ARL 2 au loc continuu pe linia valorifi­ 4 Noi, dator ia ne-am tăcul-o. Am dat rdm cărbunele din abalaptl r.omc-t B e r l i n
sfatul
cării dr către partidul si
♦ cărbunele. Ani dai mai nmll dectt ră. Cind ajungem la liniar ne i? v
k A nostru a tradiţiilor progresiste si ♦
1-.m ♦ scrie aci. tragem, tăind o lîşie dc h lio n ti In numele Comitetului Central al Partidului Muneilorcso Romin,
.
♦
1 ]■ • © OF ' t i. » n valorilor cuttuiale din trecut. ♦ — Ce i baiul llăcni 7 5e adresă spie centiu. de-a lungul camerei. < al Consiliului de Stat al Republicii Populare Romine. al Consiliului de
>3» f l 1 |S r a Apoi, personalitatea complexă şi 4 un alt miner (pupului strins In Lemnul penhu ai mătura acestei li- î Miniştri şi al întregului popor ro*nîn. vă transmitem dumneavoastră $i
•
4 lata panoului din curtco minei Uri- şii, II răpim din cometa esplon f
Comitetului Centrat al Partidului Socialist Unit
prin dumneavoastră
' V • § / \ 1 m r S ! j ? m u luminoasă a poetului Ion Rudai-De- 4 câni. lată. Nu vom întrebuinţa de tel Ţ din Germania, Consiliului de Stat, Consiliului de Miniştri al Republicii
i v . » w \ leanu, reprezentant de seamă al Sco­ — Nu-i nici un bai. Da ui/afi-vd lemn nou. Totodată vom buc ş;4 Democrate Germano 51 tuturor oamenilor muncii din Republica De.
lii Ardelene, unul dintre înteme­ şl dumneavoastră. Scrie aici J3 ISri economii de. exploy.iv. Li ce ziceţi, f morrată Germană, felicitări cordiale cu prilejul celei dc-a XlV-a ani­
: s * »• ^ (
ţ / ] ietorii literaturii moderne romlneşli. tone ? Seriei Am dnt allt „peste'' care încearcă ? X versări n proclamării Republicii Democrate Germane
• 4 a fost evocată cu căldură de cri'i- de la începutul anului? Am dat! — Am sa încerc eu Adică bn- Ţ Poporul romin se bucură din toată inima de succesele dc seamă
fJa am dat mai m ull: 16.5(10. yuda nuastiă ohtinute de oamenii muncii din R D. Germana, sul» conducerea Parti­
cul literar I. D. Rălan, redactor sel Mmeni rid. Ride şi Marin apoi Era comunistul Slancu Teodo-t
1 r al revistei „Luceafărul" Tovarăşul cu o mină mai serioasă adăugă: ies cu. ♦ dului Socialist Unit din Germania, In opera rle construire a Socia­
lismului.
l v » Ion Homorodean. membru al consi­ — Noi. daloria ne-am Incut-o In obalaf a început muma In * Propunerile guvernului R I) Germane priv ind colaborarea Şi apro­
1 * ii ■ rvi r . Cj Aon liului de conducere al G.A.C. din de pe acum. Cc plus vom mai birouri calculele. Şi peste ci/e» a 4 pierea înlrc rele rlnnă slalc germane constituie o contribuim preţioasă
î njma m im si m $i\mk localitate, a exprimat In numple *. scoale pină In siirşilul anului, ălu zile In curtea minei mai apărut In lupta statelor socialiste pentru soluţiei: ucu pe calea Iralalivelor a
treacă de la noi Acum să-i dăm un panou: „J o v o rd .y m m m , a iu -X
tonilor, satislactia Îndeplinirii do­ Ieşi cu lemnul. Să Ic arătam şi tari mincii şi vaifoncitni! A p ln itv lţ problemelor inter naţionale litigioase, singura cale < are duce la întărirea
v o i im : rinţei lor. recunoştinla pentru grija celor (le la Lonca cum vine cu iniţiativa bugăzii conduse dc Ston- + păcii si securităţii genei ale Aceste propuneri se bucură do sprijinul
poporului romin şi al tuturor forţelor iubitoare d» pa» e
partidului şi statului de a aplica Iniţiativa noastră. Ca ni ziceau că cu Teodorcscu, de a lucra b e i* Continua dezvoltare şi întărire a relaţiilor de prietenie si colabo-
placa comemorativă menită să amin­ nu se poale să lucrăm trei zile y.ilc pe lună cu material lemnos re- 4 »are frăţească dintre Republica Populară Rnmină 51 Republica Demo­
M PUTE tească de neamul şi oblrşia lui Ion pe lună cu lemn economisii. Le-am cuperat, s at economisi anual 2 599▼ crată Germană corespund intereselor ambelor noastre n°poarc şt con­
dovedit-o? Dovediţi
Numai ci mc. lemn de mină. Cu materia-4.
Buclai Deleanu. poate nu şf/u. Că 51 ziatul a uitut Iul lemnos ce se va economisi se * tribui*» la întărirea unităţii $» coeziunii lănlor socialist*».
Vă urăm. dumneavoastră $» tuturor oamciiiloi muncii din Repu­
Dujtă dezvelirea plăcii. In şcoală de ptoblemu asta... vor putea con/oc/îona fl50 qami-X blica Democrată Germană, noi şi mari succese in munca si lupta pen­
a avut loc o şezătoare In cadrul ★ furi de mobilă sau s ar putea e\ * tru înflorirea şi întărirea Republicii Democrate Germane, pentru victo­
acesteia, poeţii Miron ScDrobete. S a născut. In primăvara acestui trage R.300 tone c ă r b u n e 4 ria cauzei păcii şi socialismului.
Ion Rahoveanu. Ton Crînguleanu, rin o iniţiativă şi la mina din ora- De atunci au trecui citeva /uni. *
şui cate a apărui in anii noştri In sectorul /, 12 htigăn — loaleX GIIEORGHE GIIEORGIIfU DEJ ION GHF.ORGIIF MALRCR
Cezar Baltag. Rusalin Muroşan şi pe harta Vd ii Jiului — Iu Uricani. care lucrează tn cărbune — apli ♦ prim-secrelar al Comifelulul Crnlr.d preşedintele
Ana. Soit, au citit din versurile lor. E o iniţiativă lăudabilă. Minetit dc cri noua metodă. In celălalt scclorţ al Partidului Muncitoresc Romin. Consiliului de Miniştri
Apoi, creatorul Ion Homorodean a t uici au holădl să lucreze trei zile productiv, la Ici Şi In liecare lună, ♦ preşedintele. Consiliului de Slal al Republicii Populare Romin©
X pe lună, sau nouă schimburi, cu de atunci, l/i liecare abataj, scX al Republicii Populare Romine
citit versuri originale închinate lui Ţ lemn economisit. economisesc cile 8 că/ucioaic de +
fon Budai-Delcanu. In semn de niul- t Inilialiva s-a născut In cadrul lemn — IC mc. J ŞTEFAN VOJTFC
lumiie, la sliişitul şezătorii, un grup ţ sectorului /. Mu//e zile brigadierii LUCIA LIC1U * preşedintele Marii Adunări Naţioualo
PLACA COM tM ORAUVA .,£>.& ttUOM-DLHANU . de pionieri a oferit poeţilor Hori. I ♦ 44 4 44+»f » ♦ t m F f H H »f » H-»44 f H 44 d Republicii Populare Roniine