Page 28 - 1963-10
P. 28
Pag. « Nr. 2738
I4_ oni_ de la proclamarea R.P. Germane
ULTintlE ŞTIRI « ULTIMEIt ŞTiOI » ULTIMEIt ŞTtPl » ULTIMLU ŞTM * PtTlMEll CTH » OCtimit $TU»
‘TzeiiioUăţiU de ia Berlin.
BERLIN 7 (Agerpres). — şedintele Consiliului de Slat al monia depunerii ele coroane în
Cu prilejul celei de-a XIV a a- R D, Germane. cim itirul Fricdrichsfcld. la mor
niversări a proclamării R.DG., W illi Sloph, prim-viccpreşedin- mintele unor luptători de frunte
la 6 octombrie a avut Ioc la Tea tc al Consiliului dc Miniştri, a ai clasei muncitoare germane La
Sesiunea Adunării Sosirea tovarăşului trul de Stat dc Operă clin Ber prezentat raportul în care a vor accaslă ceremonie au participat
conducători dc partid şi dc sfat,
bit despre succesele obţinute in
lin o şedinţă festivă, la care au
participat fruntaşi în producţie, viaţa politica, economică şi cul reprezentanţi ai organizaţiilor ob
G enerale a O .N .U . Lcontin Sălăjan în Indonezia veterani ai mişcării muncito turală a ţării, despre perspecti şteşti. ai colectivelor unor între
reşti germane, oameni clc ştiin vele dc dezvoltare a economici prinderi şi instituţii.
NEW YORK 7 — Trimisul spe mai in $edin|c de dimineaţa. I.unî, DJAKARTA 7 (Agerpres). — ei, Leonlin Sălăjan a fost înlimpinal ţă şi cultură, reprezentanţi ai naţionale, despre politica clc pace In aceeaşi zi au fost depuse,
cial Agerpres. C Alexaudroaie, dnpă-amjază, sa discutat problema La 7 octombrie a sosii la Djakarta dc generalul maior Jani, şi dc con organizaţiilor de partid, dc stat a guvernului R D. Germane. de asemenea, coroane la Monu
Irnnsmile : viol Arii drepturilor omului in VipL- generalul dc armată Lcontin Săta- traamiralul Marladinota, ministrul şi obşteşti. ★ mentul din Parcul Treptow —
In şedinţa (lui dimineaţa zilei do nainul de sud. jan. ministrul foriclor armate ale /orlclor navale. In prezidiu au luat loc condu La 7 octombrie, cu prilejul ce ridicat în memoria ostaşilor so
7 octombrie nu continuat in Adu Marii după-nmiaza, (şi va începe Republicii Populare Romlne, însolil cători ai R D. Germane, in frun lei de a 14 a aniversări a procla vietici căzuţi în lupla pentru eli
narea Generală a O.N.U. de^b,dă lucrările Comitelui politic (Comi dc generali şi ofiţeri superiori ai După ce a trecut In revistă garda te cu Waltcr Ulbricht. prim-se- mării Republicii Democrate Ger berarea poporului german dc sub
rile generale. Au luat cuvinlui : telui iir. 1). Prima sa şedinţă csle lorlelor armalc ale R P. Romine, dc onoare, generalului de armată crctar al C C. al P.S.U.G., pre mane, Ia Berlin a avut loc cere jugul fascist.
reprezentanţii Cubei — ambasado consacrata alegerii vicepreşedinte care. la Invitaţia generalului maior Leontm Sălăjan i*au /ost prezentaţi
rul' Carlos Lcchuga / R.S S. Ucrai lui şi raportorului si discutării comandanţii regiunii militare Dja
nene — ministrul afacerilor e.xlrrno punctelor Înscrise pe ordinea sa A. Jani, ministru, comandant su karta, generali, ofilerl superiori,
L Palamaiciuc; Tanganîcăi — mi <lr 7.i. După cum se şhe. aici figu prem al armatei dc uscat a Repu şefii unor misiuni diplomatice, pre
nistrul de externe O. S. Kambuna; rează şi propunerea R.P. Romlne blicii Indonezia, va face o vizilă cum şi ataşaţi militari af!a|i pe ac-
6i Republiciii Mall — ambasadorul cu privire la „Acţiuni pe plan re <le 2 săplămlni In Republica
Sori Cuhbaly. gional In vederea îmbunătăţirii re Indonezia Pe aeroportul Ke roporl. A fosl dc fală Pavel Si lard.
Pe ordinea de zi a lucrărilor se laţiilor de bună vecinătate dintre majnran din Djakarta, pavoazat cu ambasadorul R.P. Romine la Djakar
prevede că Adunarea Generala va ♦dale europene aparlirilnd unor sis drapelele R.P. Romine şi Indonezi ta. şi membrii ambasadei.
continua dezbalerile generale nu teme socialpolilicc diferite". (Iu6trla texliîă şi de îmbrăcăminte. V is o tr a s f1*
PLENARA C.C. AL P.C. FRANCEZ
Producţia de liqnif In uUimii ani a sporit Intr-un ritm
PARIS 7 (Agerpres). — deck Rochet, 6ecrclar general adjunct deosebit dc rapid producţia arlico- întreprinderea „Fahlbcrg-I.ist" din
Intervenţia reprezentantului romîn La 6 octombrie şi-a încheiat Iu al P.C. Francez, „Despre fitualia din Aproximativ 37 la 6ulă din canti leîor tehnice dc larg consum. In Magdcburg (R.DG) produce o nouă
crărUe plcpara Comitetului Central mişcarea comunistă internaţională". taica de lignit produsă pc înlregul anul 1963, produclio dc televizoare suhslantd dc contrast pentru radiolo- )
în Comitetul nr. 4 al Partidului Comunist France? Ple Plenara a adoptat rezolulii asupra glob provine din R. D. Germană. In si maşini dc spălat elpclrice a eres- (<jCi „Visolrasl". Aceasta înlesneşte v
nara a ascultat şi a discutat rapoar acestor rapoarte. J962, R D. Germană a produs 247 cui cu 25 la sută fală de perioada eîecliMrra unor radiografii toarte :
NEW YORK 7 — Trimisul special vorbitorul, s-au creial între puterile tele prezentate de Raymond Guyot, Plenara CC al P.C Francez a ho- milioane lone lignit. Fald do anu! corespunzătoare a anului precedent, precise in regiunile dificile ale cor- ţ
Agerpres, C. Alexaudroaie, trans coloniale alianţe politice şi. după membru al Biroului Politic al C.C. al tării convocarea la I.ille Inlrc 26 şi 1950 producţia de* lignit a R D.G. a iar cea dc frigidere tu 13 6 la sută diilui şi creierului. Oxperienlele cli- J
mite; cum a reieşil din dezbaterile In P.C. Francez. „Despre lupla unită 29 inerţie 1964 a Congresului al «porii anul trecui cil 110 milioane Combinatul de plăci nice fâni'e în mai rnullc spitale din ţ
R. D. Germană cu noua substanţă V
tone. Pinii la sfirşilul enului 1963
In cadrul şedinţei de luni dimi- Consiliul de Securitate, chior şi pentru pace şi dernocralic" şi dc Wal- XVII-lea al partidului. te vor exlragc pesle 250 milioane un dat rezultate optime. S
neato a Comitetului dc tutelă şi alianţe militare. tone lignit. de beton Grunauer i
pentru problemele teritoriilor neou- „Delegaţia romină, a spus I. Gcor- Preşedintele S.U.A. a semnat a intrat în producţie O nouă maşină penfru s
>
tonome (Comitetul nr. 41 care a dis gescu, consideră că ONU. trebuie Dezvoltarea Industriei producţia hîrtici de ziar !
cutai problema Rhodesiei de sud. a să adione/e neintirzial in inleresul Tratatul de la Moscova La Berlin şi-a Începui producţia
hiat cuvinlui reprezentantul R P. Ro- populaţiei Rhodosiei <le 6iid, pentru uşoare „Combinatul de beton Grunauer" La labrica dc Iii mc din Sehwedl '
mîne. Ion Cporgoscu. ..Rhodcsio de ■ înlăturarea unuia din focarele dc WASHINGTON 7 (Agerpres). — Preşedintele $ U A. şi-a exprimat Industria uşoară a R D, Germene Acesta este profilat pc producţia regiunea Franklurl |R D.G.), a inlraî *
sud, a spus el. lace parte integrantă conllict care ameninţă pacea in acea- In dimineaţa zilei de 7 oclom- speranţa că după acest tratat vor şi-a mărit pină tu 1962 producţia de plăci d;a beton pentru construc- in funcţiune o nouă maşină «-r* ,
din sistemul colonialismului şi elibe slă parte a lumii In re priveşte, de brie In Casa Albă din Washington urma alte acţiuni îndreptate spre de 2,6 ori fată de 1950 Ea repre lia de imobile şi fabrici. Numeroa produce hiriie do ziar cu o lăţime!
se clădiri şi obiective
industriale de 5.5 melrj. Banda de birlic iese r
rarea ei este împiedicată dc aceleaşi legaţia romină, exprimind sentimen a avut bc ceremonia semnării de întărirea păcii şi securitadi gene zintă aproximativ 22 la sulă <lui sînl pielabricale la combinatul din maşină cu o viteză de 4.30 4 50 »
forte şi interese care se opun pre tele de solidaritate ale poporului ro- către preşedintele S.U.A.. Kennedv. ralc. Acest pas spre securitate, a producţia industrială globală, cons- Grunauer. Noul combinat a fost în- metri pc nunul. Aslfe). intr-o oră 4
tutindeni abolirii rlnduiciiior colo min cu lupta popoarelor coloniale. a Tratatului de la Moscova cu pri spus el. „poate fi urmat de alp paşi tind in cea mai mare parlc (lin in- zoslrat ni o hală de prodnrlie a- această maşină produce hîrtia ne->
niale. acolo nndc ele se mai mcnlin". 60 pronunlă ferm pentru aplicarea vire ia interzicerea experienţelor mai mari şi mai puţin limitaţi'. vind 29(1 metri lungime. Muncile cesară penlrn I35.(KI0 de ziare de)
nucleare In atmosferă In spnjiul
Rhodesin de sud — colonie brita Imediata în Rhodesia de sud a De- cosmic si sub apă. lizicc grele sint complet mocani- lor mat obişnuit. Pentru toate ope- >
nică — reprezintă un adevărat pilon clarali3Î cu privire la acordarea in Tratatul urmează să inlre in vi zale. iar. in rurind. materiile pri- raţiunile executate de noua maşină '
In sistemul colonial care se păstrea dependentei ţărilor şi popoarelor goare la 10 octombrie 1963. după Noi tulburări rasiale în S.U.A. rne vor li tran.sportalc spre halele sînl necesari numai patru lucrători !
de producţie pe benzi rulante
ză Irr regiunea africană la sud de coloniale şi pentru constituirea aces ce instrumentele dc ratificare vor pc schimb cu inaltă calificare.
Zombezzi. a spus In continuare re tui teritoriu într-nn stat suveran afri fi date In păstrare simullan Io NEW YORK 7 (Agerpres). — Presse relatează că huligani rasişti i
prezentantul romîn. Populaţia din can Aceasta corespunde intereselor Moscova. Washington şi Londra au atacat grupuri de tineri negri
Rhodesin dc sud se loveşte tn lupta populaţiei Rhodesiei de sud. popoa Cu prilejul semnării, preşedintele La 6 oclomhric. populaţia dc cu Intr-un cartier al oraşului In cursul Congresul U.P.P.N. şi-a încheiat lucrările
«a pentru eliberare dc opoziţia relor africane, păcii şi securităţii in S.U.A. a rostit un scurt discurs loare din oraşul Orangcburg (stalul Incidentelor, mai mulle persoane au
FRANKFURT PE MAIN 7 (Ager-
cercurilor economice Influcnlc. de ternaţionale". subliniind importanta Tratatului dc Carolina de sud), a organizai. în fost rănite, iar politia o arestat 16 pres|. — slmiu-su vi i tur ni ii i canceiar al K F.
Interese care acţionează nu numai Ia Moscova pentru cauza păcii. ciuda înlerdictiei autorităţilor muni tineri. Germane, ii cerc sA înlăture din
In Rhodesin ci şi tn întreaga zonă cipale. noi manifestaţii de slradă. Potrivit agenţiei Fiancc Presse. la La 6 octombrie si-u încheiat lucră funcţiile publice şi să pedepsească
« Africii centrale şi dc sud. Pc Documentele adoptate de Prezidiul In semn de prolesl împotriva Iecii- 6 octombrie. „Conferinţa democrati rile 1-j Franklurl pc Mam Congresul pe (oştii criminali nazişti, 6ă icspec*
lor cu caracter rasial. Agcnlia Fran
această bază. a spus In continuare că din 'Alabama". organizolic poli Uniunii persoanelor persecutata de le drepturile constituţionale si liber*
ce Presse relatează că la aceste de nazişti, la care au parlidpal nume lalea cclălcnilor, să renunle Ut poli-
Consiliului Mondial al Păcii monstraţii au participat pesle 700 tică a negrilor din oraşul Hirmm- roşi delegaţi alîi din R. F. Germană, 11ca revanşardă de pe poz.ilii de lor-
de persoane. gham, n adoptat o rezoluţie In care cit şi din R D. Germană. Franla. An lă. să sprijine orice acţiuni meniţi*
cere preşedintelui Konnedy să vină glia. Austria. Italia. Spania şi alto. să normalizeze rclalii’.e dintre cele
Vechi hieroglife egiptene VIENA 7 (Agerpres). — a experienlebr cu arma nucleară, In acelaşi timp. Ia New York, mi
Prezidiul Consiliului Mondial al măsuri menite să prelntlmplnc de nistrul de jusliţie al S.U A., Roberi personal in stalul Alabama penlrn ţări două 6l(tle germane ele. Rezoluţia
descifrate de un ministru Păcii a dat publicităţii documen clanşarea unei agresiuni, sau răz Kennedv. care a lost invitat să par a lua cunoştinţă de silualia care Congresul a adoptat o rezoluţie In subliniază, de asemenea, necesitatea
tele care au fost adoptate la şe boi ca urmare a unei Inlîmplărî son domneşte aici cn urmare a provo care sint condamnata intenţiile gu dc a menţine şi pe viitor legăturile
nigerian dinţele sale, care au avui loc la « unui atac prin surprindere, primii ticipe la o recenlie oferită la hote cărilor rasiştilor. „Negrii, se arată Infocnaţionale dintre luplălorii împo
Vieua Inlrc 27-29 septembrie a.c paşi In domeniul dezarmării con lul „Waldorf Asloria“ dc căi re ..Le In rezoluţie, nu primesc şi n*cî ir» vernului ve.sl-german de a interzice triva fascismului şi războiului, din
NIAMEY (Nigeria) 7 (Agciprc>). giunea Americană", a losl îulîmpi- activitatea Uniunii persoanelor per
In ho»ărirea Prezidiului cu pri trolate, inclusiv In domeniul creării sc pot aştepta să primească nici un secutate de nazişti. De asemenea în tre toate persoanele şi orgaiiizalii.u
Se relatează că un ministru al zonelor denuclearlzaio. recunoaşte nut Ia sosire de pichele alcăluile cate militează pentru instaurarea u-
cabinetului nigerian, Mouddaur 2a- vire la convocarea unei sesiuni or rea independentei naţionale şi ne din albi şi negii. Pe panmrlelc pur- fel de sprijin (Fn partea autorită rezoluţie se cere &ă se pună capăt nor relalii de bunăvecinătatc intru
al
dinare a Causiliului Mondial
kara, originar din tribul luateg, Păcii, care va avea loe la Var cesitatea lichidării luluror forme lale dc membrii pichetelor se pu ţilor stalului sau a jnsliţiei muni procesului judiciar te se desfăşoară
gllindu-sc pentru faima oară in şovia tnlre 28 noiembrie şi 2 decem lor de colonialism, căutarea de căi tea cili : „Protestăm Împotriva re cipale care siri deseori răspunză de trei ani in Berlinul occidentul îm R F. Germană şi toate ţările care au
tr-o vizită tn Egipt, a t cuţit ca, brie 1963, se suhlîniază Însemnă In vederea dezvoltării colaborării presiunilor politici la adresa partici toare de actele dc brutalitate. In potriva acestei organizaţii. (*vut de suferit de pe urma agresiu
de la prima vedere, să citească i'>- tatea Încheierii Tratatului privitor inlernalionale In domeniul econo sistăm ca preşedintele Kennedv să Delegaţii la congres <ni adoplal, du nii fasciste.
scrip(ii hieroglifice de pc un sar- la interzicerea experienţelor cu mic, social şi cultural. panţilor la demonstraţiile «ntisogre- vină fn persoană aici şi atragem Congresul a examinat, de aseme
colog vechi dc 3 000 dc ani. Inlr o rezoluţie despre silualia galioniste". Cu Ionic acestea, poli «xemcnca, o rezoluţie In care, adre- nea, unele probleme organizatorica.
arma nucleară In cele trei medii, atenlia asupra urgentei unei aseme
La uimuea manifestata dc cci mal din Vietnamul de sud se arali cA ţia a arestat mai mulle persoane. nea vizite înainte de a se produce
Ac^st tratat — arolă holărirea —
mari arheologi din Lippl Inia dc vine să confirme schimbările pc- întreaga lume s a convins ’ de ca Tot la New York agenţia France noi explozii".
această pcrlnrmanlâ. miniştrii! ni troculo in relaţiile inlernaţionale. racterul inuman al regimului dic- Uraganul Flora continuă să blntuie în regiunea
gerian a arătat că u putut cili aces A fost un prim pas pe calea spre misl şi protestează împotriva repre
te inscripţii deoarece semnele res destinderea Încordării inlernaţionale, siunilor la care sint supuşi preolii Mării Caraibilor
pective sint asemănătoare acelora spre realizarea dezarmării generale, budist i. studenţii, precum şl toii Val de represiuni în Venezuela
tolosiie dc tuaregi. luplătorii pentru libertate din Viet MIAM1 7 (Agerpres). —
toLile şi conlrohite namul de sud. Exprimîndu-şi sim 6iilă, In timp ce toate comunicaţiile
Tuaregii reprezintă aproape 5 la Subliniind că Tralalul a fosl sem CARACAS 7 (Agerpres). — In vederea viitoarelor aleqerl progra Centrul de ineleorologie din Miaml In InterioruI tării cit şi dinlre Haiti
sula din populaţia N i g e r i e i c i sini nat deja dc reprezentanţii unul patia fală de populaţia din Viet Agen|ia France Pre?sc a anunţat la mate pentru luna decembrie. (Florida) a anunţai la 6 octombrie că şi restul lumii au lost întrerupta
albi, au trăsături europene ţi sini mare număr de slale si a fost pri namul de sud. Prezidiul Consiliu 7 octombrie că pesle C00 dc persoane Potrivii relatărilor agenţiilor occi uraganul „Flora" continuă să bîntule
consideraţi, tn general, ca apari i- mit cu o uriaşă salisfactie de opi lui Mondial al Păcii cere In re au fosl arestate ca urmare a noului dentale dc presă, incidentele care au în regiunea Mării Caraibilor, cu o După cum transmite agenho Pren-
nînd grupului betber. nia publică, Iu document se arală că zoluţia adoptată să fie reslabilită val dc acliuni represive a guvernului avut lor la sfîrşîlul săplămîniî heru sa Latina, uraganul „Flora" a blntuii
Asemănarea dinltc hieroglifele datorită liolăriiii şi acţiunilor comu nelnllrziat pacea şi să /ie recunos Belancourt impolriva elementelor de le la Caracas, in cursul cărora pe torţa, rar intilniU tn ultimii anL timp de aproape 48 de ore asupia
cut dreplul poporului sud-vieln.v
egiptene ţi semnele scrisului tua ne ale torţelor iubitoare de pace au mez dc a şi rezolva singur pro mocratice din Venezuela. Potrivii a- clrăzile oraşului s-au produs schim Ambasada S.U.A. din Haiti a informat provinciilor cubone Orienta şi Catua-
regilor, arata agenţia lieuter care devenit posibili noi paşi pe cahîii blemele, să fie retrase forţele ar buri de focuri de armă tnlre trupele că pînă în prezent 430 de persoane (juoy. L'u număr de localdăli sînt i-
a transmis accaslă ţ/irc, sugerează dezarmării generale şi loiale. mate ale S.U.A. din Vietnamul de genţiei, politia şi armata continuă sa guvernamentale şi civili s-au soldai şi-au pierdut viata In acca&tă Iară zolate din cauza inundaţiilor. Auio.
cn son vechea cultură egipteana s-a Sesiunea Consiliului Mondial al sud. să Jiicelez.e teroarea dezlăn cfeclucze percheziţii la Caracas şi în din cauza uraganului. Oraşele Jac- rilăţilc cn banc au luat măsuri de e-
extins mult mai adine fn inima Afri Păcii va discuta probleme impor- ţuită de regimul diemist şi să /ie oraşele din provincie şi să urmăreas cu 13 morţi şi un mare număr de ră- mcl şi Petit Goavc au lost distruse vacuare a populaţiei din regiunii*
cii rlecit sc bănuia /rină acum, sau lanle ale situaţiei internaţionale, respeclate libertăţile democratice şi că pe membrii Partidului Comunist şi alţi. Aceleaşi aqentll menţionează că In proporţie de 75 şi respectiv 85 la ameninţata.
ză tuaregii sint urmaţi oi unor cmi- cum sint : trecerea de la interzi religioase, să lie recunoscute şi în at Mişcării revoluţionare de slinga. ciocniri asemănătoare au avui loc şi
gton(i din Va /ea Nilului. cerea parţială la interzicerea loială deplinite acordurile de )a Gene Intr-un mesa) dai publicităţii la 6 tn diferite oraşe din provincie.
va din 1954 pentru Vietnam octombrie, preşedintele Vcneziielei a După cum transmite aqenţla France Guy Poirof nu va fi soldai..
Tn rezoluţia consacrată situaţiei autorizai Ministerul de Război să Presse, trei ofilerl aparlinlnd „forţe
Evenimentele Honduras din Africa de sud, Prezidiul Con lor de ordine" din Caracas au dezer Zilele trecute, in Iuta
siliului Mondial al Păcii salută mobilizeze cili rezervişti consideră tat şi au trecui cu armele toi In rin comisiei medicale mi terminare — un co- pata! Unărul Guy
populaţia din această tară care necesar sub prelexJul „menţinerii or- gurile unităţilor patrioţilor venezu- pilaţ plăpînd — Guy Poitol ? Medicii se
Puternice lupte de stradă la Tegucigalpa hturc din localitatea
luplă împotriva politicii <le apar- dînei" In cursul campaniei eledorale elenl. Poirof Sc tntclcgc că plimbau ne hotar Hi prin
llieitl a guvernului Vcrwocrd. Pre
TEGUCIGU.PA 7 (Agerpres). — care a lolosit morliere, piese de ar zidiul Consiliului Mondial al Păcii Long wy (nord-cslul laplul ncobiţnmt tre cameră. Ţinutul c sic
franţei), s-a prezentat,
Situaţia bln Honduras continuă tilerie uşoară şl grenade. In cursul cere să lie îndeplinite rezoluţiile buia să răminu as Inlr-adcv<ir slabul, arc
să râmînă confuză după lovitura mi luptelor două elaje ale hotelului Consiliului de Securitate al ONU., Şedinţa noului „parlament" sud-vietnamez pijntrc alţii, spic a cuns SS-iţilor, altmin o sună ta Ic şub/edă :
litară de stal, care a avut loc săp- „Prado", ocupai de ziarişti nord-a- xaro prevăd boicotul economic şi obţine scutirea de ser teri micului Guy ar „ traiul“ la Uawcns-
lărnlna trecută in accaslă republică mericaui. au tost incendiate. Potri Sditcliiini Impolriva guvernului sud- SAICON 7 (Agerpres) —- milioane piaştri, deficitul ridicindu-se viciul militar ţi un li pierii ţi cl (a fo// hriick. imptejuiăt Ha
din America Centrală. Şliri sosIU* cu vit ştirilor neoildale, 12 persoane africau Totodată, rezoluţia cheamă Luni dimîne.ilă a avui loc şedinţa !a 5.000 milioane piaştri. Fondurile tiiu'rr lirav, pe nume cei născuţi In lugărc- „speciale" ale evadării
Inlirzicre în republica vecină Nica au losl ucise şl 15 rănile. loMe guvernele, mai ales pe ace Inaugurală a noului „parlament" sud- din care vor li acoperite cheltuielile Guy Voirot. Ccrcctin- le naziste. Secretul nu din lagăr iau lăsat
ragua, ca urmare a întreruperii co Agenţia France Presse transmite lea care furnizează armament gu vtelnamez. constituit In urma asa-zi* bugetare nu au fost precizate. (Inr te du-i actul dc naştere, puica li insa /xîs/ra/ urme grele pentru
municaţiilor cu capitala Hondurasu că rezistenţa împotriva noului re vernului Verwoerd. să Inceieze ne- «elor alegeri care nu avut Ion la 27 flin că jumătate din biigctut pentru membrii comisiei au multă vreme. Moartea ţoală viapi. Ferestrele,
lui, relatează că se desiâşoară pu gim din Honduras a losl organizata intlr/idl acpslc livrări. •leulembrie Lutnd cuvinlui cu acest anul fn curs este suportat de S.U.A constatul cri tinurul s-a plana in liccarc clipă cabinetului , meditai
Inlr o rezolii|ie cn
In
privire
ternice hipic de stradă între trupele şl in provincie. Aceeaşi agenţie re Cuba se subliniază că, deşi cnza urilej. Ngo Dinh Diem « a «trăduil Dictatorul sud-vietnamez a anunlat «ă născut undeva inlr-n asupra lui Guy Poirof erau deschise Pc //;•-
guvernamentale şi civili. Accslc lup levă că luptele au continuat la Tc- acută din toamna anului (962 a tă-şi convingă auditoriul că loate au fost construite pînă in prezenl localitate cu o rezo Dar solidaritatea uma luat treceau ci/ivo /n<-
te au Izbucnii in seara zilei de sini- gucigalpa în lot cursul nopţii de fo>t lichidată, Iar in prezonl sc fac merg cil se poale de bine fn Viena- ft 000 de „sate strategice", adevărata, nantă tare neplăcută, nă a lost mai late lilari. Medir/r li cu
bâtă. la numai o oră după ce a losl simhălă spre duminică. Poslul de simţite simplome Imbucmăloare d<* omiI de sud. că criza budistă a st fosl lagăre în care csle Internată populaţia din nordid Germanici. ca moartea Cu ocazia nosc după telul cum
Instituit un guvern alcătuit din 8 radio Tegucigalpa, (are a căzut tn destindere a situa|ici iniei naţionale, rezolvată. Iar răzhoiul Impolriva par- rurală pentru a împiedica să i sprijine In aci scita negru pe vizitei unei delegaţii calcă. Sini otite fi vr\/-
civili şi 2 militari, iar conducătorul nniiiilo organizatorilor loviturii de lotuşi independenta şi securitatea lîzanilor. aproape cîstigat. CI? 6ln» pe partizani El a afirmat că pînă la alb. HAWtNSBkOCKf n „Crucii Roţii" tlu- griman/ \ cai/i, potri
loviturii de stat, colonelul Lopcz, a stat. a confirmat inlr-o emisiune cap Cubei continuă să fie ameninţate de neadevărale acesta afirmaţii o do Aflrşiliil acestui an majoritatea popu Ou. chiar Rawcnshrtick. vii a(oi du fui ,.de piic-
declarai că „armata este stăpină pc tată la Managua, că tu capitala Hon Prezidiul Consiliului Mondial al vedeşte şl faptul că. chiar fn aceeaşi laţiei ruiatc va fi internată In asc- lagărul nu/ist tic tristă tcnic.'‘ tiain.o \ c -!•
Păcii se pronunlă In sprijinul prin
situaţie". durasului „se deslăşoară evenimente cipiilor neamestecului in treburile 2i Organizaţia Naţiunilor Unite a lagăre slralequc. lai mă, unde in timpul N o te e x t e r n e geiman. sa ht(ă in
După cum transmite agenţia L.P.I., grave". Interne ale ailor ţari. al apărării luai în dezbatere, cu prioritate, pro celui dc-ul doilea răz strui Ne in hianfu.
In cenlrul oraşului Tegucigalpa După cum relatează agenţiile de independentei Cubei. Rezoluţia spri blema încălcării drepturilor omului In boi mondial şi-(JU gă Mcmbiii (umisici me
s-au desfăşurat schimburi de focuri jină crearea unei zone denudcarl- Vietnamul de sud. După cum 6e şlje Mişcar i [mpotrion sit mouilcu mu ţi mii neze, s-a icuşit ca dica re din f.ongw y ,*o
de armă intre civili inarma|l şi un presă, toate comunicaţiile cu Hon v.ute In America Lalină, se pronun In ultimele zile s-a înregistrai o re de oameni nev inovaţi, mama ţi piuntul so plimbă mai deporta
li e cvacua(i In Sue
batalion al armatei din Honduras durasul sini Iu prezent întrerupte. ţă pentru desfiinţarea bazelor mi crudescentă a demonstraţiilor budiste. regimurilor baasistc victime ale călăilor nchutâiifi imn cabinei.
litare străine de pc teritoriu) Ame Diem a fosl nevoit să recunoască na zişii. 6/ mcmbiii co dia, plăpindul Guy ...Pină la m mă pc
rica Lniine, inclusiv a bazei de la lanţul că din ianuarie 1962 piuă în din Siria şi Irak misiei medicale din fiind ascuns fa/r-un ('“/cea li norului Guy
Guanlanamo, şi adresează guvernu Iulie 1963 au fosl ucişi 4.124 dc sol BEIRUT 7 (Agerpres). — Loru/wy an aliat emo sac. Toate acestea sc
lui S.U A. Îndemnul de o începe daţi diemişli în luplelc cu partizanii intimidau cu două Poitol a losl trecută
tratative cu guvernul Cubei. pe Agcnlia United Press Iniei naţional ţionanta poveste a naş lum inuinlc dc cam- holăritea cea mai
baza repelalelor propuneri ale a- Amintind bngelnl pe anul viilor, el relatează de>prc di/icullăţile pe care terii micuţului Guy In : inapt ponlru ser
cesluifl. cu privire la reglementa a precizat efl peste 52 la sulă din a- le inlunpină itgimurUc baasista lFu roitul. tularea Germaniei fas viciul militar.
rea luluror problemelor ncrczol- resi buget este destinat cheltuielilor Siria şi Irak. Citind presa libaneză, .C u 18 atu in ur ciste Nu dut>n mult Agenţia Fiame Ptes-
vale. militare. Bugetul va însuma 23.501) agenlia relevă că regimentul 7. sta mă, in Icbruuiie 19I j. timp, linăia Poirol a se, care relatează cu
ţionai la Damasc, a (ost dezarmai a lost adusă la liu- reuşi/ să sc reî/Woarcâ lux de amănunte a-
din ordinul „Consiliului National al w enshriii h, printre alte In Franla. fericire a coastă Inlimplrue. nu
Agravarea situaţiei economice Comandamentului revoluţiei", iar nai ilc Ic mei unt if ase is de u-şi li salvai fiul na spune insă ce i g
soldaţii şi olilem acestui regiment te. ţi linăra tianfu/.nai- din ghearele nanţfi- determinat pc mem
a Coreei de sud an fosl consemnaţi In cazărmi. S* ta Poirof, caic urma să lor a lost completata brii romisiei medicmc
crede că membrii regimentului ar devină In cur inii mu- de inlilnitcn cu notnl din Longu v să ut a-
NF.W YORK 7 (Agerpres). — coreene să resimtă o acuta lipsă li manileslal tendinle anlibaasista. mă. Tovatăţelc ei dc et. evadai dintr-un la coastă hntâiirc. Sănă
Relatînci despre situaţia econo de valută străină Iii acelaşi timp, sc semnalează „bloc" au ocrotit-o. găr german dc t>tizu tatea şubreda a tină-
mică grea din Coreea de sud, zia Cifrele de control reprezentind tulburări in regiunile* din sudul Ira tăcind tot ce le-a sfat ri ieri. tutui xroonf ca prin
rul „New York Times" arată că In creşteiea producţiei industriale au kului. locuita <ta ini nori lalea Shio, In pulinfâ ca linara ...Au trecui anii, mi minune dm ghearele
ultimele luni au fost majorate sub trebuit să fie micşorate de la 6.4 care se opune conducerii biasista Poimt sa-ţi duca la cul Guy a crescut şi naziştilor, -<•au gindul
stanţial preţurile la mărfurile de larg ta sută la 5 la sută. „Dar, scrie Surse informata, arata agenlia. »o- bun s lirţil satana. Si pină In urma i a ve de a l leii pe Guy
„New York Times", este greu de levă cA conducătorii minorităţii shi;i antici, la II mat lie ni/ sorocul tnrcnpntă- Poitol dc f nîlniti ne
consum. Totodată, scrie ziarul, ma 1915 a văzul lumina
presupus că chiar şi această cifră aii luat contact cu reprezentând al rii In ar mala. Comisia plăcute in armată, poa
jorarea preturilor însoţită de in zilei — dacă sc poate medicală din Longwy
In Coreea <lc sud a izbucnit o epidemie de holeră. La 25 septem nu va fi micşorată, deoarece creş preşedintelui Nuşser şi ai partizani la chiar cu unii din
brie, numărul celor morii de holeră sc ridica la 20. Agenţiile de presă stabilitatea politică, de dezvoltarea terea producţiei a fost în anul Iro- lor kurzi, cerindu-le ajulor In lupta spune aţa ceva des Irchuia să hotărască: toţi ii soi ca lai ?...
anunţă declararea ailor sute dc tazuN de holeră. speculei, face ca aulorităţile surj- cut de numai 2,3 la sută". lor Împotriva regimului baasisl. pre un lagăr de ex su tic sau nu incul Ml Uf‘FA IORDACHE
40.Ofili
Redacţia şi administraţia ziarului eh, 6 Martie nr. 9, teldoD 15 88, 12 75, 15 85, 20 78, Taxa pl&lilfi In numeral conform aprobării Direaţiei Generale P.T.TiR. nr. 263.328 din 6 noiembrie 1 9 4 9 , Tiparul* Intreprladerea Poligrafică Huncdoara-Devo.