Page 29 - 1963-10

PROlCTAki DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA l

Pentru a treia oară evidenţiată în întrecere joie de tineret Iu club
Zilele trecute, cu prilejul unei /n-
Muncind cu hărnicie, colectivul laminorului de 800 mra. al C. S. liln iri intic poefii cure ne-nu vizi­
Hunedoara a înregistrat luna trecută o Importanta depăşire a planului tat regiunea şi cititorii oraşului Cu-
dc producţie. Pe primul loc în întrecerea socialista s-a situat brigada (jir. orqani/.aţia U T.M. (Ic la sec­
condusa de maistrul Petru Constantin, care şi-a depăşit sarcina do ţia sculdnc a Uzinelor metalurgice
plan cu 5,94 la sută. Ea a oh|inut ni această ocazie pentru a treia din Cut/ir a organizat o reuşită /ore
oară consecutiv titlul de brigadă evidenţiată. Printre cel mal harnici !a- de tinerel. Pupa Iniilnireu cu ti­
mlnalori ai acestei brigăzi se numără loan Topllceanu. Vasile Mina, nerii poeţi, a fost orqani'/at un con­
Sabin Stitra, Franclsc Tamaş, Gheraslm Slrbu şl altH- curs muzical şi unul dc „cel mal
La sectorul de ajusta) s-a evidenţiat echipa dc sorlafori condusă hun dansator". Joia dc tineret a
de loan Stanca. lost instructivă şi educativă.
Anul XV. Nr. 2731 MIERCURI 9 OCTOMBEIH 1963 4 pagini, 20 bani Printre succesele mal Importante a lamlnatorllor de aici pe 0 luni
se înscriu depăşirea planului la produsele recepţionate cu peste 5..100 GHEORGHE STF7.TAN
tone, reducerea rebutului cu 7.7 la sută $1 realizarea unei economii la corespondent
Pesie 1.500 fone preţul de cost de peste 2.000.000 le i._____ ______________
legume achiziţionate ÎOAN DRAGOTA Schimb de experienţă cu cartea ,
maistru principal la
Des/âşurîmi o aclivilate susţinu­ laminorul de 800 mm. ol C.S H.
ta. lucratorii din serviciul valorifi­ Din iniţiativa Con­ culturală din cadrul ţa acesteia in proce
cări al U.R.C.G Alba lulia au reuşit ciliului local al sin­ comitetelor sindicale sul de producţie
ca pîna la începutul acestei luni să dicatelor din Petro­ ale întreprinderilor Metodele de mun
achiziţioneze peste 1 500 tone dife­ şani a avut loc la clu­ Văii fiului Referatele că prezentate discu
La odihnă şi frafam eni bul minerilor din Pe-
rite legume şl aproape 800 tone trila un schimb de prezentate de biblio­ tiile purtate pe mu'
fructe. Cele mai bune realizări în In fiecare an merg la odihnă şi tecarele Cătana Eca- ginea acestora, pre
experienţă
privind
ceea ce priveşle livrarea acestor tratament în staţiunile din ţară nu­ popularizarea şi râs- terina, de la clubul cum şi măsurile lua
produse le au obţinui gospodăriile minier Petiila şi Boda fe pentru imbunătă
colective din Alba lulia, Osiei şl meroşi oameni ai muncii din re­ ândirea cărţii tehnice Elena, de la Vulcan, ţ ir ea muncii in viitoi
a acest schimb de ex­
Galtiu care au predat legumele şi giunea noastră. Printre cei care au perienţă au participat au ilustrat felul cum au făcut ca schimbi
fructele la termenele stabilite in fost în staţiuni anul acesta se nu­ de experienţă să s
grafice. mără şi numeroşi muncitori din bibliotecarii, directo- muncesc colectivele bucure de succes
Paralel cu achiziţionarea produ­ întreprinderea de industrie locală ii de duhuri şi res­ bibliotecilor cu car­ D. lONAŞCt
selor au lost scmiindustrializale ponsabilii cu munca tea tehnică şi eficien­ coresponden
peste 200 tone prune, 27 tone cas­ „6 August" din Petroşani. De aici
traveţi şi sînt în curs de prelucrare au plecat la diferite staţiuni 45 de
alte 80 tone diferile legume. Totoda­ salariaţi. Au fost Ia odihnă mun­ CINEM4SCMIP II A\ jn w m
tă. penlru o buna aprovizionare a citorii Nicolae Ghiţescu, Constan­ La cinematografele „Victoria" şi nematografice şi pe ecran lat. In
populaţiei pe timpul iernii au fost Clubul muncitoresc din Teiuş, au această lună, la cinematograful clu­
Insilozale peste 600 tone de cartofi, tin Udroiu, Nicolae Marinescu, fost instalate ecrane pentru cine­ bului sini programate trei filme
ceapa, radacinoase ele Victoria Nîcoară şi alţii. mascop. Muncitorii ceferişti şi co­ penlru cinemascop.
CAPRA HRISTACHE 1. CHIR AŞ lectiviştii din Teiuş au acum posi­ VASILE STRFMŢAN
corespondent corespondent bilitatea să vizioneze spectacole ci- corespondent
--- ■ ■ ——— ■ i i * m i r i i ■■ ■ i ■
C e m ăsuri aţi luat pentru
A n c h e t a
obţinerea unor recolte sporite?
n o a s t r ă

Folosind din plin agregatele,
colectivul secţiei a l-a lurnalc Sămînţa — factor de seamă Fertilizarea terenului, în centrul atenţiei
a C.S. Hunedoara a piorlus După cum se ştie. in complexul rospelka introdus In cultură de 3
S.M.C. Brrcea poate recupera ale lunii octombrie, upioapc de factori care joacă un rot în­ ani. am destinat o suprafaţă ins°m noastră colectivă din Daia, raio­ parte din acest teren a fost deja
peste plan. In primele 6 zile
gospodăria
In acesle zile, la
pregătit, iar pină in ziua de 7 oc­
semnat în sporirea producţiei de
nală in I ru ci t s-a dovedit că valo
1 000 tone lonlâ.
tombrie s-au şi insămlnţat pesie
griu la heclar, un loc de seamă rificâ bine aqrofondurile superi­ nul Sebeş, se lucrează intens la 246 ha. Penlru ca recolta să fie
recoltatul porumbului, iar paralel
In lotoqralic: Vedere gene­
ram! nerea în urmă rală de la secţia a l-a lurnalc. il ocupă alegerea soiurilor celor oare. sămliim cu aceasta la Insămlnlatul griului, bună. ne-am îngrijit ca pe aceas­
mai potrivite condiţiilor locale de
In ceea ce priveşte
orzului şl a altor culturi de toam­
tă suprafaţă să aplicăm din vreme
climă şi sol existente In liecare
unitate agricolă. Ţinlnd seama de precizez că aproape întreaga can­ nă. In ceea ce priveşte insâmln- o seamă de îngrăşăminte. Este
titate necesară a fost asigurată iin
Rezultatele obţinute in cele 9 luni prevâzul ca pină la data de 15 apri­ Cu sarcinile de plan acest lucru neam orientat spre producţie proprie de pe loturile tările trebuie spus că am luat to i­ vorba de gunoiul de grajd de care
ale anului acesta de colectivul Între­ lie să se repare sl să so entanşez» Insămlnţnrea pe cele 420 ha, des­ semincere recunoscute ale gos­ le măsurile ast/el îneît această dispunem în cantităţi suficiente,
prinderii de materiale penlru con­ uşile etuvelor, acestea nici pînă azi depăşite tinate culturii de gnu, a soiurilor podăriei. Dc la baza de recepţie lucrare să lie făcută Iu timpul dc superfosfal, dolomită ele. Pînă
strucţii din Bltcea, Întrec cu circa n-uu fost etanşate. Din cauza I >r. Colectivul de muncă de la moara de mare productivitate care in cul­ am procurat doar 5 tone săminţă optim şi in condiţii agrotehnice amin, de pildă, am aplicat 180 tone
înaintate. Cînd spun acest lucru
30 Ia sută realizările din aceeaşi pe­ se pierde o cantitate mare de aburi, „Nicolae Bălcescu" din Alba lulia turile comparative organizate In din soiul Bezoslaia I înmulţirea nia refer In special la pregătirea de dolomită dc o suprafaţă de 120
ha. teren care s-a dovedit n avea
rioadă a anului trecut. Dacă ne ant ceea ce duce la prelungirea duratei a raportaI lună dc lună. dc la în­ gospodăria noastră coleclivâ si In Inlîia. terenului. De fapt. aceasta este o mai multă aciditate. De asemenea,
opri Insă numai asupra acestei ci­ de uscare a blocurilor. De. aseme­ ceputul anului, îndeplinirea sarcini­ cultura mare au dat cele mai ri- In vederea Insămlnţării griului lucrare care a slat permanent in pe o altă suprafaţă de peste 200
dicale producţii
fre, am avea impresia că l.M.C. 131 r- nea. deşi In 211 februarie trebuia să lor dc plan. DufUi 9 luni de activi­ Cea mai maie supralală |270 In epoca optimă. întreaga cantita­ alenlia noastră. Mai ales problema ha s-au transportat şi împrăştiat
te de griu a fost condiţională din
cea a oblinut anul acesta realizări se termine modificarea instalaţiei tate muncitorii de aici şi-au înde­ ha), a fost destinată soiului Ponca timp, iar de Ia laboratorul din Alba ferlîlizării terenului, lucrare dc peste 4.000 tone de gunoi rle
plinit planul de produci re in propor­
dintre cele mai frumoase. Or, lucru­ de manipulare a suberclor la came­ care In ultimii trei ani a dat pro­ lulia am primit buletine roşii pen­ care depinde fn mare măsură spo­ grajd, iar pe alte 50 ha. s-au ad­
rile nu slau chiar aşa. Pe rele de aburire, ea n a lost lăculă ţie de 104,:) la sută. Pe asemenea. ducţii sporite şi constante la hse­ tru probele trimise la analiză. rirea producţiei la hectar, ne preo­ ministrat circa 10.000 kg. de su-
trei trimestre, colectivul l.M.C. Bir- nici plnă azi. folosind rapnnal timpul de lucru, tai. Pe alte 30 ha vom cnlliva griu Avlnd lotul pregălil din timp, cu cupă la ora actuală cel mai mult. perfoslat.
cea a rămas sub plan la producţia utili/lnd in bune condiliuni agrega- din soiul Bezoslma I care In acest ajutorul brigăzii de tractoare de In această toamnă, de pildă, va IOS1P PASCU
depăşească
lele. ei an reuşit să
globală cu 8,7 la sută, la producţia Organizalia de bază PM K. nu s-a productivitatea muncii cu 5 lu sută. an In cultura comparativă's-a do­ la S.M.T. Orăşlie permanentizată trebui să însătnînţăm cu griu o preşedinte al G.A.C. Dala,
marfă cu 7,8 la sută, iar la produc­ preocupat suficient de întărirea dis­ Una din preocupările de scomă vedit a li superior celorlalte sa­ la gospodărie, am trecut la insă- suprafaţă dc 82U ha Cea mai mire raionul Sebeş
tivitatea muncii cu 2.9 la sulă. Cum ciplinei in muncă, db ridicarea ni­ ale munci/on/or de aici a lost şi luri. mlnţalul griului. Fină acum aceas­
te explică acest lucru? In primul velului politic al muncitorilor, de pri­ realizarea de cil mai multe econo­ Pe solurile mal sărace, dc coas­ tă lucrare a fost efectuată pe Atenţie sporită pregătirii terenului
trimestru a! acestui an, din cauzn mirea in nudul membrilor dc partid mii. Astlcl, numai In primele Q luni tă, cele mai ridicate pruductil 100 ha.
condiţiilor grele din timpul iernii, a muncitorilor legaţi direct de pro­ de activitate ei au In/cqistrat eco­ le-am oblinut timp de dor ani, In I. BÂTRINA Potrivit sarcinilor ce revin gos­ vară la adînctmea de 18—20 cm.,
randamentul muncitorilor a fost ducţie. In această perioadă in orga­ nomii In vuloaic de 40-1000 Ici, dc- cultură comparativă, la soiul Bul­ vicepreşedinte podăriei noastre colective, in Inainle de semănat am elecluat
garia 301. De aceea, penlru acest
această loanmă vom insăminţa cu
mai scăzut, zgura de cele mal multe nizaţia de bază P.M.It. de la l.M.C. păşindti-'1 ru mult anqnjamenlul soi am rezervat suprafaţa de 40 Ing. I. GHEORGHIU griu 185 ha. In vederea realizării o lucrare cu qrapa cu discuri pen­
Geoagiu
G.A.C.
anual.
ori era îngheţată, iar buncărele se Bircea majoritalea membrilor do. COSTfN ALBEANU ha. De asemenea, penlru soiul Sko- raionul Orăşlie unor producţii sporile de grîu la lru o mai bună mărunlire şl ali­
nare a terenului. Semănatul griu­
blocau. Datorită temperaturii scă­ partid primiţi erau din rinelul sala­ corespondent ha, pe lingă alegerea şi pregăti­ lui pe tarlalele care au fost ocu­
zute, materialul' ce ieşea de la m | riaţilor neproductivi. Or, aşa stind rea seminţei necesare acordăm o pate cu porumb se face !nlr-o sin-
laxoare inghela pe benzile transpor­ lucrurile, organizaţia de partid nu atenţie sporită lucrărilor de pre­ qnră arălurâ efectuată la adinci-
toare înainte de o ajunge la preso şi a putut aduce un aport pe măsu­ gătire a solului. Aceasta pentru mea de 22 cm. cu plugul cu grapa
$i atelaje. Electrocarele şi presele ra cerinţelor la îndeplinirea planu­ faptul că experienţa anilor tre­ stelată.
au funcţional de asemenea defec­ lui la lolt indicii. cuţi ne-a dovedit că producţii Penlru ca să asigurăm un pat
tuos. Apoi, electrocarele „Raba“ din l.M.C. Bircea tşr poate îndeplini mari se pot obţine atunci cînd bun germinativ pentru săminţă,
asigurăm un pat bun germinativ
cauza lipsei de cauciucuri, au tre­ planul la toţi indicii. In tiiinestrul pentru săminţă. De un mare aju­ ceea ce va permite griului să ră­
sară si să inlre înfrăţit în iarnă,
buit să fie scoase din circulaţie al treilea, de altfel, colectivul aces­ tor în pregătirea terenului ne sînt conducerea qospodăriei sc preocu­
multă vreme. In tei Întreprinderi cele doua tractoare de la SM.T. pă îndeaproape de calitatea lucră­
locul lor au fost şi-a depăşit planul permanenlizale la gospodăria noas­ rilor efectuate de tractorişti. Zil­
folosite peste ca­ Să îndeplinim planul la liocaro indica­ tră. Eliberînd la timp terenul ocu­ nic se urmăreşte calitatea arătu­
pacitatea lor elec­ tor cu circa 5 la pat ou culturi dc toamnă, tracto­ rilor şi sc face receplia lucrărilor
la toţi indicii riştii an avut posibilitatea să pre­ de către brigadierii de cîmp.
trocare cu o capa­ sută. Cum a reu­
gătească o mare oarle din supra­ Faptul că pină acum am pre­
citate mult mai şii ? In vederea faţa destinată penlru cultura griu­ gătit o suprafaţă tnsemnală de
nucă, care după scurt timp s-au întăririi disciplinei, conducerea În­ lui. Penlru ca arăturile pe care le teren, ne-a permis să începem la
defectai Ca urmare a acestor de­ treprinderii a luai măsuri împotriva executăm să nu fie bolovănoase, timp fnsămintnlul griului, ceea ae
ficiente, in primul trimestru colec­ muncitorilor care abseulau nemoti­ în agregai cu plugul am folosit ne dă garanţia că această lucrare
tivul l.M.C. Bircea a dat sub sar­ vat. Apoi au fast omogenizate schim grapa stelată pe întreaga supra­ va fi terminată în limitele epocii
cinile planificate 2221.000 bucăţi bnrilc din secţia presare. Ca ur­ faţă pregătită pînă fn prezent. Re optime. Ing. MARIA MEDREA
parcelele pe care insAminţăm griu
blocuri penlru construcţii (echiva­ mare. In ultimele Irci luni ţoale după griu, care au fost arate fn G.A.C. Haţeg
lent în cărămidă normală). schimburile şi-au depăşit planul.
Dacă In primiil trimestru au exis­ Schimbul. condus de Popa Gheor-
tat cauze obiective pentru care pla­ ghe, care timp dc 7 luni a rămas Tineri cu o calificare ridicata
nul n-a putut fi îndeplinit, În tri­ sub plan, a reuşit In această peri­
mestrul doi planul putea li reali­ oadă să dea peste sarcinile plani­ De calificarea muncitorilor, de ciu, ing. Ion Cătană, de maiştrii
zat. Dar si în aceste luni l.M.C. Bir­ ficate 147-10 bucăţi blocuri pentru giadul lor de cunoştinţe tehnice, Gheorghe Simade, Viorel Savu, nu­
cea a rămas sub sarcinile de plan : construcţii. depinde în mare măsură folosirea meroşi tineri, printre care Vasile
la producţia globală cu 7 la sută. In scopul mai bunei întreţineri, raţională a agregatelor din C. S. Tolan, Alexandru Nica, Luca Se-
Iar la producţia marfă cu 5.6 la sută. reparări şt deserviri a maşinilor Hunedoara. Pornind de la acest lin, loan Vînătoru, lăcătuşi şi Pe­
Condiţii penlru Îndeplinirea ritmi­ s-au confecţionai piese de rezervă, fapt, conducerea secţiei reparaţii tru Laza, llie lacob, Gh. Mestecaru,
că a planului au exlslat. Spre sfle­ iar o mare parte din muncitorii în­ siderurgice a C.S Hunedoara a ini­ sudori, şi-au însuşit cunoştinţele
st Iul trimestrului I, lanţul la preso treprinderii au urmat cursurile do ţiat un curs de calificare, Ia locul predate, devenind de pe acum ca­
n fost înlocuit cu altul nou, s-au ridicare a calificării profesionale. de producţie, la care participă cu dre de nădejde ale secţiei repara­
procurat cauciucuri penlru electro­ Organizalia de parlid s-a preocu­ Lucrările dc pregătire a terenului in vederea Insâimnlarilor sc desfăşoară din plin şi la r/ospodăna regularitate 40 de tineri muncitori. ţii siderurgice.
carele mari, sau adus electrocare pat mai mult de întărirea disciplinei aqricolâ colectivă (lin $ibot. Pină In prezent au lost atulc peste 120 hcclarc. Colectiviştii primesc un spri­ Acum cursul este pe terminale.
cu o capacitate mai marc. s nu muncitorilor. In această perioadă jin preţios din parlea mecanizatori lor care efectuează lucrări de bună calitate. Datorită atenţiei cu care au fost VASILE S1CEANU
adus mafrile de rezervă penlru pre­ cel mai buni dintre cei mai buni In lotoqralic: Tractoristul liija Mux/m la uruL Instruiţi de către ing. Octavian Su- corespondent
se !n vederea funcţionării acestora muncitori au fost primiţi In rindul
In flux continuu. Pentru mărirea membrilor şi candidaţilor de parlid.
productivităţii electrocarelor „Raba“. Aşa dar. canlrolul, Îndrumarea şi
acestora li s-au adus unele modi­ ajutorul dai colectivului de călre or­
ficări. ganizaţia de parlid a crescut. Acum ■Oamenii rîuri/or de ■ i
Dar toate acestea trebuiau Intre- colectivul l.M.C. Bircea işi orga­
glte cu măsuri care să ducă la eli­ nizează mai bine munca, se preo­ Tovarăşul Pclriculol lăsă recep­ plimbă pc celelalte rubrici înscri­ dozarea... Focul viu al gîndirii cu miinlle şi cu ulila/cle moderne na macaralei, macaragisla Con­
minarea timpilor morţi. Ia Întări­ cupă mai intens de eliminarea tim­ torul In turcă şi se Inloarse spie se In situaţia comparativă: pro­ ştiinţifice arde continuu In min­ la iczullalelc dc uzii In marile stanta Havricl urmăreşte atentă
rea disciplinei muncii ele. In cursul pilor ncproduclivi, dc folosirea ma­ lînârul ce intră in birou. ducţia medie zilnică a crescut cu tea celor doi lurnalişli. s-u organizat aici un schimb de mişcarea oalei şi a benzii de tui-
celui de al doilea trimestru la f.M.C şinilor la capacitatea maximă. — Am adus situai ia cerută, to­ 87 la sulă, inlcnsilaleu dc ardcie Dc atunci, din tu/uc 1960, In oi- experienţă pc temu: „Ridicorcu noic. Cu ochelari şi mănuş/ dc
Bircea au lost înregistrate IntirzUri Pentru recuperarea integrală a râ- varăşe secretai. a cocsului cu 49,2 la sută. consu­ ruul mic al sectorului, pe plallor- temperaturii acrului Insultat", Iii proteclie, lopitotii dirijează rlul in­
de la serviciu şi absente nemollv.i- minerii in urmă e necesar să se va­ — Alutfumcsc. Restul am primit mul speciile dc cocs tehnic a scă­ mc/e inlierbintatc sau in ra/a du­ aprilie altul, In iulie altul, in au- candescent spre drumul metalic al
te. De pildă, muncitori ca Bel»r lorifice mai bine rezeivele interne, telelonic. Şi, aşezindu-se la ma­ zut cu 4,03 la sulă, declasatele cu rilor dc loc s-au înfiripai multe rfiist altul Continuu birourile or* benzii Zeci. sule (Ic cupe sc um­
Aurel. Altnăşan loan si alţii, au să se traducă In viată toate măsu­ sa de scris privirile r jcrclaru/ui se 3.09 la sută... Dai, din noianul de idei, s-au născul multe iniţiative. qnni/at iilor dc bază au ind rumul, plu cu metalul dc loc aluneclnd
tăcui lună de lună absente nemo- rile planului M.T.O. Ar Ii bine, ca opriră pc funia de birlic pi imită: cihe. in privirile lui se conturea­ $i lojie cu acelaşi lei: crcştcica au spiijinil. nu analizat uctivitu- pc planul înclinat pină sus, unde
cupele racile pe parcurs işi arun­
tivale. Deseori sc inllmpla ca $i conducerea l.M.C. Rircea să Inloc- „Situaţia comparativă la sectorul ză mereu cea din prima rubrică indicilor de utiri/arc a lurnulelor. Ira lurnatiştilor. $i de liecare da­ că lontu Iii vagoane. De acum
electrocarului Sapoşi Anton să lip meascâ pentru perioada ce a mal turnate — COlan. pe unul IV59 şi — 55,6. Z Imbeşte şi işi spune dc Aşa s-a născut in aprilie, o dată lă ci, Incătcălorli, dozatorii, topi­ diurnul spre turnătoriile din tară,
parcă ar li cineva dc lată: 55.6.
rească de la serviciu. In acest timp. rămas piuă la sllrşiliil anului, un primele 8 luni ale anului IU6J". Furnalişlii noştri ştiu să-şi înde­ cu reparaţia capitală a tumulului ta/ii. tehnicienii şi inginerii au spre uzinele conslructoaie de ma­
luporlut succese noi.
II o nonă metodă de repunere fn
datorită faptului că întreprinderea plan operativ In care să prevadă Al ni jos. douăsprezece rubrici, in plinească angajamentul şi inainle funcţie a lurnulelor. >\u plămădit-o şini. e deschis. Aceste vagoane
Acolo limţă gurile Incandescen­
a avut o slabă preocupate pentru măsuri menite să asigure indepli prima rubrică: „Indice (Ic u tili­ de 1903. ci, şelut sectorului, inginerul te ale lurnulelor l Şi 2 topitoiii cate se încarcă acum. In această
zai e a lor nulelor. In dreptul ci,
calificarea muncitorilor, electrocarul nii ea planului anual pe 1963. Şi, ciltu 30,6. Slcicoi, ajutorul său, tehnicianul au pi ins să sc ini teacă cu flăcă­ dimineaţă, vor duce cu ele n cm-
trebuia să stea. Si exemple asemă­ bineînţeles, să asigme înfăptuirea Semn/ficaf/u ei s/mjor mult. O Piliy şi şelul serviciului tehnic, in­ rile\ Căptuşesc jgheaburile cu o cea mie land de lantâ dală in
nătoare se mai pot da. acestui plan citeşti chiar din licărul privirilor Inginerul loan Sloicoi şi tehni­ ginerul Frentai. Aplicată, eu a re­ masă rchachuă, aştept ind ievai- ulatu planului pe cele 9 luni tre­
Cu toate că In planul M.T.O. era l.. DEM ETER ce s-au oprit aici, ta pruna ru­ cianul Nicolae Pili y. Doi hirna- dus timpul dc reimtalii şi repu­ surcu (iutilor de loc. $t cind aces­ cute din an.
hfarstrul şei dc schimb, Teodor
lişti Doi comunişti. Primul condu­
brică, din zimbelul cald. deschis ce secţia lurnale. Celălalt II u/u- nă e in lunciiune cu 7 iile, a/ur>* tea izvorăsc din turnai, In mi/'o- Cuşinic, s-a inlors din Iută. Intiă
qlndu-se la producţia mu mată u
ce învăluie lafa secietarului co­ lă. Acolo, tn biroul mic. In tain furnalului In timp Inatte scuti — cui ierbei de sardei, prim-tnpdo- in biroul şefului secţiei lurnale şi
rri Tomo Paruoun şi /os// 7.a-
Din nou în fruntea întrecerii mitetului de paitid din uzină, din căruia se înaltă caupcrc/e uriaşe după numai trei zile — /j(ă r/9 cher. slut la datorie. Diniează dur comunică.
ale lurnale lor, sau născut multe
— Totul merge normal. Oame­
mulţumirea profundă ce-/
slâpl-
cazurile clasice de t(l zile. Aş<r s-o
neste. idei. Lc-au plămădit uccşti doi plămădit şi Inovaţia dc peilec- dc loc prin iqheitbinl spte riale le. nii îşi lac dalonu.
Muncind cu pasiune, In trimestrul al doi­ Iosif, Oltean Nicolae, tuimcni. Primul înalt, robust, cu dc lurnaie. La slîmfa tonta, ta
Da, prun-ţapilor ii Tomrt Paraoan.
colectivul secţiei a IV-a lea Insă, secţia noaslră Lupu loan si ca ei toii 55.6 e ciltu cure vorbeşte des­ lata bronzată, celălalt scund, cu lionare u încărcării turnatelor, aşo dreapta zgura. Şarjele de toc por­ loan /Atelier, mucaratfisla Constan­
mecanică de la Atelie­ n-a mal ocupai decît ceilalţi au deslăsurai o pre laptele vrednice de luudâ ale părul de cuioaieu ceaiului. A(u/fc s-au născu/ numai in acest un 24 nesc spre oalele uriaşe Improşcinrl ta Huvrici, caupcristul Cornet 6o-
rele de reparat mate­ locul doi în întrecere. activitate mai insufle- hinuilişlilor cure îşi îndeplinesc dc seri i-au găsii pc cei doi lurnaliştt dc noi Inovaţii din caic 13 apli­ flăcări, seînlei, căldură. $1 oda­ boilă, dozatorul Dumi/ru Jenant,
rial rulant din Siineria De ce ? Penlru ca mun­ lilă. Ca urinare in în­ pe acum angajamentul luat dc a aplecaţi deasupra meselor, schi- cate deja au tăcut ca ciltu dc tă pline, oalele pornesc spre bun­ maiştrii //ic Coşliuc. Teodor Coş-
a reuşit să ocupe locul ca n-a mai lost la fel trecerea socialistă co­ creşte indicii dc utilizare u lut- (jnd, nutind, calculind. Multe zije cicştcrc u Indicilor de utilizare să da de lurnaie. Aici o apăsare ae tine. tehnicianul Nicolae Pilly, In­
lectivul sccliei a cisii- privirile lot cer ce tatuate au urmă­ ginerul loan Sloicoi. oamenii rla ­
I In întrecerea ce s-a de bine organizată. notelor, pină /ii VJ63 cu 55—60 ajungă la 55,6 la sulă. Cili oa­ bulon, o împingere a manetei şi
gat din nou titlul tle c- rit prin ochiurile dc cobalt piu- rilor dc loc din Călan sint la da­
desfăşurat In primul In trimestrul al trei­ In sulă lotă dc unul 1939. mâdircu metalului, elaborarea şar­ meni de a ic/, de la lurnulcle Cu- oaia uriaşă se înclină cu o uşu-
videnllat. torie.
trimestru al anului, cu lea, muncitorii Mun­ M. ŞTEF Plivirile lovurăşului Pelricălol se jelor incandescente, Încărcarea, lanului, n-au contribuit cu mintea. rinfâ uimitoare. De sus, din cabi­ LUCIA LIC1U ■■
cedelalte 6eo|il. tean Ifco.dQr, Gostian corespondent
r.\^^w w^vw»%WAVv»sqqwvwqqgqqgww wwwwaaaftwwwdwv9wv^^vvwwvAwv>wv%vwwvyvvvvvyvwwvwvvwwvvvwrt