Page 30 - 1963-10
P. 30

Paj-  2                                                                                         Drumul  Bocialtemafaf                                                                                                              Nr.  2731
                                                                                                                                                    — M l—    —   — —    — — —


                                                                                                                                                                                                                                  A  APĂRUT
           Folosirea  intensivă  a  pământului                                                                                                                                                                              nr.  9/1963  a!  revistei

                   —  o  preocupare  importantă                                                                                                                                                                          „PROBLEME  EC0MCE“

                                                                                                                                                                                                                           Kr.  9,  pe  luna  sepîembri°  1963  al
           După  cum  6e  şlie,  păminlul,  dacă   în  această  acţiune  de  către  specia­  pomenea,  aplicarea  lucrărilor  amelio-                                                                                    rpvislei  ..Probleme  economice”   se
         esie  folosii  raţional,  reprezintă  o  pil­  liştii  de  la  Stafiunca  horliviticolă  din   jative  pe  păşunile  6upnse  eroziunii.                                                                         deschide  cil  articolul  „Unele  asncclc
                                                                                                                                                                                                                         ale  relaţiilor  economie  externe  al*
         iere  productivă  inepuizabilă,  deoare­  Geoagiu.  In  urma  studiilor  făcute  s-a   Asemenea  lucrări  s-au  execulal  piuă
         ce  solul  nu  se  uzează  ci  se  poale   întocmit  proiectul  de  mic.roraionare   acum  la  gospodăria  colectivă  din  Mâ­                                                                                  Republicii  Populare   Ronilne"   'V
         ameliora  ueîncclal.  In  vederea  cr»ş-   a  pomiculturii  şi  viticulturii  raionu­  hnit  şi  la  Hiipria.  Dacă  tmein  seama                                                                               Mnorirm  Novac.  In  onlinuare  sini
                                                                                                                                                                                                                         publicate  arlicolelc:
                                                                                                                                                                                                                                             „Valorificar'M
         lerii  capacilălii   produclivc  a  pă-   lui.  Potrivit  prevederilor  6labilite  in   însă  de  faptul  că  suprafeţele  de  pă­                                                                              superioară  n  lemnului"  de  Mifiaî  Su­
         minlulni,  parlidul  şi  guvernul  au  ela­  proiect,  piuă  in  anul  1975  suprafaţa   şuni  erodate  sini  destul  de  Întinse,                                                                              dor,  „Calitatea  produselor  si  stimu­
         borai  nn  va61  program  de  măsuri,  a   ocupată  cu  vilă  de  vie  va  trebui  să   trebuie  să  arâl.îm  că  volumul  lucră­                                                                               larea  materială  a  Imbunălălirii  **i“
         căror  înfăptuire  a  devenit  pe  deplin                                                                                                                                                                       de  Simion  Taig.Vr.  „Probleme  ale
         posibilă  in  condiţiile  agricullurii  so­  crească  cu  1.182  ba.  De  asemenea,  pc   rilor  cu  caracter  «nlierozional  efec­                                                                             conţinutului  noţiunilor  de  lehniră si
                                                                              tuate  pină  acum  a  fost  destul  dc  j)iic.
                                            lingă  plan1a|ii!e  existente,  alic  J.858
         cialiste,  Ridicarea  fcrlililălii  6oluhii.   ha.,  se  vor  p!anla  cu  pomi.  Suprafe­                                                                                                                       progres  tehnic"  de  V  Pricepuţii,  „Cu
         creşterea  gradului  de  mecanizare,  ele                              Cunoaşterea  însuşirilor  şi  îmbună­                                                                                                    privire  la  dezvoltarea  legumind*
                                            ţele  identificate  pentru  a  fi  plantate
         chimizare  şi  folosire  raţională  a  pă-   cu  vii  6e  siluează  în  centrele  viticole   tăţirea  proprietăţilor  fizice,  chimice                                                                          lorii  In  G.A.C.”  de  C  lordăches'-u,
         minluîui,  constituie  probleme  deose­                              şi  agrobiologice  ale  solului  este,  de                                                                                                 „Determinarea  fondului  total   de
         bit  de  importante  de  rezolvarea  că­  Jghiu,  Şard,  Cricău,  Alba  şi  Benic,   asemenea,  una  din  problemele  impor­                                                                                    mărfuri  cu  ajutorul  balanlelar  legă­
         rora  depinde  în  bună  măsură  spori­  iar  cele  cu  pomi  In  centrele  Slremt,   tante  dc  rezolvarea  căreia  6  a  ocupai                                                                               turilor  dintre  ramuri  si  rolul  ba*
                                                                                                                                                                                                                                                 M
                                                                                                                                                                                                                         loniei  consum ului"  de
                                                                                                                                                                                                                                                    Giit^f
         rea  producţiei  agricole  şi  Întărirea   Benic  ş.a  Lucrărilor  de  extindere  a   consiliul  sgricol  raional.  In  accsl  scop                                                                             (R.I) G ).  ,.Dair>  noi  asupra  trusturi­
         econoumo-organizalorică  o  unităţilor   plantaţiilor  cu  pomi  şi  vii  li  s  a  e-   6-a  făcut  analiza  chimică  a  solului                                                                               lor  bancare  americane"  de  Victor
         agricole  socialiste.  Iată  de  ce  folo-   cordat  o  alcnlie  deosebită  mai  ales   pe  o  suprafaţă  de  19000  ba.  In  urma                                                                              Perlo  ISU.A  ).
         firea  intensivă  a  pămintiiîui  este  una   In  ultimii  trei  ani.  Rezultate  bune  în   acestei  analize  s-a  constatat  că  este                                                                           Rubrica  ..Din  planul  de  aclivitn*
         d!n  preocupările  principale  ale  orga­  eceaslă  privinţă  f-au  obţinui  la  gos­  necesar  6ă  aplicăm  amendamente  cal-                                                                                  te  ştiinţifică  al  Institutului  de  Cer-
         nelor  de  partid  şi  ele  stat  din  raio­  podăriile  colective  din  llucerdea,  M i­  ccroase  pc  1  700  lia.,  din  care  pe                                                                            celări  Economice",  cuprinde  artico­
         nul  Alba,  a  consiliului  agricol  raio­  halţ.  Cislci,  Totoi,  Benic.  Galda,  Teiuş   1  300  ha,  teren  arabil.  Acţiunea  de   Si  Io  gospodăria  aqticolă  colectiva  din  Daia,  raionul  Sebeş  se  culeg  viile  Datorită  /aptului  că  lu­  lul  „Acordarea  avansurilo»  băneşti
         nal  şi  a  celorlalţi  lucrători  din  agri­  ctc.  La  llucerdea.  de  pildă,  s-au  fă­  amendare  a  solurilor  acide,  înccpulă   crările  agrotehnice  au  lost  iăcute  la  timp  şi  de  calitate,  recoltele  sini  bogate.  In  G.A C “  de  Tr.  Lnzâr
         cultura  raionului.                cut  plantaţii  de  pomi  pe  93  ha.,  la   1n  acest  nn.  6e  desfăşoară  Insă  ane­  In  lotograiie t  Colectivista  isttale  Ana,  la  culesul  strugurilor.   Foto:  V.  ONOIU  La  rubrica  „Folosirea  matematicii
           O  parle  componentă  esenţială  In   Cislci  pe  55  lia.,  tar  la  Mihalţ  şi   voios.  Deşi  s-a  planificat  6ă  6c  a-                                                                                  In  economie'  se  publica  arllcohil
         vederea  creşterii  producţiei  agricole   Gidda  pe  mai  mult  de  80  ha.  In  ceea   jnendeze  600  ha„  s-a  transportat  do-                                                                              „Posibililăti  de  folosire  In  planifi­
         Ia  nivelul  cerinţelor  economiei  pa*   te  priveşte  extinderea  plantaţiilor  de   lomilă  pe  mai  puţin  de  400  ha.  Slab
         tionalc  o  constituie  creşterea  supra­  vilii  de  vie,  am  prevăzut  ca  în  acest   se  preocupă  de  corectarea  acidităţii   ------  V E Ş T I   D E   L A   C .F .R .  S I M E R I A                   care  a  unor  relalii  de  corelare  dintre
         feţei  arabile  Iu  urma  cercetărilor  în­  nn  să  plantăm  40  ha.,  iar  în  ann!  vii­  6olulni  conducerile  gospodăriilor  co­                                                                           unii  indicatori  economici   sintetici''
         treprinse  In  această  direcţie,  au  fost   tor  alte  B0  In.  Din  suprafaţa  planifi­  lective  din  Mihalţ,  Totoi,  Straja  ele.                                                                         de  I.  Saplner.
         Identificate  458  ha.  teren  care  vor   cată  n  vsc  planta  in  ncesl  nn.  la  CÎ6-                Lucrări  în  afara  planului     na  întreţinere  a  aparatelor  de  le-   de  bună  călită te,  a  reuşit  să-şi  de­  Rubrica  „însemnări"  cuprinde  ma­
         trebui  6ă  fie  redate  circuitului  agri­  tei  6-au  plantat  incă  din  primăvară   Pentru  folosirea  mai  productiva  o              legraf-telefon  şi  radio,  a  instala­  păşească  planul  trimestrial la   va­  terialele:  „Reducerea  preţului  de
         col  piuă  in  anul  1905.  Mărirea  su­  vii  pe  10  ba.,  urmiiul  ca  restul  plan-  fondului  funciar.  In  afară  de  cele   După  îndeplinirea  planului  tri­  ţiilor  S C.B., E L.P.  şi  a  celor  elec-   goanele  de  clasă  cu  5  la  sută,  la   cost  la  fabrica  de  mobilă  din  Iaşi'
         prafeţei  arabile  —  principala  catego­                            arătate,  au  fost  întreprinse  şi  alte  ac­  mestrului  III  în  mod  exemplar,  la   Irodinamice,  au  redus  mult  deran­  cele  de  marfa  cu  30  la  sută,  iar  la   de  C.  Nicolicioiu  şi   P.  Dumitru
         rie  de  folosinţă  o  terenului  agricol  —   CZZZD         CZZZD   ţiuni.  Intre  acestea  amintim  termi­  toţi  indicii,  muncitorii  districtului   jamentele.  Pe  această  cale,  ei  au                 (laşi),  „Crcşlerea  rentabilităţii  pro­
         se  face  pe  6eama  desţelenirii  (ine­                             narea  lucrării  dc  organizare   tnter-   1.1  Simeria  au  executat  în  plus  o   reuşit  să  îndeplinească  planul  glo­  curăţenie  curentă  cu  25  la   sută.  ducţiei  agricole  la  G A.S.  Valea  lut
                                                                                                                                                                                      Planul  global  pe  trimestru  l-a  înde­
         lelor  şi  a  păşunilor  6lab  productive,   Din  experienţa  Consiliului   gospodăreasră,  precum  şi  Întocmirea   serie  de  lucrări  importante.  Astfel,   bal  pe  secţie  în  proporţie  de  101         Mihni,  regiunea   Crişana"  de  Gh.
         desfiinjarea  drumurilor  ele  prisos,  de­  agricol  raional  Alba  In  fiecare  unitate  agricolă  a  st tute­  au  montat  trei  schimbătoare  de  ca­  la  sută.  Produclivilatea  muncii  a   plinit  în  proporţie  de  109  la  sută.  G lilaşu  şi  I.  Blaclos.
         frişarea  livezilor  bătrînc,  a  tufărişu­                          lor  de  evidenţă  şl  folosire  raţională   le  la  ramificaţii,  au  refraclionat  19î   crescut  in  acelaşi  timp  cu  1  la  su­  Muncitorii  de   aici  au  execuiat  Revista  mai  publică  arlicole  de
         rilor  şi  prin  aplicarea  măsurilor  de               CZZZD CZZZD  a  terenului,  tn  felul  acesta  s  nu  re­  metri  de  linie  în  atelierele  R  M R   tă,  iar  preţul  de  cost  a  fost  re­  pesle  plan  curăţenia  radicală  la  104
         îmbunătăţiri  funcia.re.  După  identifi­                            zolvat  o  scrie  dc  probleme  legale  de   Simeria  şi  au  înlocuit  02  traverse   dus  cu  4  ta  sută.  vagoane  de  clasă  din  parcul   pro­  critică  şi  bibliografie:
         carea  surselor  do  creştere  a  suprafe­  lat iilor  6ă  se  facă  in  toamna  aceasta   stabilirea  suprafeţelor  pe  categorii  de   de  calc  normală.  Jn  întrecerea   organizată  între                   Rubrica  „Scrisori  către  redacţie'
         ţei  arabile  6-a  şi  Început  ecluinea   la  Miccşti,  Mihalţ.  Bucerdea  şi  altele.   folosinţă  şi  schimbările  ce  trebuie   S-au  evidenţiat  meseriaşii  de  ca­  lucrăloiii  sectoarelor,  s  au  eviden­  priu.  cuprinde  scrisori  de  la  întreprind^,
         'de  desţelenire  a  6uprofe|elor  respec­  Pentru  o  bună  reuşită  a  lucrărilor  de                 le  Leonfîn  Voica,  Ion  Voica,  Filip   ţiat  Ion  Rusu  lăcătuş,  loan  Groza­  CRPTU  EMIL          rilo  penlru  Industria  de   bumbac-
         tive.  In  anul  trecut  şi  in  acest  an  au   plantare,  această  lucrare  se  execută   realizate  la  fiecare  categorie  dc  te­  Auguslin,  Petru  Băleţ  şi  Ion  Lucaci,   vii  şi  Alexandru  Mulea,  monlatori,   impiegat  dc   mişcare,  sta ţ ia   Bucureşti  şi  Uzinele  de  produse  so­
         fost  TCdale  circuitului  agricol  221  lin   numai  pe  baza  proiectelor  întocmite   ren.   rolnlia  culturilor,   amplasarea   picherul  districlului.  Toma  Urechialu  electromecanic  şi   C.F.R.  Simeria  dice  din  Ocna  Mureş.
         Cele  mai  mari  6uprafclc,  între  32-40   de  călre  O.R.P.O.f.  In  legătură  cu  sis­  plantaţiilor  de  pomi  şi  vii,  precum       alţii.
         lin.,  au  fost  desţelenite  Ia  gospodă­  temele  de  plantare  a  pomilor,  trebuie   şl  măsurile  ce  trebuie  luate  pentru   Prin  reducerea
         riile  colective  din  Slremt.  Alba  şl   arătat  că  vor  li  crcalc  plantaţii  in­  combaterea eroziunii solului.  Menţio­              La  revizia  de  vagoane
         Bergliin.  Pentru  a  ne  încadra  în  pre­  tensive  la  Bucerdea  şi  Benic,  iar  pe   năm l xlodată că o lnrrorc  deosebit  de   deranjam entelor                                      A     flj          N           A \
                                                                                                                                                                                 al
                                                                                                                                                     Harnicul  colectiv  de  muncă
         vederile  planului  stabilit  cu  privire   pantele  cu  Înclinaţie  mare  plantaţiile                    Muncitorii,  tehnicienii  şi  ingine­  reviziei  de  vagoane  Simeria-călă-
         la  creşterea  suprafeţei  arabile,  in  o-   se  vor  face  In  terase.  Ţinind  6caina   Importantă,  efectuată  de  călre  spe­  rii  sec(iei  C. T. 4  Simeria,  prin  bu­  tori,  executînd  revizii  şi  reparaţii  Vad io  matograful  „Patria0  ;   Ordinul
         ceastă  toamnă  vor  mai  fi  desţelenite   de  imporlonta  economică  pc  care  o   cialiştii  de  la  O R P.O.T.,  este  cartarea                                                                             Ar\a  —  cinematograful  „A ric" ;
         alte  88  ha  Suprafeţele  cele  mai  mari   prezintă,  se  va  da  o  mare  atcnlie   solului  In  urma  acestei  lucrări  au                                                       10  OCTOMBRIE  1963        SIMERIA:  Albă  ca  zăpada  —
                                                                                                                                                                                                                         cincmatogrolul  „Muncitorul"  :  PE­
         sînt   Identificate   la   Cricău   f 29   extinderii  sistemului  agropomicol.  fost  Intocmile  memorii  agropedoîogt-.                                                        PROGRAMUL  1:  5,05  Muzică  ln-   TROŞANI:  Nori  albi  —  cinema­
         li a).   Menic  (24   ho),   şi   Ciugud.   Condiţiile  naturale  ale  raionului   ce  in  care  se  prevăd  recomandările   Noi  cercuri  de  învăfăminfr                      terprclalfi  de  fanfară ;  5,25  Melodii   tograful  „ Republica“ ;  Elena  din
         Toi   pe   lin i o   măsurilor   între­  postiu  au  determinat  organele  locale   cu  privire  la  folosirea  terenului  şi  la                                               populare;   6.05   Bolcrouri ;   6.30  Troia  —  cinematograful  „7  No­
         prinse  pentru  sporirea   categoriilor   de  parlid  şi  de  6lat  să-şi  îndrepte  a-   ridicarea  îcrtjlitălii  lui.  Pină  acum                                             Emisiunea  pcnlru  6ale;  6,40  Cîn-   iembrie" ;  Ai-BA  IU U A :  Floa­
         superioare  de  folosinlă  a  terenului,   tenlia  si  spre  luarea  altor  măsuri  de   6-au  tnlocmit  asemenea  memorii  pen­  de  paririd  şi-au  început  activitatea      tece ,•  7,10  Muzică  populară;  7.30   rea  de   lier  —  cinematograful
         putem  aminti  lucrările  de  drenare   combatere  şi  prevenire  a  eroziunii                                                                                                  Sfatul  medicului;  7.45  Cântece  de   „V ictoria";  Mal  tare  ca  uror/a-
                                                                                                                                                                                         linercl ;  8.30  Piese  de  cslrodă ?  9,00
         executate  in  ultimii  doi  ani  pe  valea   solului.  Avind  în  vedere  faptul  că  a-   tru  aproape  toate  unităţile  agricole   La  C-  $.  Hunedoara  îndreptat  spre  sălile  in  care  urma   Vreau  să  sliu ;  10.20  Muzică  popu­  nul  —  cinematoqralul  „23  Au•
         rîului  Craiva.  Prin  schimbarea  cursu­  proopc  50  la  sută  din  suprafala  agri­  din  raion.  Cunoaşterea  şi  aplicarea           să  se  predea  pruna  lecţie  la  în-   lară ;  11,05  Cînlâ   corul  popular   gust;  SEBEŞ:  împotriva  zeilor
         lui  acestei  ape  6-au  ameliorat  circa   colă  a  raionului  se  află  situală  in   prevederilor  lor  Insă.  trebuie  să  con­  De  curînd  a  avut  loc  deschide­  văţămlntul  de  partid.  Mergeau  cu   rus  din  Oinsk ;  11,25  Pagini  alese   —  cinematograful   „ Progresul“ ;
                                                                                                                                                                                                                         Dragostea  lui  Aliosa  —  cincnuftor
         200  ba.  teren  situat  In  lunca  riului.   pantă,  lucru  care  a  favorizai  in  mare   stituie  una  din  preocupările  dc  sea­  rea  învăţămîntului  de  partid  şi  în   dorinţa  de  a  învăţa  cu  sîrguinţă,   d>n  muzica  uşoara?  12.30  Program   gralul  „Sebeşul" ;  ORAŞTIF.:  Re.
         Accsl  teren  in  prezent  csle  ferit  do   măsură  spălarea  solului  fertil,  ne-am   mă  ale  fiecărui  specialist  care  lucrea­  unele  organizaţii  de  bază  P M R.   să  cunoască  cit  mai  temeinic  do­  interpretat  de  elevii  Şcolii  dc  mu­  qina  stafiei  de  benzină  —  cine-
         Inundaţii,  iar  faptul  că  nivelul  apel   oriental  spre  aplicarea  pe  suprafeţele                 din  Combinatul  siderurgic  Hune­  cumentele  şi  holărîrile  partidului,   zică  dc  12  ani  din  Cluj;  13.10  Mu­  matogralul  „ Patria"  ;  Şampanie  şi
         frealice  a  scăzut,  a  permis  ca  o  ma­                          ză  tn  agricultura  raionului,  pcnlru  că   doara  La  oţelăria  Martin  nr.  2,  de   să-şi  ridice  continuu  nivelul  poli­  zică  populară;  14.00   Concert  dc   melodii  —  cinematograful  „FIq-
         re  parte  din  suprafaţa  ameliorată  să   respective  a  unui  6ifetcin  cit  mai  ra­  numai  tn  acest  fel  se  creează  un  ca­  exemplu,  au  luat  parte  la  deschi­  tic  şî  ideologic.  Şi,  înainte  de  ora   prtnz;  15.00;   Melodii   xomtneştl   căra“ t  HAŢEG :  Rocco  şi  Irntil
                                                                                                                                                                                         de  muzică  uşoară"  15.30  Muzică
         fie  desţelenii*  şi  redată  circuitului   ţional  de  agricultură.  După  cum  se   dru  optim  de  desfăşurare  a  procesu­  derea  învăţămîntului  de  partid  to­  stabilită,  în  toate  sălile  amenajate   populară  sovietică;  16.15  Vorbeşte   săi  —  seria  !  şi  ti  —  cincmalo•
                                                                                                                 varăşii  care  lucrează  în  cadrul  a
         arabil.  Pină  acum  In  întreg  raionul,   şlie,  principalul  mijloc  de  stăvilire  şi   lui  de  producţie  şi  se  pot  pune  baze­  pentru  ţinerea  lecţiilor,   cursanţii   Moscova I ;  17.12  Muzică  populară   graiul  „Popular":  BRAD:   III ut
                                                                                                                 două  schimburi.
         pentru  desecarea   terenurilor   cu   combatere  a  eroziunii  pe  asemenea   le  unei  folosiri  chibzuite  a  condiţiilor   In  această  secţie  vor  funcţiona   aşteptau  gaia  să-şi  ia  notiţe.  Inlerprelală  de  Maria   Lălarelu;  şi  moartea  —  cinematograful  „St.
                                                                                                                                                                                         18.00  Emisiunea  pentru  6ntc;  18.10
                                                                                                                                                     In  sectorul  „1  Mai''  Dealul  Fe­
         exces  de  apă  au  fost  6ăpale  canale   terenuri  eslp  efectuarea  arăturilor  şl   şl  posibilităţilor  existente  în  fiecare   anul  acesta  trei  cercuri  de  studie­  tii,  la  Brădişor,  la  sectoarele  1  şl   Seară  penlru   tineret ;  19.45  Arii   roşie” ;  t.ONEA:  Strada  Mezinu­
         pe  o  lungime  de  15.000  m l.   a  celorlalte  lucrări  agricole  pe  direc­  unitate  agricolă  tn  vederea  creştejil   re  a  Statutului P M R  , cinci cercuri   120  —  Musariu,  s-au  deschis  cer­  din  operete;  20.25 .locuri  populare,-   lui  —  cincmatogrolul  „ Minerul"  ;
           Pentru  menţinerea  şi  creşterea  fer-   ţia  curbelor  de  nivel.  Pină  acum  am   producţiei  agricole.  pentru  studierea  Istoriei  P M R.,  un   curile  specifice  penlru  mineri.  In   20 30  Noapte  bună.  copii :  „Din   TEIUŞ:  Bunica  Sabclla  —  cine­
                                                                                                                                                                                         isprăvile  lui
                                                                                                                                                                                                      Nastratin  Hogea";
                                                                                                                                                                                                                         matograful  „V icto ria";  ZLATNA:
         lililătii  pămînlulul.  I ii  ofară  de  apli­  reuşit  să  executăm  In  fiecare  an  lu­  Folosind  din  plin  experienţa  pe  ca­  cerc  de  economie  politică  şi  unul   sectorul  4  Valea  Morii  şi-a  început   20,55  .tocuri  populare;  21.00  Scri­  Morna  diavolului  —  cinematogra­
         carea  lucrărilor  de  îmbunătăţiri  fun­  crări  agiicolc  pe  curbe  de  nivel  pe   re  ain  acumulat-o  pină  acum  şt  ecor-   de  economie  concretă.  Majorita­  activitatea  cercul  de  economie  con­  sori  din  loră ;  21.10  Muzică  de dans.
                                                                                                                 tea  cursanţilor  ce  studiază  Statu­  cretă  condus  de   propagandistul                              ful  „M uncitoiul0 i  IU  A :  Omul
         ciare,  prezmlă  o  deosebită  Importan­  circa  17 000   ha.  Un  alt  mijloc  de   dînd  tn  continuare  o  atenlic  sporită                                                    PROGRAMUL  II:  10.10  Din  re­
                                                                                                                 tul  P M.R.  fac  parte  din  rîndul  noi­  Popa  Zaharia,  inginer.  Aici,  în  pri­  pertoriu]  orchestrelor  de  estradă ;  ca  două  lele  —  cincmafogra/u/
         tă  luarea  in  cultură  a  terenurilor  si­  combatere  a  eroziunii  solului  căreia   acţiunilor  întreprinse  penlru  ridica­  lor  membri  şi  candidaţi  de  partid,   ma  expunere  propagandistul  a  vor­  11.00  Cînlă  orchestra  de  muzică  „Lumina" ;  APOLDUL  DE  SUS:
         tuate  în  pantă  Această  acţiune  asi­  I  6-a  acordat  o  marc  atenpe  este  şl   rea  capacităţii  productive  a  pămtn-            bit  despre  dezvoltarea  bazei  tehni-   populară   „Flacăra  Prahovei"  din   Hamlct  —  cinematoqralul  „23  Atu
         gură  punerea  în  valoare  e  unor  su­  Alegerea  şi  cultivarea  In  pante  a   tului,  vom  asigura  o  dezvoltare  netn-   cum  sînt  tovarăşii  Constantin  Ol-   co-materiale  a  socialismului.  Ploieşti;  13.40  Ctnlo  corul  si  or­  gust" i  C Ă LA N :  Luna  dc  miere
                                                                                                                                                                                         chestra  de  mandoline  a  palatului
         prafeţe Însemnate de teren supuse  pro­  plantelor  care  ajută  la  fixarea  solu­  celnlfi  a  agriculturii  şi  o  sporire  con­  teanu,  Oroviceanu   Vaier,   llie   De  asemenea,  la  Brădişor   s-a   pionierilor  din  Capitală;  14.05  Me­  Iută   barbut  —  c/nema/ogra/u/
         cesului  de  eioziunc  şi  care  6Înt  Im­  lui.  S-a  căutat  pe  cit  o  fost  posibil  co   siderabilă  a  producţiei  agricole  —   Cioară,  Auguslin  Maier  şi  alţii  deschis  şi  cursul  seral  anul  I,  al  că­  lodii  populare;  14.35  Muzică  uşoa­  „ I.CS.H
                                                                                                                                                   rui  propagandist  este
                                                                                                                                                                            inginerul
         proprii  pcnlru  cultura  cerealelor.  Ex­  terenurile  supuse  eroziunii  6ă  fie  cul­  sarcină  de  mare  importantă  pe  care   L a   E .  M -  B a r z a  loan  Lungu.     ră ;  16.30  Clnlecc  de  dragoste  şi
                                                                                                                                                                                         jocuri  populare;  18.48  Din  folclo­
         tinderea  plantaţiilor  de  vii  şi  pomi   tivate  cu  păioasc  sau  cu  plante  legu­  partidul  a  pus-o  în  fata  tuturor  lu­         Pină  acum,  în  organizaţiile  de   rul  muzical  al  popoarelor;  19.30   Qjuletin
         se  insei ie  ca  principală  metodă  de   minoase   perene  (şparcelă,   lucernâ   crătorilor  din  agricultură.  La  E.  M.  Barza,  după  terminarea   bază  de  la  E.  M  Barza  s-au  des­  Cînlă  Sonia  Cruccni  şi  Alirj  No-
         combatere  a  eroziunii  solului  şi  fo­  ele.).  In  ceea  ce  priveşte  buna  folo­                  schimbului,  de  la  fiecare  sedor,   chis  aproape  20  de   cercuri  şi   roanu  —  muzică   uşoară ;   19,50
                                                                                         ing.  MATEI  SUCIU                                                                                                                meteorologie
         losire  Intensivă  o  terenurilor  situate   sire  a  terenurilor  situate  in  pantă  pot              zeci  de  mineri  şi  tehnicieni  s-au  cursuri.                        Festival  Vcrdi ?  22,45  Muzică  u-
                                                                                    vice  preşedinte  al  Consiliului                                                                    şoară   inlerprelală   de   formaţia
         în  pantă.  Sarcina  de  a  studia  posibili­  fi  citate  ca  pozitive  exemplele  oferite   agricol  raional  Alba                                                                                                   PENTRU  24  ORE
                                                                                                                                                                                         condusă  de  Enrico  Fanciolli ;  23.05
         tăţile  de  folosire  raţională  a  acestor   de  către  gospodăriile  colective  din
                                                                                                                                                                                         Muzică  dc  dans.                 Vreme  neslabilă  cu  cerul  va­
         terenuri  a  fost  încredinţată  unei  co­  Cistei,  Bergliin  si  altele.                                                                                                       Buletine  de  ştiri  ş>  radiojurnale :   riabil.  Vor  cădea  ploi  locale  mai
         misii  raionale,  care  a  fost  sprijinită  O  mare  importantă  prezintă,  de  a-  Pe  ogoarele                                                                               5.00;  G.00;  7,00;  11.00;  13.00;  frecvenţe  In  regiunea  de  munte
                                                                                                                                                                                                                         Vinlul  va  sufla  potrivit  din  sec­
                                                                              colectiviştilor  din  Pricaz                                                                               17,00;  20,00;  22,00;  23.50  (progra­  torul  estic.  Temperatura  aerului
                                                                                                                                                                                         mul  I)  10,00;  12.00;  14.00;  16.00;   slalionarăi  ziua  va  fi  cuprinsă
                                                                                                                                                                                                                         Intre  1B  şi  21  grade,  iar  noaptea
               Critica  a  avut  efect                                        *»*   Lucrările  agricole  din  ac-                                                                        18.00;  23,00;  0.50  (programul  II).  Intre  4  şi  10  grade.
                                                                                                                                                                                                                            PENTRU  URMÂTOARELB
                                                                              *•  tuala  campanie  se  deslăşoa-                                                                               (Uiicm a                             3  ZILE
           In  numărul  2.728  din  5  octombrie   au  terminat  de  p/edat  şi  floarea-   •J  ră  cu  deosebită   însufleţire                                                                                            Vreme  schimbătoare,  favorabilă
         bl  ziarului  „Drumul  socialismului"   soarelui  conlraclolă.  La  acest  pro­  5*  Şi  /a  gospodăria  agricolă  co-   Surprize...  neplăcute                                      10  OCTOMBRIE  1963        ploilor  locale,  cu  temperatura  in
         a  fost  publicat  articolul  Intitulat i   dus  au  livrat  statului  cu  3.316  kg.   •*  leclrvă  din  Pricaz,   raionul                                                       DEVA:  Voi  li  mamă  —  cine­  uşoară  scădere.
                                            pesle  sarcinile  contractuale.   *•  Orăşlie.  Pină  acum,  colocti-
         „Achitarea  obligaţiilor  contractuale,                                                                                                   care  s-au  servit  .mititei  sau  cîrnă-
                                              Gospodăria  colectivă  din  Orăşlie                                  înainte  de  a  ajunge  in  autogara
         o  îndatorire  patriotică".  In  acest  ar­  a  terminat  de  predai  in  ziua  de  7   *•  vişlii  de  aici  au  recoltai  po-   Brad,  privirea   călătorului   esfe   ciori,  bilele  de  autobuz...
         ticol  eu  fosl  criticate  gospodăriile   oclombrie  cantitatea  de  5 000  kq.  po-  ••  nimbul  de  pe  80  ha,  sfecla                  Ceva  mai  încolo,  două  chioşcuri
         colecliva  din  Pri-   ^           ______         nimb  in   contul  JÎ  de  zahăr  de  pe  75  ha,  iar   atrasă  de  linia  elegantă  şi  culorile   vechi,  neprimitoare,  îşi   aşteaptă   TRUSTUL  REGIONAL  DE  CONSTRUCŢII
         caz,   Orăşlie,  Ce­                               împrumutului   de   mm  cu  a/utorul   mecanizatorilor   vii  ale  noilor  construcţii,  de  clă­  clienţii,  retrase  după  mese  ce  par
         riu  şi  aii ele  pen­    P e   urm ei©           săminlă  şi  12000    au  executat   arături  pe  în-   direa  modernă  a  poştei  Te  aştepţi   certate  cu  igiena   Nu  s-ar  putea     HUNEDOARA — DEVA
         tru  faptul  că  sini                              kg-  datorate   sta­  \   treaga  suprafaţa  ce  va  li  în-   ca  şi  la  coborlrca  dm  autobuz  să   ca  alîl  I C.O.  brad,,  cit  şi  coope­
         rămase   in  urmă       m aterialelo r             lului  pcnlru munci   săminţală  cu  păioase  De  c!-                                  rativa  de   consum  din  Brad   sa
         cu  predarea  obli­       p ublicate               S.  M.  T.   Gospo­  leva  zile  ei  au  (recul  cu  «cu-   intî/neşti  acelaşi  peisaj,   aceeaşi   schimbe  înfăţişarea  staţiei ?  Desi­  re c ru te a z ă   can d id aţi  p en tru
         gaţiilor  fală   de  ________________              dărie  colectivă  din   •“  fe  forţele  la  semănat  Lucra-  grifă  pentru  Irumos.  Dar  in  spaţiul   gur  că  da.  Lste  nevoie  doar  de
         stat.  Critica a avut  ■   ‘       ^             *  Beriu   şi  a   aciu­  I*  rea  a  lost  executată  pe  137  rezervat  pentru  parcarea  autobu­  mai  multă  grijâ...  Aici,  se  poate  in­  ŞCOALA  TEHNICĂ  OE  MAIŞTRI  din  Ceva
          un  efect  rapid.  Gospodăriile  colec­  iai  şi  ea  iu  aceeaşi  zi   muncile   \   ha  (57 ha cu griu, 50 ha cu orz  zelor  te  inlîmpină  surprizele...  ne­  stala  un  chioşc  corespunzător  (un
          tive  vizalc  au  luai  imediat  măsuri   S M T.  şi  Împrumutul  dc  sămînlă,   n*  şi  12 ha cu  secară  masă  ver-                     model  se  poate  vedea  şi  in  au­  în  s p e c ia lita te a  :
          pentru  mobilizarea  tuturor  forţelor   predind  şi  tn  contul  contractului                         plăcute  ale  I C O.  Brad  şi  ale  coo­  togara  Deva)  şi  se  poate  face  şi
          la  urgentarea  lucrărilor  de  recolta­  peste  5 000  kg  porumb.    de).  In  scopul  sporirii  pio-  perativei  de  consum  Brad  Vîntul
          re  şi  la  transportul  produselor  con-   După  felul  in  care  şi-au  mobilizat   %  ducţiei  la  hectar,  37  ha  au  împrăştie  pe  acest  spaţiu  hirlii  cu   curat              instalaţii  tehnico-sanitare
          traclalc  la  baza  de  recepţie.  forţele  Ia  urgentarea   lucrărilor,   *•  lost  îngrăşate  cu  820  tone                                                  S.  PAŞCA                                                                    l
           In  v.iua  de  8  octombrie  colecti­  gospodăriile  colective  din  Orăşlie,   gunoi  de  grajd  iar   alte  50  resturi  de  mincare,  şerveţele  pe      corespondent                :>  2   ea  s   a   b   b   u   b   a   m  m  a   a   si  ce  g  .  s    '
          viştii  clin  Pricaz  eu  terminat  de  pre­  Beriji  şi  altele  vor  termina  recol   !•  ha  cu  superlosfat                                                               în scrierile  se  fa c   p în â   la  12  oct.  1963,
          dat  Întreaga  cantitate  de  40.000  kg.   latul  şi  predarea  tuturor  obligaţii­  •                        Nu  slut  suficiente  promisiunile
          porumb  contractat,  fiind  prima  gos­  lor  fată  de  sfat  tnlr-un  timp  scurt.  SIDONIA   MUREŞAN
          podărie  pe  raion  care  a  aciuiat  in      CRING  PETRU           "•          corespondentă                                                                                           C O N D I Ţ I I :
          întregime  obligaţiile  contractuale.  In   şeful  bazei  de  recepţie                                   Sediul  £  M.  Deva  fiind  situat   tării  folosesc  maşinile  IC   O  pen­
          aceeaşi  zi  colectiviştii  din  Pricaz          Orăşlie                                               in  alara  oraşului,  lucrătorii  exploa-  tru  a  ajunge  la  serviciu.  Dar  in  loc   —  ţ c o a K a   p r o f e s i o n a l ă   î n   s p e c i a l i t a t e ,
                                                                                                                                                    să  călătorească  in  hune  condiţiuni,   —         m i l i S a r   s a t i s f ă c u t .
                                                                                                                                                    ei  trebuie  ca  la  urcare  să  se  în­  —  V e c lh tin ie   ira  p r o f e s i e ,   3   a n i ,
                                                                                                                                                    ghesuie,  să  se  împingă  pentru  ca   —  v i r s f a   p ^ n â   l a   3 5   a n a .
                                                                                                                                                    altfel ,  rămîn  pe  jos  şi  înlîr-zie dc
                                                                                                                                                    la  serviciu  ;  aceasta  pentru  că  la   Inform aţii  suplim entare  se  prim esc  zilnic  de  la
                                                                                                                                                    ora  respectivă  vine  deobicei  un   serviciul personal, biro ul învătămîn}, sfr. Horia n r.12-14
                                                                                                                                                   autobuz  mic
                                                                                                                                                                                        telefon  1960 — 1961,  in fe rio r  14,  înfre  orele  7 — 15.
                                                                                                                                                      Penlru  remedierea  acestei  situa­
                                                                                                                                                    ţii  s-a  intervenit  in  repetate  rin-
                                                                                                                                                   duri  la  I C.O.  Deva,  propunindu-
                                                                                                                                                    se  punerea  în  circulaţie  a  incă
                                                                                                                                                    unui  autobuz   S-au  făcut  promi­
                                                                                                                                                   siuni,  s-a  notat  în  carnete,  dar  nu   GRIJgUL  ŞCOLAR  D£ CONSTRUCŢII  DIN  DEVA
                                                                                                                                                   s-a  luat  nici  o  măsură  Acum  tim­
                                                                                                                                                   pul  s-a  răcit  Cu  bicicleta  sau  mo­                A N U N Ţ Ă
                                                                                                                                                    tocicleta  aproape  că  nu  se   mai
                                                                                                                                                   poate  merge  în  orele   dimineţii,      că  examenul  de  adm itere  la  şcoala  tehnică
                                                                                                                                                    cum  au  rezolvat  problema  in  tim­
                                                                                                                                                   pul  verii  unii  lucrători  In  auto­  pentru  tehnicieni  tn  construcţii  civile  şl  Industriale
                                                                                                                                                   buz  nu  fe  poţi  urca  şi  atunci  râ­         s e   v a   f im e  S n   z i u a    fi'*
                                                                                                                                                   mi/  la  cursa  următoare,  dar  ajungi          o c f o m b H e   39*93,  o ir e îe   S .
                                                                                                                                                   cu  30  de  minute  intirziere  Tova­
                                                                                                                            ju V-M!".*  M'f-.vftxVîij                                      Se  fac  înscrieri  pină  in  preziua  examenelor.
                                                                                                                                                   răşii  din  conducerea  t C O  Deva
                                                                                                                                                    liebuie  să  găsească  soluţia  rezol­  Irfc rm a ţli  suplim entare  se  pot  obţine  la  secre­
                                                                                                                                                   vării  acestei  cereri  justificate  a  ce­
                                                                                                                                                    tăţenilor.  Promisiunile  nu  aiung...  tariatul  şcolii  din Deva,  str. Alexandru Sahia  nr.3,
                  Gospodăria  agricolă  de. «tal  din  Mintia  ara  un  puternic. sedor  zootehnic.  O  mara  tleaţle  sa  .acordă. îngrijirii  şl  hrănlril  raţionale  a
             înlregyluJL  elcctjv^de.  anlmaio;                                 '   ,                                                                                M._NICULIŢA»   v                           telefon^1875.
                   In  fotografi©/'cele  160  deiyad'ale  secţiei  dln^tapuşnlfl  la- pă sunat;.'                    * / - - -s      "                                corespondent^
   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35