Page 27 - 1963-10

fiar. rm h f. f
Brumai socialismului

Felicitări reciproce
SPORIRE, m m m m n m - La fiecare loc de muncă, — Pc primul loc tn inlrcccrea

1 ~ ■ ■■ \ — - >,r o cîf mai bună organizare soclallslâ In luna auqusi rfiminc
dccl lot brigada condusă </c lovo-
jt^ J ^ M e ţ jtc h U lu iz o o ie lu u e . rdşo Mana Galeţi — tşi inchcie cu*
vlntul şefa xec/ic/ llnqcrlc, dc la
lobrlcn dc ciorapi şi tricotaje ,,Scbc-
Practica a dovedit ca acolo unde obtinfl reallzflrl la nivelul aştep­ ducă graficul ciclic şi normele cu şu/“ din Sebeş.
Asigurăm cantităţi sporite de suculente exista o bunâ organizare a mun­ tărilor. motivare tehnică. N-ar li rău dacă, dc producţie, Elena Poocscu sc fn-
După cc sc termină consfătuirea
Aminteam înlr-un malerial apă­
cii şl realizările slut bune. Exem­
In aceaslă direcţie, s-ar organiza
ple de acest tei se lnUlnesc des­
rut anterior că se obţin viteze de
tule si tn unităţile T. M. Deva. înaintare mici. Semnificativ esle chiar un schimb de experienţă in dreuptă spic Marin Gulcl/. pentru
Ire exploatări.
— Te
ielicil. Te Ichcil
In articolul intitulat „Cînd re de nutreţuri dccit cea pe care S-au luat măsuri eficiente chiar la lucrările de investiţii. La şi faptul că mnjorilalea echipelor De asemenea, cu sprijinul orga­ succesul obţinui. Driqada voastră a
lucrurile sînt lăsate de azi ne-o propusesem iniţial". E. M. Ccrlcj bunăoară, unde prin nu şi realizează norma Dar cile nizaţiilor de partid, să fie plasaţi lucial mai bine ca noi...
pc mîine" publicat în ziarul ANCHEL AVRAM „Preocupări şi rezultate diferi­ măsurile luate (le conducerea ex­ echipe lucrează după norme cu la locurile cheie minorii cei mai — Ei. dar...
,.Drumul socialismului" nr. 2700 preşedintele G.A.C. din Balomir te" este titlul articolului publicat ploatării, sub îndrumarea organi­ motivare tehnică ? Nici una Nu bine pregătit! membri şi candi­ — Ştiu. Nici noi n-om muncii slab,
<lin 3 septembrie ac., consi­ în ziarul „Drumul socialismului" zaţiei de partid, sa introdus s-a studiai nici posibilitatea lucru­ daţi de parlid. Maiştrii, tehnici.?* Dar vni nc ati întrecut. Vreau /o-
liul de conducere al G. A. C. Intre vorbe şi fapte nr. 2713 din 18 septembrie, în cointeresarea materială a întregu­ lui după graficul ciclic. N-a exis­ nii şi inginerii să fie cointere­ luşi să-li uminlcsc că întrecerea
lui personal tehnico ingineresc de
tat preocupare pentru organizarea
din Dalomir, raionul Orăşlie, care s-au arătat o scrie dc lipsuri Ja sectoare In rcalizaiea ritmică a de înaintări rapide Iată deci o se­ sai! pe ţoale căile penlru a acor­ confirmă...
a fost criticat pentru faptul Tot în ziarul nr. 2700 s-a publi­ existente la gospodăria colectivă planului de investiţii, ritmul lucră­ rie de căi rămase nefolosile Fără da obiectivelor din planul dc in­ A dona zi. Elena Popcscu fşr
că n a manifestat suficientă preo­ cat articolul intitulat „Toate re­ din Orăştioara dc Jos, raionul rilor a fost destul de viu. Numai Îndoială că slmliindule temeinic, vestită aceeaşi alenlie ca şi pro­ sofnsc In jurul el Ionic muncitoa­
cupare faţă de insilozarca fura­ zervele de furaje să ia calea silo­ Orăşlie, în legătură cu asigurarea la lucrări miniere s-a lnregistr.il şi urmlndu le cu încredere, pe ducţiei de minereu. In felul aces­ rele din briqadă
— Putem sa Ic inlrcccm. Dar pen­
jelor. „Cele sesizate în articolul zului". In acest articol, între al­ bazei furajere. o depăşire In primele B luni ale viilor se va ajunge la cu lotul ta te ponte avea certitudinea că tru usln hcbnic să muncim cu mal
amintit au fost adevărate — ne tele, se arată că la gospodăria — „Ccrcetînd cele sesizate am anului do pesle 8 la sulă. Aceas­ alte rezultate «chipele care |p execută vor avea multă (Misiune, să lini nud harnice.
răspund tovarăşii de la Balomir. colectivă din Veţel, raionul Ilia, constatat că sînt reale" — nc-a ta. pentru că liecare maistru, teh­ Situaţia esle In mulle privinţe la limp vagnnele şi maleriale, o In luna august am ovul două rccu-
Cu o asemenea stare de lucruri o rezervă Însemnată pentru spori­ scris iov. loan Cîmpeanu, preşe­ nician şi Inginer Işi dă silinla să asemănăloare şi la E M. Ghelar. asistentă tehnică corespunzătoare, landrurl. Ele nc-au Iras In urmă
însă nu ne puteam împăca. Aceas­ rea cantităţii dc nutreţuri însilo- dintele Comitetului executiv al asigure condiţii cil mai hune de Si aicî a fosl destinat un inginer pe scurt, li se vor asigura condi­ — E drept că rccalandrările ne­
ta, cu atît mai mult cu cit era zate o constituie cocenii de po­ Sfatului popular raional Orăşlie. muncă echipelor, să le aprovizio­ care se ocupă (le lucrările de in­ ţii bune de lucru. on adus timpi neproductivi — com­
vorba de asigurarea hranei nece­ rumb. Intr-o scrisoare trimisă Faţă dc o asemenea stare de lu­ neze cu vagonele goale şi mate­ vestiţii. Spre deosebire de Teliuc SI, penlru n se putea interveni pletă Al aria Adrian, dar nai nu am
riale după cerinţe, să le dea in- ^
sară animalelor pe timpul iernii ziarului nostru, tov. Lazăr Gaş- cruri au şi fost luate măsurile ne­ drumări şi indicaţii cit mai des. fa timp cu măsurile cele mai efi- acordat suficientă nfcnf/e nici la
— acţiune de care în ultimă ins­ par, preşedintele gospodăriei co­ cesare. In primul rînd a fost for­ O s i Iu a li e similară poale fi In- In unifăfile T.M. Deva — rienle alunei cînd se simte nevo­ şpânuil şi nici la harnic...
tanţă depinde realizarea produc­ lective şi iov. Andrei Redl, ingi­ mală o echipă permanentă de co­ lllnilă şi la E. M. Muncelu) Mic. ia, esle bine să existe o urmări­ Du pi) această discul ic, muncitoa­
ţiei planificate în sectorul zooteh­ nerul agronom al gospodăriei, ne lectivişti caic lucrează la însilo- Mal rău Insă se stă Ia minele un ritm infens lu c ră rilo r re zilnică a stadiului lucrărilor la rele din brigada Elenei Popcscu s-uu
nic, precum şi veniturile pc care zarea furajelor, ceea cc va per­ Ghelar şi Teliuc Si aici lucrările de investiţii ! (IM) liccare oxploalare. iar decadal şi angajai să muncească mai bine, să
oblină rczti/fdfc mai frumoase. $c-
le obţine gospodăria colectivă. mite gospodăriei ca această ac­ do Investiţii le execută sectoare­ lunar să fie analizaţi toţi facto­ la de brigadă venea mai repede ia
Iată de ce sporirea cantităţii de ţiune să fie terminată în prima le productive. Dar. spre deosebi­ rii care duc la stagnări Ar fi bi­ serviciu, conlmla minuţios canii-
nutreţuri suculente, care după jumătate a lunii octombrie. De re de exploatările men|ionate mai ne apoi ca la exploatările cu un volum lalca şi calilnlca motoriei care ur­
cum se ştie stimulează producţia asemenea, s a asigurat spaţiul nc- sus, la acestea se manifestă d.»n Insă. comuniştii sint încadraţi In mare de lucrări de investiţii şi un­ ma să lie crmlu. Se interesa dacă
de lapte, a constituit subiectul |M M E ( U A it L 0 O . ccsar pentru insilozarca întregii parlea conducerilor sectoarelor şi organizaţiile de bază de la sectoa­ de condiţiile permit (mai ales la maşinile dc tăiai benlile sini In
rele produclivc. Multe greutăţi sc
unei analize temeinice din partea cantităţi de furaje planificate, chiar a exploatărilor, tendinţa de .1 Intimpină la această exploatare In Teliuc si Ghelar) să se studieze stare bună dc funcţionare. Apoi,
consiliului de conducere al gos­ Iuîndu se totodată măsuri pentru le Irecc pe planul al doilea Asa se organizarea muncii din cauza Inn- posibilitatea creării sectoarelor de Impărlca mitneilonrele pc opcralii
face că trec săptămîni
întregi
de lucru, oxpllclndu-lc detailat cc
podăriei. In urma acestei analize, depozitarea întregii cantităţi de pînă cc un loc de muncă esle vi­ sporlului nesalisfăcălor, a aerajn- invex!i(ii fncadrale cu lot perso­ an dc lacul -, pc urmă Ic conlmla
măsurile pe care ni Jc-am propus PUBLICATE linuri în condiţii corespunzătoa­ zitat de un inginer, tehnician, s au fui ne pus la puncl. Se fac gr?oi nalul necesar. <lfj>ă modelul ex­ Iu Incul de munca. $i succesele
nu au mai rămas, cum s-a întim- re, precum şi pentru treierarea chiar maistiu; echipele răinin ne* evacuarea materialului din Iront. ploatărilor din Valea Jiului. S-ar prindeau violă. Calitatea croiului
mazării şi a bobului.
rezolva astfel nnilte probleme de
aprovizionarea echipelor, mai ales
plat înainte, fără rezultat. Ime­ controhte. nu I; se asigură mate­ la orizonturile IV şi VI. unde (lin coordonare, organizare şi aprovi­ era mai bună pc zi ce lrecea, eco­
riale şi vagonelc ş.a.m.d.
nomiile creşteau. In luna septem­
diat s-a trecut la construirea unor relatează că în ceea cc priveşte La Teliuc exislă Intr adevăr un lipsă dc alenlie a proiectantului zionare. brie acestea au depăşit 40 Ug. la
noi gropi pentru siloz, iar tocă- insilozarca cocenilor, la această Succesele m inerilor Inginer care se acupă numai de (O.P.D ), lipsesc thiblaţiile pe dis- In fin?, pentru n avea la fieca­ caldale, dc asemenea, In luna care
unitate s-a cîştigal o experienţă tanle mari. Datorită acestui fapt re loc de muncă o cit mai huilă a trecui nu a Inst înregistrat nici
toarca gospodăriei a fost re­ bogată. De altfel — se precizează din Valea Jiului lucrările de investiţii. Ba mai nuill, lucrarea se execută anevoios şi se organizare — condilie de bază un rebut, nici o sesizare.
lucrări
comuniştii de la aceste
parată şi pusă în funcţiune. în scrisoare — în iarna trecută formează o organizaţie de bază şi. obţin viteze mici rle avansare ; pentru realizarea rilmicâ a p li­ Datorită hărniciei cu care a
De asemenea, s-a format o furajul de bază în hrana anima­ După 9 luni de activitate mi­ cu ocazia adunărilor generale, dis­ muncitorii aşteaptă mult după nului — esle necesar ca echipele muncii briqodrt condusă de Elena
vagonele şi după materiale, du­
echipă de colectivişti care să lelor l-au constituit cocenii de nerii Văii Jiului au încheiat un bi­ cută despre neajunsurile ce se rează mult împingerea vagonele- să lie dotate cu personal cu un Pnpescu, ea se situează acum in
porumb însilozaţi. Pînă acum in­ lanţ rodnic. Toate exploatările mi­ tvesc in numea de fiecare zi şi nivel de cunoştinţe profesionale Intn/ca întrecerii socialiste. Pină
lucreze permanent la însilo- iau hotărîri. Neajunsul esle că lor pline pină la prima doblahe
să în această privinţă nu s-a fă­ niere din cadrul C C V J. au rapor­ ele. ridicat Deci va trebui să se de­ ciad ? Pireşlc, c greu dc spus. Ce­
zarca furajelor. Astfel s-a reuşit Ja traducerea In viaţă n holuri* lelalte brigăzi din secfic, şi In spe­
cut nimic, cu toate că s-a recol­ tat depăşirea sarcinilor planificate De remarcat că nici la Ghelar pună lot elorlul pentru procura­
ca pînă acum. pc lingă cantităţile tat porumbul pentru boabe de pe la extracţia de cărbune. Cele mai r i lor trebuie să concure condu­ n-a existai preocupare pentru in­ rea forlel de muncă calificată si cial cea condusă dc Marin Galet/.,
de linuri concentrate şi grosiere mai mult dc 50 ha. De altfel, nici frumoase rezultate âu fost obţi­ cerile ailor sectoare pe care. or­ troducerea normelor cu motivare creşterea gradului de calificare a care ocupă locul doi pe graficul in-
ganizaţia de bază de aici nu le
trecerii socialiste, sint haturile să
strînsc, să se asigure şi peste 400 spaţiul necesar însilozurii între­ nute de minerii din Uricani şi mai poale trage la răspundere tn tehnică şl organizarea de înain­ celei existente la nivelul cerinţe­ treacă /r* nrimui loc. De alllcl. rle
gii cantităţi dc nutreţuri planifi­ tări rapide, deşi condiţii exislă. lor In felul acesta nu încape În­
tone nutreţ insilozat. Pentru a I upeni care şi-au îndeplinit pla­ felul acesta, ele nu mai au efica­ Mulle neajunsuri se ivesc din curind Marin Galctz n-a uilnl s-o
cată nu a fost asigurat. Din aceas­ nul în proporţie de 104,9 la sută. citatea dorită. doială că realizările In perioada Ic licite pc Elena Pnpescu şi, bine­
acoperi intreg necesarul de siloz, cauza lipsei asistenţei tehnice : se ce urinează vor fi mai bune.
tă cauză tocătorile gospodăriei şi respectiv 104,5 la sută. Şi din Multe lucrări au rămas 1n urmă înţeles, să i spună mai pc îndelete
în afară de insilozarca porumbu­ stau nefolosite, iar cocenii sint abatajele exploatărilor miniere Pe- din lipsă (le forţă de muncă, mai fac greşeli şi se pierde limp pen­ Ing. GH. COMSUŢA „Saşiii că Inlrcccrea nu s-a slirşii"...
tru remedieri (aşa sau petrecut
lui cultivat în acest scop, noi mai lăsaţi să se usuce, ceea ce fac ca trila, Aninoasa, Lonea şi Vulcan s a ales calificată. Fără Îndoială că lucrurile şi la orizonturile IV şl D. LUPASCU
tocăm şi saramurăm o mare parte ei să-şi piardă simţitor suculcnţa. extras în acest an cărbune peste stadiul lucrătilcr )a sta|ia de VI), echipele nu folosesc din plin
întrebăm atunci pe preşedinte­ pompe de la orizontul 100 m ar fl cele 0 ore de lucru.
din cocenii de porumb. Studiind prevederile planului. Minerii din
le gospodăriei colective din Veţel fost mult mal avansat dacă ar II Prin urmare, remedierea defl-
posibilităţile pe care Ie avem am şi pc inginerul agronom ce garan­ Petnla au extras peste plan cu 3,1 fost Încadrate cu mai multe echi­ cionlclor In organizarea muncii A f t E N ÎOI 4
ajuns la concluzia că vom putea ţii pot da că între vorbe şi fapte la sulă mai mult cărbune, cei din pe. La fel depozitul de exploziv este Jncă o rezervă de impulsio­ LtA : Floarea dc Her — eincma-
Aici, plnă de curind, s-a
Aninoasa cu 1,5 (a sulă, iar colec­
lucrat
însiloza o cantitate mult mai ma­ nu există deosebire ? nare a lucrărilor de investiţii la (U n d ifi
tivele E.M. Lonea şi E M. Vulcan doar pe două schimburi. Acum se T.M. Deva. $i, In acest sens, va logralul „V ictoria"; Mai tare ca
lucrează pe X Insă numai
unul
şî-au îndeplinit planul de extracţie singur esle supravegheat de mais­ trebui să se pornească chiar de 0 OCTOMBRIE lOBII uraganul — cincmaloqrolul „2.1
PROGRAMUL 1 : 5.05 Concert de
Să urgentăm în proporţie de 100,5 şi respectiv tru, iar două de către artificieri. la revizuirea gralicelor de execu­ dimineaţă; C.05 Cînlece; G.30 Emi­ August" j SEBEŞ: Cetomuşki —
ţie Să sr studieze temeinic posi­
100,3 la sută
La toate aceslra se mai adaugă şl bilităţile de sporire a vitezelor de siunea penlru sale; G.-IO Jocuri cinemotnqruhil „ P ro g re s u lDiurn
In primele 9 luni ale anului din faptul că echipele nu-s dotate cu înaintare In galerii. Acolo unde populare; 7.10 Cînlece din târî dc încercare — cinematograful
cartofilor şi predarea exploatările miniere ale Văii Jiu­ scule şi utilaje pe măsura cerin­ condiţiile o permit să fie organi- socialiste ; 7.30 Sfatul medicului / „ Sebeşul" ORĂŞTIE• Concertul
Cartofii reprezintă una din cul­ faţa destinată acestei culturi. lui s-au extras peste sarcinile pla­ ţelor. Esle fireso deci, să nu se 2ale Înaintări rapide, să sc intra- 7,<15 Viaţă nouă, cî;ilec nou — mult visai — clncmutnqrolul „Pa­
program de cîutece populare; 8.OG
turile care au o mare importan­ Faţă dc această stare de lu­ nificate 104 985 tone de cărbune. Muzică uşoară inlerprelală la dife­ tria" ; Casa de la răscruce —
ţă economică pentru regiunea cruri va trebui ca organe­ rite instrumente; 9.00 Muzică din cincmatogralul — „ Flacăra" ;
noastră, atît datorită valorii lor le locale de partid şi de stat operele; 10.00 Teatru la micro­ HAŢEG : Drum <lc încercare —
nutritive cît şi suprafeţei pe care să ia măsurile cuvenite, astfel in­ fon: „laşii in carnaval" ; 11.18 cincmalogtalul „ Popular" t BRAD:
se cultivă. cit în cel mai scurt timp să fie Muzică populara; 11,45 Uverluri Ia Ordinul Ana — cincmatogralul
In acest an gospodăriile colec­ eliberată întreaga suprafaţă ocu­ operele,* 12,25 Buchet de melodii „SI. roşie" ; LONEA : Piraţii ae-
— program de muzică
uşoară;
tive au destinat culturii cartofilor pată cu cartofi. 14.00; Solişti şi orchestre de mu­ rii/uf — cmemalograhtl „Mine­
de toamnă mai mult dc 4.200 ha. Necesitatea urgentării recolta­ zică populară; 15.30 Muzică din rul" ; TEIUŞ : Moartea fn insula
Cele mai întinse suprafeţe sau tului cartofilor, reiese şi mai mult operele; 1G.00 Cînlâ corni cămi­ <lc zahăr — cincmaloqralul „V ic-
cultivat în raioanele Sebeş, Haţeg, în evidenţă dacă ţinem scama de nului cullural din comuna Să’.işlc, foria‘> ; 7.LATNA: Moara diavo­
Orăştie şi Alba. De îndată ce faptul că o mare parte din pro­ regiunea Braşov; IG.15 Vorbeşte lului — cincmatogralul „Munci­
timpul a devenit prielnic, paralel ducţia de cartofi este contractată Moscova I; 17.30 Prietena noa6lră
cu executarea altor lucrări, colec­ cu U R.C.C. şi O.L.F. In vederea cartea ; 18.00 Jocuri Interpretate la torul" ; ILIA : Pescăruşul negru
tiviştii au început şi recoltatul însiiozării şi bunei păstrări a car­ fluier dc Dumitru Zamfira şi Ion — cincmalogtalul „Lumina" ;
cartofilor. In gospodăriile colec­ tofilor destinaţi pentru consumul Sasu ; 10,30 Program numeai pen­ APOLDUB DE SUS : Regăsirea —
tru evidenliaţl în întrecerea socia­
tive din raionul Sebeş această lu­ de iarna, va trebui ca şi organele listă t 19,00 Jurnalul satelor; 19.25 cinematograful „23 August" ţ
crare a fost efectuată pe mai U.R.C.C şi O. L. F. să urmărească Program de romanţe; 20.30 Noap­ CĂLAN: Luna (le miere fără
îndeaproape mersul acţiunii de bărbat — cincmatogralul I C.S.H.".
mult de 1.840 ha, iar in raionul recoltare şi să preia la timp can­ te bună, copii: „O poveste penlru
Alba s-a strîns recolta de pc a- tităţile dc cartofi contractate cu Din frumuseţile miine" / 21.15 La microfon: Satira
şi umorul (reluare); 23,04 Muzi­
proape 85 la sută din suprafaţa n e a s e m u i t e ale tfc. .V că de dans. (Buletin
ocupată cu cartofi. Mai anevoios fiecare gospodărie colectivă. Pînă Văii Jiului: cas­
acum această acţiune a fost mai
se desfăşoară scosul cartofilur în bine dusă la îndeplinire în raioa­ cadă pc plrîul Pa- £ C i n e m a mcte.fi FfiLfiq.id
gospodăria colectivă din raionul nele Sebeş şi Orăştie. U R C C din laliştea. «ar- N o
Haţeg şi cele dc pe raza oraşului aceste raioane au preluat 428 şi Foto : V. ONOIU 9 OCTOMBRIE 1963
regional Deva. In raionul Haţeg, respectiv 116 tone cartofi. tij .• DEVA: Voi li mamă — c/ne- PENTRU 24 ORE
dc pildă, au mai rămas dc recol­ In nici unele din celelalte ra­ •mr- matogratul „P atria"; Doi sub Vreme schimbătoare cu cerul
tat cartofii dc pe mai bine dc ioane însă, U.R.C.C. nu a preluat | | r cer — cincmalogtalul „Arfa" ,- mai mult noros spre slirşitul zi­
600 ha., iar pc raza oraşului re­ mai mult dc 100 tone cartofi. In J f i j BS SIMERIA: Albă ca zdpar/o — ci­ lei cinci vor cădea precipitaţii sub
gional Deva cartofii s au scos dc Mia. dc pildă, s au nreluat numai nematografii/ „ Muncitorul“ / PE­ formă de ploaie slabă. Vini mo­
pe abia 72,1 la suta din suprafa­ M tone cartofi, în Haţeg 24 tone, I TROŞANI: Oameni de alacerl derat cu intensificări din secto­
ţa planificată. în Alba 97 tone ele. Este de da­ — cinematograful „Republica" / rul vest. Temperatura staţionară,
ziua va fi cuprinsă Intre 14 şl 20
Dacă ţinem scama de faptul că toria conducerilor gospodăriilor Elena din Troia — cincmaloqra- grade, ior noaptea Intre 3 şl 9
o mare parte din suprafaţa ocu­ colective, a comitetelor executive tul „7 Noiembrie* ; ALBA IU- grade.
pată în prezent cu cartofi va fi ale U R C.C. şi a organelor O L F.
cultivată cu grîu, trebuie să ară­ să organizeze şi să rcspccc preda­
tăm că acţiunea de recoltare a rea şi preluarea cartofilor con­
cartofilor se desfăşoară sub nive form graficelor stabilite, deoare­ TRUSTUL REGIONAL DE CONSTRUCŢII
Iul posibilităţilor. Pînă la 6 ociom* ce numai astfel sc va putea asi­
brie, cartofii s-au scos dc pc nu­ gura o bună aprovizionare a oa­
mai 9 214 ha., ceea cc reprezintă menilor muncii cu cartofi pe HUNEDOARA-DEVA
doar 83,9 la sulă din supra­ timpul iernii.
re c ru te a z ă can d id aţi p en tru
tului de mangan era aruncai. S-a con- Pentru subteran ŞCOALA TEHNICĂ DE MAIŞTRI din Peva
Produse chimice mulfe, la un prej statal insă, cu ajutorul aparatelor dc
măsură şi control că acesta ma! con-
unelte
La atelierul de reparat
line suitul de mangan Trecindti-so Ja pneumatice din sectorul V al mi­ în s p e c ia lita te a :
rcjjelarca reacţiei, s-n reuşii să so nei Uricani, muncîlorii lăcătuşi se
de cosi redus scoată din nămolul rodocrozitci loa- străduiesc sâ execute penlru orta­ instalaţii tehnico-sanitare
iă caiililalca de snlfal de mangan.
cii lor din subteran numai repa­
De asemenea, am căutat să nc apro­ raţii de calitate. Totodată, ei caută I B O f l B B B O I l B H B B J B B O a f l n i n
vizionăm cu materii prunc şi materia­ în scrierile se fa c p în ă ia 12 oct. 1963.
In ulhnia perioadă de timp colecti­ viaţă să ne aducă succede lot mai O altă măsură care a contribuit la să realizeze economii prin dire-
vul fabricii noastre a oblonit succese inimoase. Apoi. lunar si trimestrial, reducerea preţului de cosi a losl mă- le de calitate corespunzătoare. Si pen­ tite recuperări de materiale. Şeful C O N D I Ţ I I :
Inimoase in munca. De la începutul conducerile sediilor productive au a- ruea debitului de aer Ia cuvelc de lru că am ajuns aici. aş vrea sa scot de echipă Iuliu Blaj, împreuna cu
acestui an şi piuă in prezent, munci­ nalizat (ciul cum s-au îndeplinit sar­ reacţie piiu punerea iu funcţiune a in evidenta că in accsî an colectivul — Şcoala profesională în specialilate,
torii de aici au reuşit su-.şi depăşească cinile de plan. eficacitatea măsurilor unm nou compresor de ‘jer, Uneori •fabricii noastre a dovedii o mal mare muncitorii Mihai Kovacs, loan !a- —Slagiul miiiîar sa tisfă cu t
au
cob, loan Dorobanţu şi alţii,
sarcinile de plan la pnnopalii indica­ aplicate, ce măsuri trebuie luate sc înlîmpla ca <hn cauza debilului preocupare pentru menţinerea calilălii — Vechime in profesie, 3 ani,
tori. La p’oductia globală planul u tncn jrcnlrii oblincrca mior realizări mic de aer. reacţia d n cuve să sc materiei prime. La stalia C.F.R Pri- reuşit ca în ultimele 4 luni să — v î r s l a p î n a l a 3 5 a m .
tosţ depăşii cu 18.50 la Milă. iar la mai bune. Si astfel, planul M.T.O. s-a intime Acum. după punerea in func­ caz, unde se descarcă o marc parte recupereze 120 de carcase de rul­
pro-india marlă cu 10.1 In sulă Aces­ Imboqă|it cu noi măsuri ţiune a acestui compresor, reacţia din materia primă, coaja dc molid menţi de la capurile dc acţionare inlorm afli suplimentare se prim esc zilnic de la
te Miccc.se se daiorcsc in maie parte Din planul M.T.O. întocmit pe anul din cuve sc desfăşoară normal pină iui dc midi iui era stivuită şi a transportoarelor T PI. Recupe­
__
preocupării şi atenţiei (e o acordă htbJ desprindem __ _ Economii însem­ 3(:oj)crila. Dia această cauză, datorita rarea carcaselor a adus atelieru­ serviciu) personal, biroul învă)ărrnni, slr. Horla nr.12-14
colectivul nostru pentru descoperirea ci’eva măsuri al că­ nate ne-a adus şi uioilor îndeosebi, ca îşi pierdea o ma­ lui de reparat unelle pneumatice telefon 1960 — 1961, infe rior 14, înfre orele 7 — 15.
91 valorificarea rezervelor inlcmc, ror elecl s-a con­ Din experienţa F.C. O răşlie recuperarea deşeu- rc cantitate (lin lanimil pc care îl con­ de la Uricani o economie de 9.000
folosirea maşinilor !a capacitate,i cretizat în obţine­ M • . | . rilor. In anii care ţinea. Pentru u nu nc deprecia rlm lei.
în reducerea preţului
n;: 1(TO(l ld fil1)ri.
maximă, buna organizare a muncii, rea unor produse punct de vedere calitativ, la staţia
traducerea iu viaţă a măsurilor cu­ la un prcl de cost de COSf ca noastră se arun- C. P. ÎL i’ricuz şi interiorul fabricii « ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ n n a BiB s, e .b. h b ■ a a a a
__
prinse în planul M. T O ele. cîl mai scăzut, l'na __________________________c.i o cantitate dos- noastre, coaja este acum stivuită şi
Parale! cu acc>lc realizări, colecti­ dintre jr'.slca esle ~~ tul de mare dc de­ acoperită. P R O D U C Ă T O R I I
vul fabricii noiistre sa preo­ executarea, la sectorul do mase plasti­ şeuri. In acest an. datorită preocupării Colectivul fabricii noa&hc este ho* Şezătoare literară O * Contraclind laptele de vacă şi de o a lu cu I.C.I.L. Slmerla ^
cupai permanent dc reducerea ce, prm injecţie (termoplaslc), a unor întregului colectiv de a valorifica dc- tării să obţină în viilor succese mai
preţului de cosi. In acest an. «nutrite cu un număr sporii dc cui­ seurile, cantitatea lor s-a micşora! frumoase îu producţie, să reducă mal După înlîlnirile avute cu citi­ ^beneficiaţi de următoarele avantaje: &
In decurs de numai opt luni. pre­ buri. Pină acum in cadrul dcc.stui sec­ icnit. Pentru valorilicorca deşeurilor muil prelul de cosi. să realizeze noi si torii în diferite localităţi, grupul
ţul de cosi a fost redus cu 7.20 la tor matriţele pentru capace din polie­ in cursul acestui an s-a dat in exploa­ însemnate economii. Pentru aceasta de poeţi ce ne-a vizitat regiunea • primiţi furaje concentrate pentru întreţinerea animalelor ^
antă. depăşindu-se asllel cifra planifi­ tilenă aveau numai J0 cuiburi. Or, a- tare o moaiă pentru măcinarea polie- vom căuta să eliminăm timpii nepro­ cu prilejul „Săptămînii poeziei" • avansuri de bani In contul contractului, ~ Q
cată de reducere a preţului de cosi lilenei şi s-a instalat un tambur pentru s-a înlilnit ieri după-amiază în ca­
cuin. ca urmare a execuţiei unor noi ductivi, să ridicăm indicii de utiliza­
•u 4.85 )e sută. tipuri dc matriţe, numărul cuiburilor măcinat bavurile provenite de la re a maşinilor, să valorificăm în con­ drul unei şezători literare organi­ • preţuri convenabile pentru produsele predate, a
Cum a reuşii colectivul fabricii a fosl dublat. Deci. cu acelaşi număr presarea ammoplastnlui. Pînă acum, zate la Clubul muncitoresc al sin­
noastre să oblină acesle succese? <le oameni la acest produs oblincm a- ca urinare a valorificării deşeurilor, tinuare dcşonrilc. De asemenea, ne • re pai .izuri de păşuni. ^
vom strădui să punem un accent mai
Tminclu se senini de sarcinile r o ne s a obţimit o economie de 300.000 marc jie ridicarea calilicării mănăto­ dicatelor din Deva cu cititorii din
revin, am Inlocnul un plan de mă­ v.uni o producţie mult sporită. )n urma lei Dc asemenea, in cadrul secţiei l a localdale. Au citit din creaţia lor Pentru îi-.Tieierea de contracte vă veţi prezenta la puncte); q
turi tehnico organizatorice, căruia calculelor care au losi lăcule rezultă s-a trecut în acest an la repetarea rilor. jic extinderea mişcării dc ino­ poeţii Aurel Râu, Miron Scorobele. centrele de achiziţionare a laptelui din comuna respectivă sai
vaţii şi rjţionaiizări.
t-am acordat o atenţie deosebită Am că traducerea in vială a acestei mă­ reacţiei de scoatere a sulfatului de Ion Rahoveanu, Ion Crinculeanu.
avut grijă ca In planul M T. O. să turi a du<s la obţinerea unei econo­ mangan din rodocrozilă. Pină nu de S. BRAICA Cezar Baltac, Rusalin Mureşan, pre­ S direct oficiilor raionale.
prevedem măsuri concrete pe exe­ mii cu 25 la sută mai mari decit pre­ cnult nămolul de rodocrozilă rezultai şeful serviciului jdanificarc cum şi poeţii hunedoreni Ana Şoil I
cutanţi/ măsuri care Waducîndu-le In vederile 6arc.nilor de plan. In urma reacţiei de scoatere a sulfa­ dc la Fabrica chimică din Orăşlie şi Traian Filimon. H B I 9 SI H B M .B:t EiJBi. H