Page 3 - 1963-10
P. 3

nt. n u
                                                                                                                Brumai  socialismului



                Loturile  experimentale,  mijloc  important                                                                                                                                       n ire   cu


                         de  sporire  a  producţiei  agricole
                                                                                                                                                                                         Acordul   porni  uşor,   urcă  o   Ecatcrina  Vascu,  80  de  munci­
            Practica  unităţilor  agricole  so­                               să  se  facă  după  o  anumită  ordi­                                                                    treaptă,  apoi  încă  una  $1  încă   tori  şi  muncitoare,  tineri  şi  virst-
          cialiste   fruntaşe  din   regiunea                                 ne,  aşa  cum  reiese  şi  din  sche­                                                                    una.  O  melodie  veselă  fîşni  din   nici,  ptictcni  ai  cintccului,  al
         noastră  a  arătat  că  pentru  obţi­   Ing.  NISTOR  AUREL          mele  alăturate.   De  asemenea,                                                                         2cci  de  piepturi.  Pi ivirile  mine­  artei.
         nerea  de  producţii  mari  şi  de  ca­  preşedintele  Consiliului  agricol   pentru  fiecare  lot  experimental                                                              rilor  alergau  dc  la  bagheta  di­
         litate  superioară,  este  necesar  să   regional  Hunedoara         trebuie  să  se  întocmească  o  fişă                                                                    rijorului  la  notele  de  pe  por­  /xcpctifia  dc  azi  s-a  încheiat
         se  aplice  în  mod  permanent  cu­                                  care  să  cuprindă  tema  ce  se  ur­                                                                    tativul  enorm  schiţat  pe  tablă  şi   parcă  tnoi  veselă  docil  cea  tre­
         ceririle  ştiinţei  şi  tehnicii  actua­                             măreşte,  scopul  lucrării  şi  meto­                                                                    înapoi.                         cută.  Coriştii  au  aliat  noul  re­
         le.  O  asemenea  problemă  impu­                                    dica  de  lucru  în  cîmp.  Sarcina                                                                                                      pertoriu  cu  care  vor  pleca  in
         ne  o  cunoaştere  temeinică  a  a-   de  vegetaţie  şi  să  se  organizeze   întocmirii  unei  asemenea  fise  re­                                                             „.. Eu  intram  In  şut  dc  noapte   turneu  prin  Valea  Jiului:  „Zboa­
         cestor  cuceriri  de  către  persona­  culturi  comparative  cu  soiuri  de   vine  inginerului  din  gospodărie,                                                               Si-am  udus  şi  lloarca-n  mină   ră  azi  un  cinlec  nou",  „Primul
         jul  tehnic  al  gospodăriilor,  iar   porumb,  grîu,  orz,  cartofi,  sfeclă   eu   concursul   colaboratorilor                                                                Să  nu  simt  că  sint  departe   gind  partidului",   „ Halequnu",
         aplicarea  lor  in  practică  să  se   sau  altă  cultură  care  se  practică   ştiinţifici  ai  Staţiunii  experimen­                                                          Ochii  ci  şi-a  lor  lumină"...   ,.Cîn/ec  dc  dragoste  al  mineru­
         facă  in  mod  diferenţiat,  în  ra­  pe  supraXcţc  întinse  în  gospodă­  tale  Geoagiu.  Ea  sc  avizează  de                                                                Aici,  cilcva  priviri  s-au  intil-
         port  de  condiţiile  de  clima  şi   ria  respectivă.  Fertilizarea  solu­  către  secţia  de  resort  a  consi­                                                             nit  pentru  o  clipă   Priviri  ce   lui".  Şi  incă  ceva  l-a  bucurat
         sol.                               rilor  constituie  de  asemenea  o                                                                                                         răscolesc  tainiţele  adinei   ale   azi,  mai  mult  ca  data  trecută.  TI-
                                             roblemă  de  primă  importanţă,   liului  agricol  regional.  Toate  da­                                                                                                  nărui  lor  dirijor,  Petre   Boită,
           Introducerea  în  marca  produc­                                   tele  cerute  de  această  fişă  tre­                                                                    Inimii.  Erau  ale  soţilor  Monorl
         ţie  a  unor  metode  agrotehnice   Nevoia  de  îngrăşăminte  a  unei   buie  înregistrate  în  carnetul  de                                                                  şi  Schuster,  cele  două  tinere  pe­  le-a  mai  adus  o  vc.s/e:  „Foima-
                                            culturi  depinde  şi  de  conţinutul
         avansate  necesită  însă  o  preala­  în  elemente  nutritive  al  solului,   observaţii,  în  momentul  potrivit,                                                             rechi  pentru  care  clntecul  a  de­  l'ta  noastră  sc  va  mări  la  120  dc
         bilă  verificare,  lucru  ce  sc  poa­  de  cerinţele  plantei,  de  condiţiile   cu  mult  simţ  de  răspundere.                                                                                             persoane.  Avem  promisiuni
         te  face pe  suprafeţe  mai  mici,  de­  climatice  şi  de  o  serie  de  alţi   La  culturi  comparative  cu  so­                                         |* mir              venit  un  prieten  drog.  dc  nedes­  Sala  a  rămas  pustie.  Printre
         numite    loturi   experimentale.                                    iuri  şi  hibrizi  de  porumb  şi  de                                                                     părţit.  tar  noua  piesă  muzicală   blocurile  zvelte  ale  U ricaniului
         Organizarea  unor  asemenea  lo­   factori.  De  aceea  este  foarte  ne­  grîu  sc  poate  folosi  şi  carnetul   âJL t - j J i r                                             „ Cinice  dc  druqoslc  al  mineru­  nou  frec  zeci  dc  perechi   gălă­
                                            cesar  să  sc  organizeze  loturi  ex­
         turi  in  G.A S.  şi  G.A.C.  prezintă                                                                                                                                         lu i“  e  cinlecul  lor,  al  muncii  si
                                            perimentale  pentru  culturile  de   culturii  porumbului  şi  a  culturii                                                                  al  dragostei  lor.  Si  acum,  cînd  II   gioase.  Doar  Iul iu  Blaj,  mecani­
         o  importantă  deosebită,  inirudt   bază  cu  feluri  şi  cantităţi  de  în­  griului,  redactat  de  Consiliul  a-              rar                                                                         cul  dc la  sectorul  V, a  rămas  dc
         recomandările  care  se  dau  pro­  grăşăminte  Rezultatele  obţinute   gricol  regional,  iar  pentru  cele­                                              f?  rr  v           cinlă,  nu  pot  să  nu-şi  uncoscă
         ducţiei  de  către  institute  şi  sta­  vor  arăta  de  ee  elemente  are  ne­  lalte  culturi  se  vor  întocmi  re­      —  ş                                               privirile.                     unul  sinqur.
         ţiuni  experimentale  au  la  bază   voie  solul  pe  care  se  cultivă  o   gistre  asemănătoare.  La  sfîrşitul                                                                Optzeci  dc  mineri,  de  sudori   —  Unde-aI  fost  nene  Blaj ?
         o  seric  de  rezultate  obţinute  u-   anumită  plantă,  modul  de  apli­  perioadei  de  vegetaţie  este  ne­  E s in v           * 7-   5                                   şi  lierari,  dc  lăcătuşi  şi  meca­  —  La  In/ilnire.
         neori  în  condiţii  diferite  de  cele   care  a  lor  şi  în  ce  cantitate  tre­  cesar  ea  rezultatele  experimen­                                                        nici,  de  tinere   muncitoare  şl   —  ? I
         ale  unităţilor  noastre  agricole.  buie  administrate.             tale  să  se  prelucreze,  iar  apoi  să                                                                  funcţionare  sc  IntUnesc  aici,  in   —  Da,  curlosulc   La  Inlllnlre
           Astfel  de  loturi  au  început  să   De  menţionat  însă  că  organi­  se  facă  interpretarea  lor  în  ra­                                                                sala  de  repetiţii  a  clubului  din   cu...  portativul.
         fie  organizate  şi  în  unele  G.A C,   zarea  unui  lot  experimental  tre­  port  de  condiţiile  de  climă  şi  sol                                                        Uricanl,  in  ţinură  lor  tormalic   —  Aici,  la  intilnlre,  la  ştan­
         din  regiunea  noastră.  Ele  dove­  buie  să  îndeplinească  mai  multe   din  zona  în  care  s-a  făcut  ex­  P e   scu rt                  De  curind.  constructorii  şan­  corală.  Cind  s-a  anunţat  înjghe­  dul  de  cărţi  de  la  V lt,  la  întilni-
         desc  preocuparea  inginerilor  şi   condiţii.  In  primul  rînd  terenul   perimentarea.  De  menţionat  eă                                 tierului  T.R.C.H.  nr.  7  din  Lu-   barea  unei  lot mat it  corale  s-au   re  pe  panou,  la  intîtnire...  Cam
         consiliilor  de  conducere  în  solu­  pe  care  se  organizează  lotul  ex­  aceste  rezultate  pot  forma  şi  o-   de  la corespondenţi   peni  au  predat  oamenilor  mun­  prezentat  la  club  minerul   Alc-   mu//e  intilnfrl,  nene  Blaj.
         ţionarea  unor  probleme  puse  de   perimental  trebuie  să  fie  cit  mai   biectul  unor  comunicări  ştiinţi­                            cii  din  localitate  blocul  P 2,  cu   xandiu  Pctcu,  lăcătuşul  Ştelan   —  Ei  ce  să-i  Iaci ?  Astea-s  vre­
         practica  producţiei   agricole  în   uniform  şi  cît  mai  reprezentativ   fice  atunci  cînd  datele  sînt  pe  o                         40  apartamente.                                                 murile I
         scopul  obţinerii  unor  rccolie  tot   deoarece  rezultatele  ce  se vor ob­  durată  de  1-2  ani  sau  a  unui  re­  •  Cetaienll  din  comuna  Riu  de   In  fotografic:  aspect  exterior   Kun,  contabilul  Mircea  Popescu,   LUCIA  LIC1U
                                                                                                                                                                                                               casnica
                                                                                                                                                                                        mecanicul  Ctistca  Duca,
         mai  bogate.  Astfel,  la  G.A.C.  din   ţine  aci  pot  să  fie  generalizate   ferat  ştiinţific  atunci  cînd  datele   Mori,  raionul  Haţeg,  au  hotărît   al  blocului  dat  recent  in  folo­
         Beriu,  raionul  Orăştic,  ing.  Cons­  pe  sunrafeţc  eît  mai  mari,  cu  te­  provin  dintr-un  ciclu  experimen­  să  construiască  un  local  de  scoa­  sinţă.                                         w J W WW W W fW W W W W tf
         tantin  Micrtoiu  a  organizat  5  lo­  renuri  asemănătoare.  De  aseme­  ta)  de  3  ani.  Alît  comunicările   lă  de  B  ani  prevăzut  cu  -1  săli
         turi  experimentale  cuprinzînd  3   nea  mărimea  unei  parcele  din   cît  si  referatele  ştiinţifice  pot  fi   de olasă, laborator,  bibliotecă,  etc.
         loturi  comparative  cu  soiuri  de   lot  trebuie  să  fie  în  funcţie  de   susţinute  în  cadrul  sesiunilor  re­  Procurînd  materialele  pe  plan  lo­
         cartofi,  porumb  si  gnu  şi  două   felul  experienţei,  de  felul  plan­  gionale  de  referate  ştiinţifice  ce   cal  $i  participind  cu  entuziasm
         loturi  experimentale  cu  mai  mul­  tei.  de  ncuniformitatca  solului   se  organizează  in  fiecare  an.  la  lucrările  dc  construcţie,  cetă­
         te  variante  de  fertilizare  a  solu­  s.  a.  In  general,  la  păioase  şi  le­  Tn  organizarea  loturilor  expe­  ţenii  din  Riu  de  Mori  au  reuşit                                        I
         lui  destinat  culturii  cartofului.   guminoase  mărirea  unei  parcele   rimentale   trebuie   cerut   con­  să  execute  aproape  în  întregime                       U U L                        m|       •î; -
         De  asemenea,  la  Pianul  de  Jos,   poate  fi  de  20-30  m.n.  suprafaţă   cursul   Staţiunii  experimentale   zidăria  scolii.  Ui  sînt  hotărili
         ing.  Lascu  Ion  a  organizat  3  cul­  rceoltabilă.  iar  la  culturile  prăsi­  Geoagiu  care  are  ca  sarcină  să   ca  noul  local  de  scoală  să  fie
         turi   comparative  cu  soiuri  de   toare  mărimea  parcelelor  trebuie   coordoneze   întreaga   cercetare   terminat  cit  mai  repede.  (AURUL
         cartofi,  porumb  şi  grîu.  Atît  la   să  asigure  cel  puţin  50  plante  re-   ştiinţifică  din  regiunea  noastră   ANCA).
         Beriu,  cit  şi  la  Pianul  de  Jos.  lo­  collabile.               în  nnncinalele  ramuri  de  pro­     •  Datorita  muncii  desfăşurate
         turile  experimentale  sînt  bine  în­  In ceea  ce  priveşte forma parce­  ducţii  agricole.  Temele  care  nu
         treţinute.  etichetate,  iar  obser­  lelor  sînt  recomandate  cele  drep­  figurează  în  planul  tematic  de   de  cadrele  medico-sanitare  din       „Transporturile  uzinale—
         vaţiile  din  cîmp  sînt  ţinute  la   tunghiulare,  lungi şi înguste, deoa-   cercetare  ştiinţifică  a  Stafîunu   circumscripţia  Sarmisegetuza,  în
         zi.  Acţiunea  de  organizare  a  unor   rece  acestea  cuprind  mai  bine   Geoacîu  şi  care  nu  au  la  bază   ultimul  timp  s-au  înscris  în  rîn-
         asemenea  loturi  este  lăudabilă  şi   variaţiile  terenului,  Aşezarea  va­  obiective  noi,  ridicate  de  practi­  dul  donatorilor  de  sînge  nume­  verigă  principală în  realizarea planului
         generalizarea  ci  în  cit  mai  multe   riantelor  în  eîmp  se  poate  face   ca  actuală  a  producţiei  agricole,   roşi  cctăteni.  Printre  aceşlia  se
         unităţi  se  impune  ca  o  necesi­  dună  mai  multe  scheme.  In  sta­  nu  not  f^ce  obiectivul  unor  cer­  află  Manoara  Cristian,  Aurica                                                             cipă  de  fiecare  dată  la  şedinţele
         tate.                             bilirea  unei  scheme  este  nece­  cetări.  De  aceea,  o  colaborare   Bolea  si  Maria  Bogdan  (A.  MA*   Subtitlul  de mai sus, în  numă­  de  transport  ale  secţiilor  şi  ava­
           Se  ştie  că  în  ultima  vreme  au   sar  sa  se  tină  cont  de  faptul  ea   <»rînsă  între .cercetătorii  staţiunii   GUREAN).      rul  2.542  al  ziarului  nostru  din   riile.                      noastre  operative   săptămînale
         fost  date  în  cultură  o  serie  de   numărul  variantelor  să  nu  fie   Geoagiu  $i  specialiştii  din  pro­  ®  Prin  grija  statului   nostru   27  februarie,  a  apărut  o  pagină   Au  fost  luate  apoi  o  seamă  de   reuşim  să  înlăturăm   la  timpul
         soiuri  obţinute  în  ţara  noastră   prea  mare  (între  4  si  S),  durata   ducţie  este  deosebit  de  necesară.   dcmocrat-popular  la  Călan  func­  specială  în  care  erau  arătate  o   măsuri  tehnico-organizatorice. S-a   oportun  orice  deficienţă.
         si  în  alte  ţări  Rezultatele  de  pro­  de  experimentare  să  fie  de  2-3   In  acest  mod  se  va  reuşi  să  se   ţionează  un  spital  unificat  pen­  scamă  de  aspecte  negative  din                In  aceiaşi  termeni  a  vorbit  şi
         ducţie  obtiniuc  în  urma  cultivă­  ani,  iar  numărul  repetiţiilor  să   rezolve  mai  multe  probleme,  ca­  tru  adulţi,  un  staţionar  pentru   activitatea  sectorului  de  trans­  introdus  schimbul  obligatoriu  la   tov.  mg.  Ioan  Zidaru,  adjunctul
         rii  acestor  soiuri  diferă  mult  de   fie  de  patru.            re.  generalizate  în  producţia  a-   adulţi   unul  pentru  copii,  o   porturi  al  C,  S.  Hunedoara.  Prin­  locul  de  muncă,  prin  care  s-au   şefului  secţiei,  laminorul  dc  800
         la  o  gospodărie  la  alta.  De  aceea,   Pentru  a  cuprinde  neunifor-   gricolă  a  regiunii  noastre,  vor   casă  de  naşteri,  două   circum­  tre  altele,  beneficiarii  —  princi­  eliminat  multe  neajunsuri  prove­  mm.  In  plus,  el  a  adăugat  că  ar
         trebuie  să  se  cultive  soiul  care   mitatea  terenului  este  bine  ca  re­  duce  la  o  sporire  continuă  a  pro­  scripţii  medicale,  numeroase  pos­  palele  secţii  ale  combinatului  —   nite  din  inlîrzieri.  Pentru  reduce­  fi  bine  dacă  în  perioadele  3—-10
         găseşte  condiţiile  cele  mai  bune  partizarea  variantelor  pe  teren  ducţiei.                       turi  de  prim  ajutor  etc.  Printre   au  arătat  că  au  întimpinat  greu­  rea  staţionării  vagoanelor  C.F.R.   şi  16—20  ale  lunii  secţia  ar  fi
                                                                                                                  medicii  care  îşi  aduc  un   aport   tăţi  în  realizarea  planului  din   au  fost  stabilite  noi  norme  de   sprijinilă  cu  încă  o  locomotivă
         Scheme de organizare a'Iotului experimenta!                                                              deosebit  la  tratarea  oamenilor   cauza  neefectuării  la  timp  a  ma­  staţionare  pe  staţii  şi  sectoare  de   pentru  transportul  lingourilor  de
                                                                                                                                                                                                                       oţel  carbon  şi  aliat,  necesare  la­
                                                                                                                  muncii  sc  află  si
                                                                                                                                   losif  Schaum.
                                                                                                                                                   nevrelor,  lipsei  de  vagoane  la  în­
                                                                                                                  El,  ca  si  ceilalţi,  depune  mult*   cărcare  —  descărcare,  avariilor   lucru.  Tot  în  acest  scop,  se  stu­  minării  profilului  rotund.
                                                                                                                  eforturi  in  acest  sens   (10S1F   şa m.d.  Spre  exemplu,  sc  arăta   diază  acum  avantajul  constituirii   —  Lucrătorii  sectorului  tran­
                                                                                                                  CRAS CA)r                        că  la  secţia  I  furnale  au  exis­  parcului  uzinal  pe  staţii  şi  şablo-   sporturi,  care  deservesc  secţia
             Cu4 wridnfe  Cu â                                                          variante Cu                                                goane  la  prăjitoarca  nouă,  nedi-   narea  staţiilor  de  domiciliu  pe   noastră,  depun  multă  strădanie,
                                                                                                                                                   tat  strangulări  din  lipsă  de  va­
                                                                                                                                                                                                                       întîrzicrile  la  manevră,  sau  eva­
                                                                                                                                                                                     sectoare.
                                                                                                                                                   rijarea  raţională  a  vagoanelor   S-au  mai  luat  măsuri  în  vede-  cuare,  sînt  acum  foarte  rare  şi
                                                                                                                                                   autodescărcătoare  pentru  sideri-
                                                                                                                                                                                                                       se  produc  mai  mult  din  cauze
                                                                                                                  ..vinzălorii  unitălil  O.L.F.  nr.  J8
                   7    3 4             l 2 3 4 s 6                     i 2 3 4 s 6 7 8                          din Pctrila  ar  deservi  asa  cum  trebuie   ta  prăjită,  întîrzierea  oalelor  de                  externe  —  spunea  tov.  ing.  Mi-
                                                                                                                                                   fontă  şi  zgură.  La  uzina  cocso-
                                                                                                                                                                                                                       hai  Grigore,  şeful  secţiei  O.S.M.
             F I                                                                                                 cumpărătorii.  Unilalca  este  dolală  cu   chimică  s-au  semnalat  dese  întîr-                     nr.  1.
                                                                                                                 mobilier  modern,  mărfuri  se  găsesc
                                                                                                                                                   2ieri  a  trenurilor  marşrute  de  la
                                                                                                                                                                                                                         După  cîte  sc  vede  aprecierile
               3 1 4 2                I 3   4 § 3 s t                   3 8 5 7 6 4 2 1                          din  abundentă,  numai  deservirea  ce-   Călan.  La  oţelăriî,  oalele  de  zgu­                     sînt  bune. Ce-i  drept, la unele sec­
                                                                                                                 tăicniîor  lasă  de  dorit.  In  plus.  vîn-
                                                                                                                                                   ră  circulau  uneori  defectuos  etc.
                       1                                                                              :___l     zălorul  Dumilru  Orza  obişnuieşte  să   In  urma  criticilor  aduse  la  sec­                        ţii  mai  sînt  încă  deficienţe,  atît
                       1                                                                                         dea  lipsă  la  gramaj  asa  cum  a  tăcut   torul  dc  transporturi  au  fost  lua­                  din  vina  feroviarilor,  cît  şi  a  sec­
                    s  1 1   3         S 3 s         1 4 2              7   4 6                                  şi  în  ziua  de 20 septembrie  a.c.  (Petru   te  o  seric  de  măsuri  bine  gîndite.               ţiilor  respective.  La  fabrica  de
              ! 4                                                                    8 2 1 3 5                   Găină  şi  M.  Ştefan,  corespondenţi).                                                               aglomerare  nr,  1,  spre  exemplu,
                              ---- -a                        i i i                                                ...conducerea  cooperativei  de  con­  Mai  înth,  comitetul  de  partid  a                          s-a  înregistrat  lunile  trecute  un
                                                                                                                                                   îndrumat  birourile  organizaţiilor
              !2     4 3I î            2 $ 4' 3            1 i 5        2 7 3 S 4 3 î $                         sum  din comuna  Luduş,  raionul  Sebeş,   de  bază  să  pună  în  discuţia  adu­                      număr  mare  de ore de  staţionare
                                                                                                                                                                                                                       din  lipsă  de  vagoane  la  mane­
                                                                                                                 ar  lua  măsuri  de  aprovizionarea  ma­
                                                                                                                                                   nărilor  generale  cele  mai  arză­
                                                                                                      .   .      gazinelor  cu  petrol.  In  acest  an  a   toare  probleme  ale  bunei  deser­  rea  bunei  întreţineri  a  liniilor  şi   vră  şi  expediţie.  La  O S.M.  nr.  2
                                                                                                                fosl  adus  de  foarte  puline  ori  petrol   viri  a  secţiilor  productive  cum   parcului  dc  locomotive  şi  vagoa­  nu  se  asigură  din  partea  secţiei
                                                                                                                Si  în  canlităti  insuficiente  (Vasile   sint  reducerea  mediei  de  staţio­  ne,  de  reîmprospătarea  cunoştin­  respective  revizia  tehnică  a  că­
                                                                                                                 Islrale,  corespondent).                                            ţelor  profesionale  ale  oamenilor.   rucioarelor  la  trenurile  dc  tur­
                                                                                                                                                   nare,  reducerea  timpilor  morţi
                                                                                                                                                   la  manevră,  respectarea  instruc­  Aşa  sc  face  că,  acum,  aprecierile   nare  şi  front  de  descărcare  pen­
                                      A                                                                                                            ţiunilor  tehnologice  şi  a  discipli­  beneficiarilor  sînt  cu  totul  al­  tru  vagoanele  cu  fero-aliaje   şi
                                          n          i  b     r   ă     r   Si                                   Prin   acţiuni  patriotice        nei  muncii.   Aceleaşi  probleme   tele.                           cărămizi.  La  laminorul  de   650
                                                                                                                   Una    clin  preocupările   co­  au  constituit  şi  temele  principale   —  Sînlcm  mulţumiţi  de  felul   mm,  din  cauza  încărcării  neaten­
           N.  IVANCIU                                       valorii.  ziua  de  muncă  şi  formele  salarizării  în   lectivului  dc  muncă  de  la  E.  M.   ale  instruirii  agitatorilor.  In  plus,   in  caic  nc  deserveşte  sectorul  de   te,  se  întorc  mullc  vagoane  de
                   CAPITAL  ŞI  PLUSVALOARE.                capitalism,  stadiile  de  dezvoltare  a  capitalis­  Lonca  este  şi   colectarea   fie­  comuniştii  din  cadrul  organizaţi­  transporturi  —  spunea  zilele  tre­  la  cîntar,  slaţionînd  mai  mult  de-
                    SALARIUL  IN  CAPITALISM                 mului  in  industrie,  structura  de  clasă  a  so­  rului  vechi  pentru  a  fi  trimis oţe-   ilor  dc  bază  au  primit  sarcini   cute  tov.  ing.  Alexe  Doboli,  şe­  cît  esie  permis.  La  fel  se  înlîm-
                                                            cietăţii  capitaliste  şi  lupta  ascuţita  dintre  ma­  lăriilor.  In  cele  9  luni  din  acest   concrete,  menite  să  conducă  la   ful  secţiei  I  furnale.  Nu  mai   plă  şi la  laminorul  Bluming.  Insă,
               64  pag.                       1,25  lei      sele  de  oameni  ai  muncii  şi  clasele  exploata­  an,  au  fost  organizate  numeroase   lichidarea  neajunsurilor  ce  s-au   avem  neplăceri  nici  la  prăjitoare   toate  acestea  pot  fi  evitate  cu
               Lucrarea  tratează  despre  proprietatea  ca­  toare.                                            acţiuni  patriotice  în  care  tinerii   ivit.  Aşa  sc  face  că  numărul  aba­  şi  nici  Ia oalele de zgură.  Aceasta,   uşurinţă.  O  mai  strînsă  colabo­
           pitalistă  ca  bază  a  relaţiilor  de  exploatare,  for­  Lucrarea  se  adresează  celor  ce  studiază  eco­  şi  vîrslnicii  au  colectat  şi  predat   terilor  de  la  instrucţiunile  dc  lu­  ca  urmare  a  unei   colaborări   rare  între  secţiile  productive  şi
           ţă  de  muncă  ca  mailă,  capitalul  ca  relaţie  so­  nomia  politică  in   cadrul   învăţământului  de   I.C.M.-uIui  23S  tone  de  fier  vechi.  cru  şi  dc  la  disciplina  muncii  au   stzînsc  cu  colectivul  de  feroviari   personalul  serviciului  dc  tran­
           cială  de  producţie,  procesul  de  creare  a  plus­  partid  şi  de  stat.                      I         CONSTANTIN  LUPULESCU      scăzut  şi  o  dată  cu  acestea,  au   caic  nc  deserveşte.  Prin  faptul   sport  care  le  deserveşte  este  ccl
                                                                                                                           corespondent            scăzut  şi  întîrzicrile  din  gralicele  că  un  reprezentant  al  său  parti-  mai  bun  remediu.  Şi,  în  acest
                                                                                                                                                                                                                      sens,  găsim  că  extinderea  proce­
                                                                                                                                                                                                                      deului  folosit  la  secţia  I  furnale
                                                                                                                                                                                                                      —  participarea  Ja  operative   a
            •in  experienţa  organizaţiilor                                                                                                                                                                           unui  cleîecat  de  la  transporturi
                                                                                                                                                                                                                      —  nr  fi  cît  se  poate  de  eficientă.
                           P.M.R. din  G.A.C.
                                                                                                                                                                                                                      Dincolo  de  paravanul

          Gospodări*  agricol»!  colectivă  din   agricole  în  timpul  optim  şi  la  un   partid  s-a  avut  în  vedere  activitatea   bită  muncii  politico-educative  în   teferale  educative.  De  asemenea,  to­  Cci  mai  buni  colectivişti   cauzelor  obiective
         comuna  Tuleşti  are  trei  brigăzi  de   nivel  calitativ  superior.  Aprec'indu  i   pc  care  acest  colectivist  a  depus-o   rindul  lova(ă>ilor  din  aclivul  tării   varăşii  din  activul  fără  partid  pri­  (Urmare  din  pa^.  l-a)
         producţii!  In  salcie:  Toloşli.  Păcii-   calităţile  ele  bun  organizator,  el  a   in  organizarea  muncii  la   sertonil   partid  S  a  pus  un  accent  deosebit   mesc  însărcinări  concrete  să  răs­  in  rindul  candidaţilor
         şa  $1  Rula.  Comuniştii  încadraţi  în   fost  numit  de  consiliul  de  conduce­  zootehnic   Urmărind  felul  cum  sc   pe  munca  politică  desfăşurată  de  la   pundă  de  anumite  lucrări  în  cadrul   de  partid  s-an  manifestat,  la  folosirea  mai  bună
         cele  trei  organizaţii  de  bază  consti­  re  ca  brigadier  de  cîmp  la  brigada   (leslă<oară  lucrările  de  construcţii,   om  la  om  Pentru  aceasta,  comuniş­  G A  C.  şî  să  informeze  asupra  fe­  a  capacităţii  maşinilor,  !a  extinderea
                                           din  Păclişa.  In  campania  de  recolta-   iov.  J.nrh  n  ajutat  la  organizarea                                                       Ca  urmare  a  muncii  educative   mecanizării  lucrărilor.  Pentru  recupe­
         tuite  pe  brigăzi.  îşi  aduc  un  aport   re  a  pâioaselor  şi  de  treieriş,  bri­                tii  cu  o  experienţă  mai  Îndelunga­  lului  cum  s-au  achitat, rle  sarcini.   desfăşurate  in  rindul   tovarăşilor   rarea  reslanlelor  )a  lemn  pentru  ce­
        deosebit  Ia  traducerea  In  viaţă  a   gada  condusă  de  tov.  Wasseimnim   muncii  acestei  brigăzi.  Rezultatul  s-n   tă  lu  munca  politică  de  masă  au   Arest  lucru  le  inlăresle  răspumle-   din  aclivul  fără  partid  de  către  co­  luloză,  parchetul  Valea  Răchitelei  a
        planului  de  producţie.   mobilizînd   a  terminat  lucrările  la  timp.  De  ase­  concrot:7.it  in  terminarea  grajdului   primii  sarcina  de  a  se  ocupa  de  edu­  re»i  personală  fată  de  mersul  pro­  muniştii  din  organizaţiile  dc  bază
                                                                             de  mu  capele  vile  mari  la  timpul
        masa  de  colectivişti  pentru  executa­                                                               carea  a  cilo  2-If  colectivişti  din  ac­                                                           fost  întărit  cu  o  echipă  dc  muneilori.
                                           menea  la  insilozări  această  brigadă,   •stabilit,  îndrumările  dale  dc  iov.                    ducţiei,  contribuie  Ia   mobilizarea  PM R.,  mulţi  tovarăşi  au  solicitai  să   Apoi.  de  curind  a  început  exploata­
        rea  lucrărilor  agricole  la  timpul  op­                                                             tivul  lărîi  pnrlid.  Astfel,  Iov.  Trai*
                                           socotită  codaşă  înainte  de  a  li  nu­  Lada  brigăzii  zootehnice,  controlul                     lor  la  rezolvarea  problemelor  cc  se   fie  primit!  în  rîndul  candidaţilor  rle   rea  noilor  parchete  din  Valea  Varu­
         tim  $1  î/i  un  nivel  calitativ  superior.   mit  Iov  Wassermann,  brigadier,  a   efecl'wit  a  lăcut  ca  gospodăria  să   11 ci fi r  Lăzăroni.  societarul  comilclu-   ivesc.  partid.  In  acest  an  organizaţiile  de   lui,  Piriul  Bordului  şi  Dosul  Vadului.
        Activul  fără  partid,  in  care  sint  în­  reuşit  să  se  situeze  In  Iruntcn  lu   obţină  in  arest  an,  din  sectorul  zoo-   lui  de  partid  sc  ocupă  de  Îndruma­  bază  P.M.R.  din  G.A.C.  Toteşti  şi-au   S-au  luat  măsuri  pentru  repararea  ma­
                                                                                                                                                   O  formă  de  educare  folosită  în
        cadraţi  cei  mai  harnici  colectivişti,   turor  brigăzilor.  După  ce  s-a  stat  de   lehnic,  venituri  c®  depăşesc  sumo   rea  lovarăşilor  Ştefan  Cololan  şi   G.A.C.  Toleşli  este  ţinerea  de  con­  întărit  rlndurile  cu  21  tovarăşi  pri­  şinilor  din  dotare  pentru  ca  în  peri­
         contribuie  tn  mod  eficace  la  înfăp­  vorbă  cu  tov  Wassermann,  organi­  dc  IHHnoo  lei.  Si  la  cooptarea  co­  Petru  Virlopean.  Tov.  Lăzăroni  le  a        miţi  din  activul  fără  partid.  Dintre   oada  care  va  urma  acestea  să  fie  fo-
                                           zaţia  de  bază  PMR.  l-a  cooptat  In   lectiviştilor  Victor  Vlaicu,  Solomon                     ferinţe  In  fata  activului  fără  partid,   ei  amintim  pe  Iov.  Petru  Virlopean,   lovite  la  infreaga  capacitate.  De  ase­
         tuirea  obiectiveior  înscrise  In  pla­                                                              recomandat  cc  să  cil cască  pentru                               şef  de  echipă  la  brigada  dc  cimp
                                           activul  fără  partid.            Floroni.  Ro/.alia  IJoscrmcni,   Petru                             fn  acest  an  au  fost  audiate  de  către                          menea,  se  prevăd  măsuri  pentru  per­
         nul  de  producţie  al  G.A.C.                                                                        a  înţelege  mai  bine  politica  parti­                            Viorica  Muşa.  Îngrijitoare  la  ferma   manentizarea  oamenilor  In  vederr^
                                            Colectivistul  Lăscuţ  Babeş   con   Modîrcâ. Dorina  Murgu.  Victoria Mu-                           colectiviştii  din  aclivul  fără  partid
                                           duce   o   echipă   din   brigada  J   resan  şi  a  celorlalţi  colectivişti  tn   dului  nostin.  Piintrc  allelc  le-o  citit        de  păsări,  Clara  Lada,  şefă  rle  echi­  extinderii  lucrărilor  executate  de  bri­
                O  preocupare              de  cim.p  din  Toteşti.  El  a  întărit răs­  activul  f Ar A  partid,  birourile  orga­  şi  explicat  pe  larg  conţinutul  Sta­  conferinţe  cum  sint :  „Despre  mora­  pă  legumicolă,  Enăşol  Muntean  din   găzile  complexe  de  muncitori.  Con­
           permanenta:  lărgirea           punderea  personală  a  fiecărui  co­  nizaţiilor  rle  oaza  au  avut  In  vedere   tutului  PM.R.   la  comunistă",  ,,Sub  steagul  invin­  brigada  dc  construcţii  şi  alţii.  ducerea  întreprinderii  a  luat  măsuri
                                           lectivist  tată  de  calitatea  lucrări­  rezultatele  muncii  lor  in  cadrul  gos­                  cibil  al  marxisni-Ieninismului"   şi   Continua  întărire  a  organizaţiilor   pentru  repnr»rrea  drumului  Richiţerii.
           activului  fără  partid         lor  si  i-a  mobilizat  pa  oamenii  din   podăriei.  activitatea  depusă  de  ei   De  educarea  tov.  Drina  Niculcs*   alte  conferinţe.  de  bază  P.M,R.  din   gospodăria   distrus  în  primăvara  acestui  an  rle
          In  cursul  anului  1002  la  G  A C.   echipă  la  efectuarea  muncilor  agri­  pentru  mobilizarea  colectiviştilor  la   cu  se  ocupă  Iov.  Ionică  Vulcu,  iar   Pentru  înţelegerea  mai  profundă   agricolă  colectivă  Toteşti   raionul   o  calamitate.  Pe  Ungă  aceasta,  pînă
                                                                             efectuarea  lucrărilor  agricole.  Cei
                                                                                                               tov.  Pavel  Turcu  îndrumă  studiul
                                                                                                                                                                                                                      la  6fîrşitu|  anului  la  parchetul  Bor-
         T o teşii.  In  activul  fără  partid  au   cole  în  timpul  optim.  Tov.  Lâscut   21  de  colectivişti  atraşi  în  acest  an        a  politicii  partidului  nostru,  19  co­  Haţeg,  munca  de   educare  ce  se   du  se  va  deschide  circulaţia  unul  nou
         fosl  atraşi  18  colectivişti.  In  acest   Babeş  a  fost  In  permanentă  un   In  activul  fără  partid  sînt  exemple   tovarăşilor  Alinia  Grozoni,  Viorica   lectivişti  din  activul  fără  partid  an   desfăşoară  cu  membrii  si  candida­  drum  sf  se  va  pune  în  funcţiune  fu-
         an  activul  fără  partid  a  fost  lăr­  exemplu  personal  în  această  direc­  de  conştiinciozitate  In  muncă,  oa­  Balica  şi  Clara  Lada.  fost  Încadraţi  la  Invătămtnlul  do   ţii  rle  partid,  cu  activul  fără  partid,   nirularul  Wyssen.
         git*, eu  noi  colectivişti  tare  au  do­  ţie  Echipa lui este fruntaşă pe   briga­  meni  ce  pun  Interesele  G.A.C.  pe   Pe  lingă  Îndrumarea  ce  o  dau  co­  partid.  In  cursul  anului  trecut.  Iov.   Pentru  realizarea  integrală  a  sarci­
         vedit  dragoste  de  muncă  şi  price­  dă  Analiziml  calităţile  lui  de  bun                       muniştii  (ierărui  eoleclivisi  din  ac                            educarea  şi  antrenarea  acestuia  U
                                           gospodar,  dragostea  sa  fată  dc  avu  primul  plan.                                                Enăşcd  Munteanu,  Tiberiw  Muşa,  Ion   rezolvarea  problemelor  ce  Ic  ridică   nilor  de  plari,  conducerea  întreprin­
         pere  In  rezolvarea  problemelor  rle                                                                tivul  ţâră  partid,  birourile  organi­                                                              deri»   a  trebui  să  intensifice  contro­
         producţie  Comuniştii  au  văzut   in   tia  obştească,  organizaţia  de  partid   In  munca  de  educare—   zaţiilor  de  bază  se   Îngrijesc  ca   Lada.  Constantin  Bolduş  şi   Virgil   practica,  dau  garanţia  obţinerii  unor   lul  asupra  parchetelor,   6ă   tină  o
         colectivistul  Arthur  Wassermann  un   l-a  cooptat  în  activul  fără  partid.                                                        Muntean  au  fost  Încadraţi  la  cercul   rezultate  din  ce  In  ce  mai  bune.  legătură  mai  strînsă  cu  şefii  acestora,
         om  harnie  sl  cinstit  care  răspunde   De  asemenea,  atunci  cînd  tovară­  metode  eficace       aceştia  să  fie  Invitaţi  la  adunările   de  studiere  a  Statutului  PMR.  In   •ALEXANDRU  MAGUREANU   să  la  toate  măsurile  pentru   mal
         Întotdeauna  la  chemările  conducerii   şul  Ion  Lada  a  fost  confirmat  pen­  Comitetul  de  partid  de  la  G.A.G,   generale  unde  se  discută  problemele   acest  an  el  au  cerut  să  fie  Înca­  Instructor  al  Comitetului raional   buna  valorificare  a  rezervelor  In­
         GA.<3.  pentru  executa/ea  lucrărilor  tru  a  face  parte  din  activul  fără  Toteşti  acoidă  o  Importanţă  deose^  legate  de  producţie  $i  unde  se  ţin  draţi  la  Cursul  seral  anul  I.  Haţeg  ai  P.M.R.  terne.
   1   2   3   4   5   6   7   8