Page 30 - 1963-10
P. 30
Paj- 2 Drumul Bocialtemafaf Nr. 2731
— M l— — — — — — —
A APĂRUT
Folosirea intensivă a pământului nr. 9/1963 a! revistei
— o preocupare importantă „PROBLEME EC0MCE“
Kr. 9, pe luna sepîembri° 1963 al
După cum 6e şlie, păminlul, dacă în această acţiune de către specia pomenea, aplicarea lucrărilor amelio- rpvislei ..Probleme economice” se
esie folosii raţional, reprezintă o pil liştii de la Stafiunca horliviticolă din jative pe păşunile 6upnse eroziunii. deschide cil articolul „Unele asncclc
ale relaţiilor economie externe al*
iere productivă inepuizabilă, deoare Geoagiu. In urma studiilor făcute s-a Asemenea lucrări s-au execulal piuă
ce solul nu se uzează ci se poale întocmit proiectul de mic.roraionare acum la gospodăria colectivă din Mâ Republicii Populare Ronilne" 'V
ameliora ueîncclal. In vederea cr»ş- a pomiculturii şi viticulturii raionu hnit şi la Hiipria. Dacă tmein seama Mnorirm Novac. In onlinuare sini
publicate arlicolelc:
„Valorificar'M
lerii capacilălii produclivc a pă- lui. Potrivit prevederilor 6labilite in însă de faptul că suprafeţele de pă superioară n lemnului" de Mifiaî Su
minlulni, parlidul şi guvernul au ela proiect, piuă in anul 1975 suprafaţa şuni erodate sini destul de Întinse, dor, „Calitatea produselor si stimu
borai nn va61 program de măsuri, a ocupată cu vilă de vie va trebui să trebuie să arâl.îm că volumul lucră larea materială a Imbunălălirii **i“
căror înfăptuire a devenit pe deplin de Simion Taig.Vr. „Probleme ale
posibilă in condiţiile agricullurii so crească cu 1.182 ba. De asemenea, pc rilor cu caracter «nlierozional efec conţinutului noţiunilor de lehniră si
tuate pină acum a fost destul dc j)iic.
lingă plan1a|ii!e existente, alic J.858
cialiste, Ridicarea fcrlililălii 6oluhii. ha., se vor p!anla cu pomi. Suprafe progres tehnic" de V Pricepuţii, „Cu
creşterea gradului de mecanizare, ele Cunoaşterea însuşirilor şi îmbună privire la dezvoltarea legumind*
ţele identificate pentru a fi plantate
chimizare şi folosire raţională a pă- cu vii 6e siluează în centrele viticole tăţirea proprietăţilor fizice, chimice lorii In G.A.C.” de C lordăches'-u,
minluîui, constituie probleme deose şi agrobiologice ale solului este, de „Determinarea fondului total de
bit de importante de rezolvarea că Jghiu, Şard, Cricău, Alba şi Benic, asemenea, una din problemele impor mărfuri cu ajutorul balanlelar legă
rora depinde în bună măsură spori iar cele cu pomi In centrele Slremt, tante dc rezolvarea căreia 6 a ocupai turilor dintre ramuri si rolul ba*
M
loniei consum ului" de
Giit^f
rea producţiei agricole şi Întărirea Benic ş.a Lucrărilor de extindere a consiliul sgricol raional. In accsl scop (R.I) G ). ,.Dair> noi asupra trusturi
econoumo-organizalorică o unităţilor plantaţiilor cu pomi şi vii li s a e- 6-a făcut analiza chimică a solului lor bancare americane" de Victor
agricole socialiste. Iată de ce folo- cordat o alcnlie deosebită mai ales pe o suprafaţă de 19000 ba. In urma Perlo ISU.A ).
firea intensivă a pămintiiîui este una In ultimii trei ani. Rezultate bune în acestei analize s-a constatat că este Rubrica ..Din planul de aclivitn*
d!n preocupările principale ale orga eceaslă privinţă f-au obţinui la gos necesar 6ă aplicăm amendamente cal- te ştiinţifică al Institutului de Cer-
nelor de partid şi ele stat din raio podăriile colective din llucerdea, M i ccroase pc 1 700 lia., din care pe celări Economice", cuprinde artico
nul Alba, a consiliului agricol raio halţ. Cislci, Totoi, Benic. Galda, Teiuş 1 300 ha, teren arabil. Acţiunea de Si Io gospodăria aqticolă colectiva din Daia, raionul Sebeş se culeg viile Datorită /aptului că lu lul „Acordarea avansurilo» băneşti
nal şi a celorlalţi lucrători din agri ctc. La llucerdea. de pildă, s-au fă amendare a solurilor acide, înccpulă crările agrotehnice au lost iăcute la timp şi de calitate, recoltele sini bogate. In G.A C “ de Tr. Lnzâr
cultura raionului. cut plantaţii de pomi pe 93 ha., la 1n acest nn. 6e desfăşoară Insă ane In lotograiie t Colectivista isttale Ana, la culesul strugurilor. Foto: V. ONOIU La rubrica „Folosirea matematicii
O parle componentă esenţială In Cislci pe 55 lia., tar la Mihalţ şi voios. Deşi s-a planificat 6ă 6c a- In economie' se publica arllcohil
vederea creşterii producţiei agricole Gidda pe mai mult de 80 ha. In ceea jnendeze 600 ha„ s-a transportat do- „Posibililăti de folosire In planifi
Ia nivelul cerinţelor economiei pa* te priveşte extinderea plantaţiilor de lomilă pe mai puţin de 400 ha. Slab
tionalc o constituie creşterea supra vilii de vie, am prevăzut ca în acest se preocupă de corectarea acidităţii ------ V E Ş T I D E L A C .F .R . S I M E R I A care a unor relalii de corelare dintre
feţei arabile Iu urma cercetărilor în nn să plantăm 40 ha., iar în ann! vii 6olulni conducerile gospodăriilor co unii indicatori economici sintetici''
treprinse In această direcţie, au fost tor alte B0 In. Din suprafaţa planifi lective din Mihalţ, Totoi, Straja ele. de I. Saplner.
Identificate 458 ha. teren care vor cată n vsc planta in ncesl nn. la CÎ6- Lucrări în afara planului na întreţinere a aparatelor de le- de bună călită te, a reuşit să-şi de Rubrica „însemnări" cuprinde ma
trebui 6ă fie redate circuitului agri tei 6-au plantat incă din primăvară Pentru folosirea mai productiva o legraf-telefon şi radio, a instala păşească planul trimestrial la va terialele: „Reducerea preţului de
col piuă in anul 1905. Mărirea su vii pe 10 ba., urmiiul ca restul plan- fondului funciar. In afară de cele După îndeplinirea planului tri ţiilor S C.B., E L.P. şi a celor elec- goanele de clasă cu 5 la sută, la cost la fabrica de mobilă din Iaşi'
prafeţei arabile — principala catego arătate, au fost întreprinse şi alte ac mestrului III în mod exemplar, la Irodinamice, au redus mult deran cele de marfa cu 30 la sută, iar la de C. Nicolicioiu şi P. Dumitru
rie de folosinţă o terenului agricol — CZZZD CZZZD ţiuni. Intre acestea amintim termi toţi indicii, muncitorii districtului jamentele. Pe această cale, ei au (laşi), „Crcşlerea rentabilităţii pro
se face pe 6eama desţelenirii (ine narea lucrării dc organizare tnter- 1.1 Simeria au executat în plus o reuşit să îndeplinească planul glo curăţenie curentă cu 25 la sută. ducţiei agricole la G A.S. Valea lut
Planul global pe trimestru l-a înde
lelor şi a păşunilor 6lab productive, Din experienţa Consiliului gospodăreasră, precum şi Întocmirea serie de lucrări importante. Astfel, bal pe secţie în proporţie de 101 Mihni, regiunea Crişana" de Gh.
desfiinjarea drumurilor ele prisos, de agricol raional Alba In fiecare unitate agricolă a st tute au montat trei schimbătoare de ca la sută. Produclivilatea muncii a plinit în proporţie de 109 la sută. G lilaşu şi I. Blaclos.
frişarea livezilor bătrînc, a tufărişu lor de evidenţă şl folosire raţională le la ramificaţii, au refraclionat 19î crescut in acelaşi timp cu 1 la su Muncitorii de aici au execuiat Revista mai publică arlicole de
rilor şi prin aplicarea măsurilor de CZZZD CZZZD a terenului, tn felul acesta s nu re metri de linie în atelierele R M R tă, iar preţul de cost a fost re pesle plan curăţenia radicală la 104
îmbunătăţiri funcia.re. După identifi zolvat o scrie dc probleme legale de Simeria şi au înlocuit 02 traverse dus cu 4 ta sută. vagoane de clasă din parcul pro critică şi bibliografie:
carea surselor do creştere a suprafe lat iilor 6ă se facă in toamna aceasta stabilirea suprafeţelor pe categorii de de calc normală. Jn întrecerea organizată între Rubrica „Scrisori către redacţie'
ţei arabile 6-a şi Început ecluinea la Miccşti, Mihalţ. Bucerdea şi altele. folosinţă şi schimbările ce trebuie S-au evidenţiat meseriaşii de ca lucrăloiii sectoarelor, s au eviden priu. cuprinde scrisori de la întreprind^,
'de desţelenire a 6uprofe|elor respec Pentru o bună reuşită a lucrărilor de le Leonfîn Voica, Ion Voica, Filip ţiat Ion Rusu lăcătuş, loan Groza CRPTU EMIL rilo penlru Industria de bumbac-
tive. In anul trecut şi in acest an au plantare, această lucrare se execută realizate la fiecare categorie dc te Auguslin, Petru Băleţ şi Ion Lucaci, vii şi Alexandru Mulea, monlatori, impiegat dc mişcare, sta ţ ia Bucureşti şi Uzinele de produse so
fost TCdale circuitului agricol 221 lin numai pe baza proiectelor întocmite ren. rolnlia culturilor, amplasarea picherul districlului. Toma Urechialu electromecanic şi C.F.R. Simeria dice din Ocna Mureş.
Cele mai mari 6uprafclc, între 32-40 de călre O.R.P.O.f. In legătură cu sis plantaţiilor de pomi şi vii, precum alţii.
lin., au fost desţelenite Ia gospodă temele de plantare a pomilor, trebuie şl măsurile ce trebuie luate pentru Prin reducerea
riile colective din Slremt. Alba şl arătat că vor li crcalc plantaţii in combaterea eroziunii solului. Menţio La revizia de vagoane
Bergliin. Pentru a ne încadra în pre tensive la Bucerdea şi Benic, iar pe năm l xlodată că o lnrrorc deosebit de deranjam entelor A flj N A \
al
Harnicul colectiv de muncă
vederile planului stabilit cu privire pantele cu Înclinaţie mare plantaţiile Muncitorii, tehnicienii şi ingine reviziei de vagoane Simeria-călă-
la creşterea suprafeţei arabile, in o- se vor face In terase. Ţinind 6caina Importantă, efectuată de călre spe rii sec(iei C. T. 4 Simeria, prin bu tori, executînd revizii şi reparaţii Vad io matograful „Patria0 ; Ordinul
ceastă toamnă vor mai fi desţelenite de imporlonta economică pc care o cialiştii de la O R P.O.T., este cartarea Ar\a — cinematograful „A ric" ;
alte 88 ha Suprafeţele cele mai mari prezintă, se va da o mare atcnlie solului In urma acestei lucrări au 10 OCTOMBRIE 1963 SIMERIA: Albă ca zăpada —
cincmatogrolul „Muncitorul" : PE
sînt Identificate la Cricău f 29 extinderii sistemului agropomicol. fost Intocmile memorii agropedoîogt-. PROGRAMUL 1: 5,05 Muzică ln- TROŞANI: Nori albi — cinema
li a). Menic (24 ho), şi Ciugud. Condiţiile naturale ale raionului ce in care se prevăd recomandările Noi cercuri de învăfăminfr terprclalfi de fanfară ; 5,25 Melodii tograful „ Republica“ ; Elena din
Toi pe lin i o măsurilor între postiu au determinat organele locale cu privire la folosirea terenului şi la populare; 6.05 Bolcrouri ; 6.30 Troia — cinematograful „7 No
prinse pentru sporirea categoriilor de parlid şi de 6lat să-şi îndrepte a- ridicarea îcrtjlitălii lui. Pină acum Emisiunea pcnlru 6ale; 6,40 Cîn- iembrie" ; Ai-BA IU U A : Floa
superioare de folosinlă a terenului, tenlia si spre luarea altor măsuri de 6-au tnlocmit asemenea memorii pen de paririd şi-au început activitatea tece ,• 7,10 Muzică populară; 7.30 rea de lier — cinematograful
putem aminti lucrările de drenare combatere şi prevenire a eroziunii Sfatul medicului; 7.45 Cântece de „V ictoria"; Mal tare ca uror/a-
linercl ; 8.30 Piese de cslrodă ? 9,00
executate in ultimii doi ani pe valea solului. Avind în vedere faptul că a- tru aproape toate unităţile agricole La C- $. Hunedoara îndreptat spre sălile in care urma Vreau să sliu ; 10.20 Muzică popu nul — cinematoqralul „23 Au•
rîului Craiva. Prin schimbarea cursu proopc 50 la sută din suprafala agri din raion. Cunoaşterea şi aplicarea să se predea pruna lecţie la în- lară ; 11,05 Cînlâ corul popular gust; SEBEŞ: împotriva zeilor
lui acestei ape 6-au ameliorat circa colă a raionului se află situală in prevederilor lor Insă. trebuie să con De curînd a avut loc deschide văţămlntul de partid. Mergeau cu rus din Oinsk ; 11,25 Pagini alese — cinematograful „ Progresul“ ;
Dragostea lui Aliosa — cincnuftor
200 ba. teren situat In lunca riului. pantă, lucru care a favorizai in mare stituie una din preocupările dc sea rea învăţămîntului de partid şi în dorinţa de a învăţa cu sîrguinţă, d>n muzica uşoara? 12.30 Program gralul „Sebeşul" ; ORAŞTIF.: Re.
Accsl teren in prezent csle ferit do măsură spălarea solului fertil, ne-am mă ale fiecărui specialist care lucrea unele organizaţii de bază P M R. să cunoască cit mai temeinic do interpretat de elevii Şcolii dc mu qina stafiei de benzină — cine-
Inundaţii, iar faptul că nivelul apel oriental spre aplicarea pe suprafeţele din Combinatul siderurgic Hune cumentele şi holărîrile partidului, zică dc 12 ani din Cluj; 13.10 Mu matogralul „ Patria" ; Şampanie şi
frealice a scăzut, a permis ca o ma ză tn agricultura raionului, pcnlru că doara La oţelăria Martin nr. 2, de să-şi ridice continuu nivelul poli zică populară; 14.00 Concert dc melodii — cinematograful „FIq-
re parte din suprafaţa ameliorată să respective a unui 6ifetcin cit mai ra numai tn acest fel se creează un ca exemplu, au luat parte la deschi tic şî ideologic. Şi, înainte de ora prtnz; 15.00; Melodii xomtneştl căra“ t HAŢEG : Rocco şi Irntil
de muzică uşoară" 15.30 Muzică
fie desţelenii* şi redată circuitului ţional de agricultură. După cum se dru optim de desfăşurare a procesu derea învăţămîntului de partid to stabilită, în toate sălile amenajate populară sovietică; 16.15 Vorbeşte săi — seria ! şi ti — cincmalo•
varăşii care lucrează în cadrul a
arabil. Pină acum In întreg raionul, şlie, principalul mijloc de stăvilire şi lui de producţie şi se pot pune baze pentru ţinerea lecţiilor, cursanţii Moscova I ; 17.12 Muzică populară graiul „Popular": BRAD: III ut
două schimburi.
pentru desecarea terenurilor cu combatere a eroziunii pe asemenea le unei folosiri chibzuite a condiţiilor In această secţie vor funcţiona aşteptau gaia să-şi ia notiţe. Inlerprelală de Maria Lălarelu; şi moartea — cinematograful „St.
18.00 Emisiunea pentru 6ntc; 18.10
In sectorul „1 Mai'' Dealul Fe
exces de apă au fost 6ăpale canale terenuri eslp efectuarea arăturilor şl şl posibilităţilor existente în fiecare anul acesta trei cercuri de studie tii, la Brădişor, la sectoarele 1 şl Seară penlru tineret ; 19.45 Arii roşie” ; t.ONEA: Strada Mezinu
pe o lungime de 15.000 m l. a celorlalte lucrări agricole pe direc unitate agricolă tn vederea creştejil re a Statutului P M R , cinci cercuri 120 — Musariu, s-au deschis cer din operete; 20.25 .locuri populare,- lui — cincmatogrolul „ Minerul" ;
Pentru menţinerea şi creşterea fer- ţia curbelor de nivel. Pină acum am producţiei agricole. pentru studierea Istoriei P M R., un curile specifice penlru mineri. In 20 30 Noapte bună. copii : „Din TEIUŞ: Bunica Sabclla — cine
isprăvile lui
Nastratin Hogea";
matograful „V icto ria"; ZLATNA:
lililătii pămînlulul. I ii ofară de apli reuşit să executăm In fiecare an lu Folosind din plin experienţa pe ca cerc de economie politică şi unul sectorul 4 Valea Morii şi-a început 20,55 .tocuri populare; 21.00 Scri Morna diavolului — cinematogra
carea lucrărilor de îmbunătăţiri fun crări agiicolc pe curbe de nivel pe re ain acumulat-o pină acum şt ecor- de economie concretă. Majorita activitatea cercul de economie con sori din loră ; 21.10 Muzică de dans.
tea cursanţilor ce studiază Statu cretă condus de propagandistul ful „M uncitoiul0 i IU A : Omul
ciare, prezmlă o deosebită Importan circa 17 000 ha. Un alt mijloc de dînd tn continuare o atenlic sporită PROGRAMUL II: 10.10 Din re
tul P M.R. fac parte din rîndul noi Popa Zaharia, inginer. Aici, în pri pertoriu] orchestrelor de estradă ; ca două lele — cincmafogra/u/
tă luarea in cultură a terenurilor si combatere a eroziunii solului căreia acţiunilor întreprinse penlru ridica lor membri şi candidaţi de partid, ma expunere propagandistul a vor 11.00 Cînlă orchestra de muzică „Lumina" ; APOLDUL DE SUS:
tuate în pantă Această acţiune asi I 6-a acordat o marc atenpe este şl rea capacităţii productive a pămtn- bit despre dezvoltarea bazei tehni- populară „Flacăra Prahovei" din Hamlct — cinematoqralul „23 Atu
gură punerea în valoare e unor su Alegerea şi cultivarea In pante a tului, vom asigura o dezvoltare netn- cum sînt tovarăşii Constantin Ol- co-materiale a socialismului. Ploieşti; 13.40 Ctnlo corul si or gust" i C Ă LA N : Luna dc miere
chestra de mandoline a palatului
prafeţe Însemnate de teren supuse pro plantelor care ajută la fixarea solu celnlfi a agriculturii şi o sporire con teanu, Oroviceanu Vaier, llie De asemenea, la Brădişor s-a pionierilor din Capitală; 14.05 Me Iută barbut — c/nema/ogra/u/
cesului de eioziunc şi care 6Înt Im lui. S-a căutat pe cit o fost posibil co siderabilă a producţiei agricole — Cioară, Auguslin Maier şi alţii deschis şi cursul seral anul I, al că lodii populare; 14.35 Muzică uşoa „ I.CS.H
rui propagandist este
inginerul
proprii pcnlru cultura cerealelor. Ex terenurile supuse eroziunii 6ă fie cul sarcină de mare importantă pe care L a E . M - B a r z a loan Lungu. ră ; 16.30 Clnlecc de dragoste şi
jocuri populare; 18.48 Din folclo
tinderea plantaţiilor de vii şi pomi tivate cu păioasc sau cu plante legu partidul a pus-o în fata tuturor lu Pină acum, în organizaţiile de rul muzical al popoarelor; 19.30 Qjuletin
se insei ie ca principală metodă de minoase perene (şparcelă, lucernâ crătorilor din agricultură. La E. M. Barza, după terminarea bază de la E. M Barza s-au des Cînlă Sonia Cruccni şi Alirj No-
combatere a eroziunii solului şi fo ele.). In ceea ce priveşte buna folo schimbului, de la fiecare sedor, chis aproape 20 de cercuri şi roanu — muzică uşoară ; 19,50
ing. MATEI SUCIU meteorologie
losire Intensivă o terenurilor situate sire a terenurilor situate in pantă pot zeci de mineri şi tehnicieni s-au cursuri. Festival Vcrdi ? 22,45 Muzică u-
vice preşedinte al Consiliului şoară inlerprelală de formaţia
în pantă. Sarcina de a studia posibili fi citate ca pozitive exemplele oferite agricol raional Alba PENTRU 24 ORE
condusă de Enrico Fanciolli ; 23.05
tăţile de folosire raţională a acestor de către gospodăriile colective din
Muzică dc dans. Vreme neslabilă cu cerul va
terenuri a fost încredinţată unei co Cistei, Bergliin si altele. Buletine de ştiri ş> radiojurnale : riabil. Vor cădea ploi locale mai
misii raionale, care a fost sprijinită O mare importantă prezintă, de a- Pe ogoarele 5.00; G.00; 7,00; 11.00; 13.00; frecvenţe In regiunea de munte
Vinlul va sufla potrivit din sec
colectiviştilor din Pricaz 17,00; 20,00; 22,00; 23.50 (progra torul estic. Temperatura aerului
mul I) 10,00; 12.00; 14.00; 16.00; slalionarăi ziua va fi cuprinsă
Intre 1B şi 21 grade, iar noaptea
Critica a avut efect *»* Lucrările agricole din ac- 18.00; 23,00; 0.50 (programul II). Intre 4 şi 10 grade.
PENTRU URMÂTOARELB
*• tuala campanie se deslăşoa- (Uiicm a 3 ZILE
In numărul 2.728 din 5 octombrie au terminat de p/edat şi floarea- •J ră cu deosebită însufleţire Vreme schimbătoare, favorabilă
bl ziarului „Drumul socialismului" soarelui conlraclolă. La acest pro 5* Şi /a gospodăria agricolă co- Surprize... neplăcute 10 OCTOMBRIE 1963 ploilor locale, cu temperatura in
a fost publicat articolul Intitulat i dus au livrat statului cu 3.316 kg. •* leclrvă din Pricaz, raionul DEVA: Voi li mamă — cine uşoară scădere.
pesle sarcinile contractuale. *• Orăşlie. Pină acum, colocti-
„Achitarea obligaţiilor contractuale, care s-au servit .mititei sau cîrnă-
Gospodăria colectivă din Orăşlie înainte de a ajunge in autogara
o îndatorire patriotică". In acest ar a terminat de predai in ziua de 7 *• vişlii de aici au recoltai po- Brad, privirea călătorului esfe ciori, bilele de autobuz...
ticol eu fosl criticate gospodăriile oclombrie cantitatea de 5 000 kq. po- •• nimbul de pe 80 ha, sfecla Ceva mai încolo, două chioşcuri
colecliva din Pri- ^ ______ nimb in contul JÎ de zahăr de pe 75 ha, iar atrasă de linia elegantă şi culorile vechi, neprimitoare, îşi aşteaptă TRUSTUL REGIONAL DE CONSTRUCŢII
caz, Orăşlie, Ce împrumutului de mm cu a/utorul mecanizatorilor vii ale noilor construcţii, de clă clienţii, retrase după mese ce par
riu şi aii ele pen P e urm ei© săminlă şi 12000 au executat arături pe în- direa modernă a poştei Te aştepţi certate cu igiena Nu s-ar putea HUNEDOARA — DEVA
tru faptul că sini kg- datorate sta \ treaga suprafaţa ce va li în- ca şi la coborlrca dm autobuz să ca alîl I C.O. brad,, cit şi coope
rămase in urmă m aterialelo r lului pcnlru munci săminţală cu păioase De c!- rativa de consum din Brad sa
cu predarea obli p ublicate S. M. T. Gospo leva zile ei au (recul cu «cu- intî/neşti acelaşi peisaj, aceeaşi schimbe înfăţişarea staţiei ? Desi re c ru te a z ă can d id aţi p en tru
gaţiilor fală de ________________ dărie colectivă din •“ fe forţele la semănat Lucra- grifă pentru Irumos. Dar in spaţiul gur că da. Lste nevoie doar de
stat. Critica a avut ■ ‘ ^ * Beriu şi a aciu I* rea a lost executată pe 137 rezervat pentru parcarea autobu mai multă grijâ... Aici, se poate in ŞCOALA TEHNICĂ OE MAIŞTRI din Ceva
un efect rapid. Gospodăriile colec iai şi ea iu aceeaşi zi muncile \ ha (57 ha cu griu, 50 ha cu orz zelor te inlîmpină surprizele... ne stala un chioşc corespunzător (un
tive vizalc au luai imediat măsuri S M T. şi Împrumutul dc sămînlă, n* şi 12 ha cu secară masă ver- model se poate vedea şi in au în s p e c ia lita te a :
pentru mobilizarea tuturor forţelor predind şi tn contul contractului plăcute ale I C O. Brad şi ale coo togara Deva) şi se poate face şi
la urgentarea lucrărilor de recolta peste 5 000 kg porumb. de). In scopul sporirii pio- perativei de consum Brad Vîntul
re şi la transportul produselor con- După felul in care şi-au mobilizat % ducţiei la hectar, 37 ha au împrăştie pe acest spaţiu hirlii cu curat instalaţii tehnico-sanitare
traclalc la baza de recepţie. forţele Ia urgentarea lucrărilor, *• lost îngrăşate cu 820 tone S. PAŞCA l
In v.iua de 8 octombrie colecti gospodăriile colective din Orăşlie, gunoi de grajd iar alte 50 resturi de mincare, şerveţele pe corespondent :> 2 ea s a b b u b a m m a a si ce g . s '
viştii clin Pricaz eu terminat de pre Beriji şi altele vor termina recol !• ha cu superlosfat în scrierile se fa c p în â la 12 oct. 1963,
dat Întreaga cantitate de 40.000 kg. latul şi predarea tuturor obligaţii • Nu slut suficiente promisiunile
porumb contractat, fiind prima gos lor fată de sfat tnlr-un timp scurt. SIDONIA MUREŞAN
podărie pe raion care a aciuiat in CRING PETRU "• corespondentă C O N D I Ţ I I :
întregime obligaţiile contractuale. In şeful bazei de recepţie Sediul £ M. Deva fiind situat tării folosesc maşinile IC O pen
aceeaşi zi colectiviştii din Pricaz Orăşlie in alara oraşului, lucrătorii exploa- tru a ajunge la serviciu. Dar in loc — ţ c o a K a p r o f e s i o n a l ă î n s p e c i a l i t a t e ,
să călătorească in hune condiţiuni, — m i l i S a r s a t i s f ă c u t .
ei trebuie ca la urcare să se în — V e c lh tin ie ira p r o f e s i e , 3 a n i ,
ghesuie, să se împingă pentru ca — v i r s f a p ^ n â l a 3 5 a n a .
altfel , rămîn pe jos şi înlîr-zie dc
la serviciu ; aceasta pentru că la Inform aţii suplim entare se prim esc zilnic de la
ora respectivă vine deobicei un serviciul personal, biro ul învătămîn}, sfr. Horia n r.12-14
autobuz mic
telefon 1960 — 1961, in fe rio r 14, înfre orele 7 — 15.
Penlru remedierea acestei situa
ţii s-a intervenit in repetate rin-
duri la I C.O. Deva, propunindu-
se punerea în circulaţie a incă
unui autobuz S-au făcut promi
siuni, s-a notat în carnete, dar nu GRIJgUL ŞCOLAR D£ CONSTRUCŢII DIN DEVA
s-a luat nici o măsură Acum tim
pul s-a răcit Cu bicicleta sau mo A N U N Ţ Ă
tocicleta aproape că nu se mai
poate merge în orele dimineţii, că examenul de adm itere la şcoala tehnică
cum au rezolvat problema in tim
pul verii unii lucrători In auto pentru tehnicieni tn construcţii civile şl Industriale
buz nu fe poţi urca şi atunci râ s e v a f im e S n z i u a fi'*
mi/ la cursa următoare, dar ajungi o c f o m b H e 39*93, o ir e îe S .
cu 30 de minute intirziere Tova
ju V-M!".* M'f-.vftxVîij Se fac înscrieri pină in preziua examenelor.
răşii din conducerea t C O Deva
liebuie să găsească soluţia rezol Irfc rm a ţli suplim entare se pot obţine la secre
vării acestei cereri justificate a ce
tăţenilor. Promisiunile nu aiung... tariatul şcolii din Deva, str. Alexandru Sahia nr.3,
Gospodăria agricolă de. «tal din Mintia ara un puternic. sedor zootehnic. O mara tleaţle sa .acordă. îngrijirii şl hrănlril raţionale a
înlregyluJL elcctjv^de. anlmaio; ' , M._NICULIŢA» v telefon^1875.
In fotografi©/'cele 160 deiyad'ale secţiei dln^tapuşnlfl la- pă sunat;.' * / - - -s " corespondent^