Page 31 - 1963-10

rar. 2751 D r u m u l sociuia$ Pag, 5
im ■ niim

S p r ijin c o n c r e t Reparat

de bună calitate
;f m u l i i l a 4e i*a l o r g a n iz a ţ iilo r
In întrecerea pe care o desfăşoa­
ră muncitorii depoului de locomo­
d e b a z ă d in în t r e p r i n d e r i tive dc la C.F.U.-triaj din CS. Hu­
nedoara, sc acordă o mare atenţie
executării lucrărilor de reparaţi» 'a
MjJitînd pentru aplicarea fn viată na. Klett Maria. Nagrady Rozina de Inovaţii şi raţionalizări, din care 68 un înalt nivel calitativ şi într-un
o holărlnlor Congresului al Nl-lca la „Simion Bămutiu", Stoilâ Nico- au fost acceptate iar 56 au şi fost timp cit mai 6curt Sub îndrumarea
al Partidului Muncitoresc Runiîn. Co- loe. Blra Gligor de la I. F. Sebeş aplicate in producţie. Valoarea eco maistrului Gheorqhc Chiţu, muncito­
mitetui orăşenesc «Ic partid Sebeş a si mulţi alţii să-şi depăşească sar­ nomiilor antccalculate a acestor ino­ rii dm depou au reuşit să depă­
îndrumat organizaţiile de bază P M.R. cinile dc plan cu cile 30-35 la sulă vaţii se ridică Ia suma de 1.047.000 şească planul dc reparaţii şi spălări
să deslâşoarc o susţinută immră po­ si să realizeze însemnate economii lei. la locomotive pe luna trecută cu
litica pentru mobilizarea colectivelor do maicii» prime şi materiale, mulţi Mobilizînd comuniştii şi pe toţi 3 la sută, asigurinu astfel o bună
din întreprinderi la îndeplinirea tu­ dintre ei primind fanioane de „evi­ muncitorii la descoperirea si folo­ circulaţie a acestora în aprovizio­
turor sarcinilor de prod.ucjie. denţiaţi In întrecerea socialistă". sirea rezervelor Interne, comitetul nare* scctulof combinatului cu ma­
Încă înainte de încheierea anului orăşenesc de partid şi organizaţii­
Î962, comitelui orăşenesc a instruit Dînd o atoniie deosebită îndepli­ le de bază din Întreprinderi, au dat terii prime şi materiale.
birourile organizai iilor de bază pen­ nirii planului de producţie biroul cea mai mare alenlie creşterii pro- Echipele de la armătură, aparate
tru a (ace pregătirile necesare în comitetului orăşenesc de partid In dwclivilătii muncii şi îmbunătăţirii speciale şi cele de monlori s-au
vederea popularizării cifrelor de instruirile lunare pe care le face calităţii produselor. situat pe primul loc în întrecere,
p.an pe unu', 1903 sj pentru stabili­ cu secretarii organizaţilor de bază. exuciitind lucrări de bună calitate
rea măsurilor cam trebuiau luate in a indicat ca In adunările generale Chemarea comitetului de partid şi înainte de termen,
cropul îndeplinirii indicilor planifi­ să se analizeze în mod periodic mo­ din fabrica „Sebeşul*, ca .,Flecar» Si în luna în curs echipele care
caţi. dul cum se îndeplinesc principalii muncitor să dea numai produse de. (ac întreţinerea în sectorul feroviar
Astfel cifrele de plan «-au prelu­ Indici de plan în fiecare întreprins cablate”, a mobilizat şi colectivele al C. „S. Hunedoara obţin rezultate
de muncă din celelalte Întreprinderi
crat cu întreaga masă de salariat! drre şi să se ia măsuri corespun­ clin oraş la îmbunătăţirea calităţii de stuDi.I in întrecerea socialistă.
din întreprinderi. Cu ocazia aceasta zătoare unde se constată deficien­ produselor lor. Muncitorii dc aici sînt hotârili să fa­
în cadrul întreprinderilor din oraşul te în muncă. Toate «ceste măsuri luate de or­ că lot ce le stă în pntinlă pentru a
nostru, sute de muncitori au parti­ De mai multe ori comitetul orăşe­ ganele de partid au făcut ca In cele mari rulajul materialului rulant, ştiind
cipai la discuţii, fâcînd propuneri va­ nesc de partid a analizat în plena­ 8 luni ale anului. Întreprinderile dm că in acest (el îşi aduc o preţioasă
loroase pentru îmbunătăţirea activi- rele sale activitatea conducerilor oraşul nostru să-şî realizeze sarcini­ contribuţie la bunul mers al activi­
Ifitii productive, luindu-şi angajamen­ întreprinderilor „Simion Bărnulîu\ le de plan. Valoarea producţiei
te mobilizatoare De exemplu tov. „Sebeşul", „Economica", I.G.O. ele. globale In fabrica „Simion Bărnu- Briqada condusă dc minerul Slelian Cazan dc Ja CM. Uricani, îşi depăşeşte lunar planul cu i-J—15 tăţii tn sediile de bază, la sporirea
Fopescu Elena de Ja secţia lenjerie tiu* de exemplu, a fost realizată In la su/d, iar briqada condusă de Hritcan Vasile l/trcgislrcazd realizări lunare dc 112—J14 la sută. producţiei dc metal.
a labricii ,, Sebeşul" a propus ca proporţie de 102 la sută, la fabrica /<V FOTOGRAFIE: Schimburile conduse de minerii fle/'on Chirjlă şi Dobromirescu. Mihai, disculind MUIA! ŞERBANESCU
aşeze stofele după linetca firului In : M f „Sebeşul” 100,7 la sută, la I.G.O. despre calilolea cărbunelui. lăcătuş
muncitorii de la maşinile Intcrloc să
109 Ia sută. Autobaza nr. 5 Sebeş
scopul unei vopsiri mai bune Tov. 120 la sută. In toate înlreprindeiI-
Sâ.’iştcanu Maria de Ja „Simion băr- lulnd hotărlri pentru îmbunătăţirea le indicii de calitate au fost
nutiu1' a propus introducerea unei muncii in viitor. Asemenea analize depăşiţi. Productivitatea muncii
focnleci cieclrice pentru croit tex­ s au făcut şi asupra activităţii po­ a fost realizată in proporţie
tile la secţia croi, litice a organizaţiilor de bază din dc 100,5 la sulă Ja fabrica Posturile de corespondent! voluntari
îndrumate de organizaţiile de aceste întreprinderi. „Sebeşul", 1009 la sută la „Simion
partid conducerile întreprinderilor, Parlicipînd la elaborarea planu­ Bărnuţiu” şi 100.5 la sută la coope­
tinind scama de propunerile munci­ rilor dc măsuri teiinico-organizatoii- rativa „Unirea". din C. S. H unedoara ne inform ează:
torilor, au întocmit planuri de mă­ ce, organizaţiile de ba/â din între­ Tot ra urmare a preocupării or­
suri tehnico-orqanizaiorice pe sec­ ganizaţiilor de partid. întreprinderile
toare de muncă cu obiective con­ prinderi s-au interesat In lot cursul din oraşul Sebeş şi au depăşit an­
crete. cu termene de realizare şi res­ anului, cum se indeplineso aceste gajamentele anuale la economii tn Sfîrşitul şi începutul fie­ menţinerii constante a parame­ sului tehnologic, a reţetei de do­ posibilităţile de folosire mai bu­
ponsabilităţi. măsuri, stabilind cu conducerile În­ cete 8 luni cu suma de 1.783 000 cărei luni aduce siderur- trilor de cocsificare. Introduce­ zare şi menţinerii constante nă a rezervelor interne şi de ri­
Comitetul orăşenesc de partid a treprinderilor planuri cu sarcini lei. gişli/or hunedoreni tot alt- rea şi respectarea graficului ci­ a temperaturii aerului insuflat în dicare a tuturor schimburilor Io
Indicat birourilor organizaţiilor concrete pentru liecare secţie In ve­ Pentru asigurarea Îndeplinirii în le a prilejuri de a-j/ c/nfâr/ clic cu periodicitate a dat pu­ furnale. nivelul celor evidenţiate. Cu
de bază ca o dată cu pregătirea pen­ derea aplicării lor în viată. Ca ur­ timp a planului de producţie pe rezultatele muncii şi de a şi tinţa unei planificări mai înde­ acest prilej numeroşi muncitori
tru dezbaterea cifrelor de plan să mare a muncii desfăşurate, in Oa­ anul 1963 şi crearea condiţiilor ne­ I Analizarea acestor deficienţe şl
Instruiască temeinic agitatorii pentru le Întreprinderile s-an obţinut re- cesare ca la sfirsitul anului 1963 să 1 organiza şi distribui mai bi­ lungate şi organizării mai chib­ luarea unor măsuri operative, au au arătat ca respectarea strictă a
a populariza alît cilrele de plan cil zullute bune In îndeplinirea pla­ se lucreze la nivelul sarcinilor anii % ne for{elc In aceste zile in zuite a forţelor de muncă produs o cotitură în munca noas­ procesului tehnologic şi a reţetei
şi angajamentele luate. nului dc măsuri tehnico organiza­ lui viitor, comitelui orăşenesc de ■ toate sec(iile din combinat In felul acesta cocsarii au reu­ tră. La propunerea organizaţiilor de dozare poale aduce un însem­
De asemenea, In loole secţiile torice De exemplu, la fabrica de partid a luat o serie de măsuri po % domneşte o atmosfera in­ şit să recupereze nerealizarea de de partid a fost intensificat con­ nat spor de producţie.
din întreprinderi s au alişet lozinci ciorapi si tricotaje „Sebeşul" din liticc şi organizatorice. De curiml. tensă de muncă Se fac si­ plan înregistrată la începutul anu­ trolul pe toate fazele procesului Discutarea şi analizarea în şe­
mobilizatoare care chemau munci­ 48 de obiective, 45 au fost realizate. In plenara sa lărgită, unde a par­ I tuaţii operative, se desprind lui şi să dea pină în prezent pes­ tehnologic. Prim furnaliştii Gheor- dinţă a unor cauze care au dus
torii să lupte cu toate forţele pen­ Printre acestea se numără monta­ ticipat şi activul de partid al concluzii şi se iau noi m.i- te 200 tone cocs metalurgic per. ghe Tufiş, Nicolae Coslea, Ghcor- la prelungirea duratei de elabo­
tru înfăptuirea angajamentelor lua­ rea şi punerea In funcţiune a ma­ comitetului, tu urma raportului pre­ suri pentru îmbunătăţirea te plan. Fireşte că sporul de ghe Schnell au dovedit mai mul­ rare a unor şarje şi stabilirea
te In întrecerea socialistă. şinilor de tricotat ciorapi cu du­ zentat de conducerea fabricii activităţii de producţie. producţie realizat, paralet cu îm­ tă răspundere în munca lor. Pen­ unor măsuri pentru evitarea lor
Comitetul orăşenesc de partid a blu cilindru, mecanizarea fazei de ..Sebeşul" referitor In masurile lin ­ | Mai mul(i corespondenţi bunătăţirea calităţii cocsului a tru îmbunătăţirea calităţii fontei pe viitor şi-au dovedit din plin
urmâiit in lot cursul anumi mul ciucurii ciorapi în proporţie de 70 te pentru îndeplinirea planului pe voluntari au informat zia­ fost un pieţios ajutor dat furna- şi reducerii declasatelor a fost eficacitatea La înfăptuirea mă­
trimestrul IV 1963. s a făcut o am­
rum se deslăşoară activitatea pon­ la sulă, extinderea zonei de deser­ plă analiză si s-au dat indicaţii, % rul despre succesele obţi­ lişlilor. extins procedeul desulfurării în surilor stabilite un ajutor preţios
vire a maşinilor şi altele La fabri­
tul îndeplinirea planului. Membri ar ca „Simian Bărnuim" cele 19 mă­ pentru toate întreprinderile asupra HERBAN GHFORGHE
biroului şi comitetului, repartizaţi I nute în luna septembrie şi maistru prindpal afara furnalului. l-au dat organizaţiile de sindicat
pe organizaţii de bază şi Între­ suri tehnico-organizatorice stabil i - realizării sarcinilor de plan pe anul ■ premizele dezvoltării lor in Cum era şi de aşteptat rezul­ şi U.T M. care au mobilizat co­
prinderi. răspund de îndrumarea ‘e a j fost in întregime aplicate. Din 1963 şi pregătirea condiţiilor In ve •££ trimestrul IV. (din postul rie corespondenţi tatele n-au întîrziaf să se arate. lectivul la realizarea sarcinilor de
muncii politice. Ei participă la adu­ acestea amintim extinderea croirii derea realizării planului pe 1964. de la cocsericf In primele 9 luni colectivul sec­ plan, sporind răspunderea perso­
mecanice prin ştantare a pieselor
nările de partid şi sindicale, men­ Comitetul orăşenesc de partid şt Inspri jinul ţiei I furnale a dat peste plan nală a fiecărui om.
ţin o legătură slrinsă cu munci- flK w a ri Ui confecţionarea ar­ organizatile de bază din Întreprin­ Dezvoltăm succesele 4 809 tone fonta De subliniat că Munca plină de răspundere a
toiii, inginerii şi tehnicienii, aju- ticolelor de marochinărie, construi- deri vor munct şi In viitor pentru înrnalişlilor obţinute In luna trecută s-au redus la ze­ adus colectivului satisfacţii. Bilan­
ttnd electiv organizaţiile de boză fPd unei instalaţii de reducem « ţul lunii septembrie arată că s-au
ăbăcă/H
bicro, naiului la %-ectr.j
să şi planifice mai bine munca tn punerea tn funrtiun? a Mnoj. n rj mobilizarea tuturor muncitorilor, In­ Pornind de Ja faptul că îucca- Ir» activitatea colectivului nos­ ro declasatele, iar în primele 2
sprijinul îndeplinirii planului, să i sin! de cusut cu o productivitate ginerilor şi tehnicienilor la îndepli­ sul furnalîştifor depinde în marc tru a existat o perioadă cînd zile ale lunii octombrie s-au pro­ produs peste plan 1 069 tone
descopere din timp greutăţile ce se m«] mare etc. nirea sarcinilor de producţie, folo­ măsură şi de aprovizionarea rit­ realizările obţinute în îndeplini­ dus mai mult cu 350 tone fontă. oţel de bună calitate. Cefe mai
Ivesc şi să contribuie la Înlătura­ Comitetul orăşenesc de partid n sind în acest scop cele mai eficace mică cu cocs metalurgic de bu­ rea sarcinilor de plan erau mult PREDULE.SCU tOAN bune rezultate au fost obţinute
rea lor. aiutat organizaţiile de bază să stn forme şi metode ale muncii politi­ nă calitate, cu rezistentă sporită, sub posibilităţile secţiei. lăcătuş de echipele de la cuptorul nr. 3
Comitetul orăşenesc de partid a dieze împreună cu conducerile teh­ ce de masă. colectivul secţiei noastre şi-a in­ (din postul do corespondent! care au dat peste 500 tone de
instruit organizaţiile i!e bază cum nico-administrative la fiecare loc de tensificat mai mult eforturile. O Furnaliştii puneau vina pe aglo- dc la Roctia I furnale) oţel în plus Este îmbucurător fap­
să so ocupe de îndrumarea corni- rT 111 posibilităţile de folosire STAN MIRCEA mare atenţie s-a acordat folosi­ meratorişti şi cocsari. „Nici ca­ tul ca şi echipele conduse de
.teteioj, . sindicalelor pentru buna cit mai bună a rezervelor interne. secretar al Comitetului rii judicioase a cuptoarelor şl litatea sideritei prăjite nu cores­ Tot mai multe echipe prim topi lorii loan Dinu şi Va-
prerjaTire a consfătuirilor dc pro­ Bunăoară întreprinderile şi-au pre­ orăşenesc de partid Sebeş punde S.T.A.S.-uiui", spuneau ei sile Ciobanu, dc la cuptorul nr
ducţie in care sa se analizeze mun­ văzut s3 Îmbunătăţească procesul Motivele erau numai în parte cu planul depăşit 4, şi-au depăşit cu mult angaja­
ca depusă de colective, rezultatele tehnologic pr.n diferite noi proi»- justificate. Desfăşurarea unei ac­
dee, prmtr-o mai bună organizare a mentele luate.
şi lipsurile, ca acestea să lină sea­ muncii şi o folosire mai judicioa­ tivităţi de producţie nesaîisfâcă- In urma unei şedinţe de anali­
ma de propunerile muncitorilor si sa a timpului de lucru In acest toarc a fost favorizată şi de sla­ ză a muncii care a avut loc în tr u ţa n ic o la e
să aibe o evidentă clara asupra scop organizaţiile de partid au ba preocupare a conducerii sec­ luna august, organizaţiile de oţelar
fost Îndrumate să intensifice mun­ ţiei, a maiştrilor şi prim-furn.T- partid din secţia O.S.M. 1 au (din postul de corespondenţi
felului cum se indeplineso angaja­
ca politica de masă in rindul mun­ îiştilor pentru respectarea proce­ dezbătut pe larg şi multilateral de la O.S.M. t)
mentele luate tn Întrecerea socia­ citorilor şi tehnicienilor pentru a
lista. Drept rezultai, angajamentele introduce noul In producţie, pentru
au fost trecute In grafice şi s-au a per/ecliona mijloacele şi meto­
urmărit zi de zl. Aceasta a ţârul dele dc muncă şi să întărească in D I N S Ă L I L E T R I B U N A L E L O R
permanentă disciplina la Jocul do
ca sute de muncitori cum sint Zâ- muncă. tenţia Iui P. L. si a sustras porlmo* Briznic. s a urcat la volan in stare de
han Elena, Mihăllan Paiascliiva, de Tentativă nereuşită ebrietate. Conducînd autocamionul
Această preocupare este mate­ neul cu bani Apoi a părăsit magazi­
la fabrica „Sebeşul", horo Ecateri- rializată In cele 99 de propuneri du Intr-una din zile magazinul de texti­ nul pentru a sc (ace nevăzută. Prinsă 25.377 HD pc şoseaua Roşcani-Dobra
le din Orăşlie e.a arhiplin. Cumpără­ dc organele de miliţie. Sinza Liccscu 6-a răsturnat cu marina In şanţ. Ast­
torii solicitau mărfurile dorite iar la a negat faptul că a sustras portmo- fel, autocamionul a fost avariat şi a
IW EIM TPRA Ş TIIN ŢIF IC A rîndu! lor vînzâlorii îs» făceau da­ neut. Ea spunea că.....l-a găsii". accidentat tn stare gravă pe C. P,
toria Printre cumpărători se afla §i
Judecind acest caz Tribunalul popu­
celăţcanca P. L, După ce a cumpărat lar al raionului Orăşlie a condamnal-o Abia după ce s-a petrecut accidentul,
atd de cusut a pus portmoneul pe pe Sînza Liccscu la 6 luni încliisoa- şoferul amintit şi-a dat seama că a
t i u f u - n i ! tejghea pentru a ridica de jos un coş le corcclională.
cu care venise, Cind s-a ridicat, spre greşit atunci cind s-a urcat la volan
V. SM1LGA „peisagiile" ei ştiinţifice şi tehnice, Pentru familiile sîderurgiştilor hunedoreni se construiesc an de surprinderea ei, porlnioneul dispăruse. C înd Mui{i" că eşti la volan in 6tarc de ebrietate. Pentru fapta sa
mereu surprinzătoare an numeroase blocuri de locuinţe, care le asigură un confort sporit.
EviJerd?Nue încă nelă m irii Ce s-a înlîmplat? Stn*za Liccscu din Prin luna aprilie a.c., şoferul Aurel Aure! Marina a fost condamnat la un
D. TODERICIU IN FOTOGRAFIE: Vedere parţ/a/â a oraşului Hunedoara comuna Mărlineşli a profitat dc nea­ Marina, din comuna Lăpnşmc. 6atul an şi şase Juni închisoare corectlonală.
Cine n-a auzit in zilele noastre
vorbindu-se despre teoria relativită­ Preîwijndeni oxigen
ţii, ale cărei paradoxe a» intrat pină Nu tntilniin fenomen legat direct
5» în Ji tern tură, Îmbogăţind Inntusu- sau indirect de viata şi problemele
nil romanelor dc anticipaţie şlnnti- desfăşurării el. nici transformări In
lică? Cu toate acestea, probleme ri­ ratură In care şă nu fie prezent oxi­ IN ŢARA MILIARDELOR ÎNGROPATE
dicate de aceaslă teorie au rămas de genul. Arderea, acest fenomen at'l
multe ori străine doritorilor de a U de râspindit se manifestă in cele mii
aunousle — care le ocolesc — spe- variate şi neaşteptate procese, dur Combinatul dc înobilare a mare combinat dc ucest iei din cikanar cate a şi intrat in func­ spune Semion Miosnik, inginerul oamenii care construiesc Kaclka-
iiati dc Înaltul lor nivel fizico mate­ lr.loldeouno datorită prezentei şi ac­ minereului dc la Kacilcanar, lume. ţiune. şei, poate li apreciată după cite- narul. $
matic ţiunii oxigenului. unul dintre cele mai mari La Vaierianovka, vintul dc pri­ — Am sd rumin aici, spune Za- va comparaţii. Ştili cit minereu dc — Viktor Lazovskl.i ,/
V. Smilga Iş» propune să explice Oxigenul este cel mai răşpindU şantiere de construcţie ale măvară mişca alişul de pe usa bi- lira. ataşul sc va dezvolta şi sc va lier a losl prelucrat in Rusia dc la
aparentele „enigme" ale teoriei rel-i element, din structura scoarţei pă septemilului, va intra In cu­ inului dc angajare pe care sc pu­ găsi totdeauna de lucru pentru Petru l încoace ? Un miliard dc — Saşn Mastov. ( > t ij * ,
ţivitâtii într-o formă uşor accesibilă robitului. cel mai des intllgit în nn rbul în funcţiune. tea c ilii ,-Aici se înscriu cei cate inginerii constructor/. tone. Numai muntele Guseva a>c — Lena Ziteva
cititorilor cu un nivel mediu dc pro- tura plantei, elementul care si desfă­ Podea dc nard a U rolului cen­ Lena Zueva este lifta unul col­
gălire. El ti poartă cu sute dc am in şoară activ prezenta Intr-un ciclu vor să construiască combinatul şi Zaliia locuieşte la cămin. Tova­ dc 10 ori mai mult. Să nu mai vor­ hoznic. Ea a terminat fa Kacika­
ui mă, relevtnd momentele tn ca'e grandios de transformări in atmosfe trai. situată pc ţiul Vi in. mini/a oraşul". răşii ei sc află acum pe şantier. bim de Kacikanar la care nu am nar şcoala medie, cutsurite de ma-
Nev/lon şi Galiteu pun bazele Ijzic'i, ră. hidrosferă. biosferă şi litoslerâ la sfirsitul secolului trecui 05 la Zalita Ahatova venise dm so­ — Ve/b/i discarâ. ne invită Za- ajuns incd caragist şi şcoala medie tehnică
familiarizînrlii-i astfel cu noţiunile Cu noul prores ol oxi reducerii. el sulâ (lui producţia mondială dc lul Knsiu situat de cealaltă patle liru, am să vă prezint oameni in­ /Votez in carnet: (le construcţii. A id Işi va da exa­
fundamentale ale acelei ştiinţe Ur­ a intrat tn ultimii ani tot mai muli platină. a muntelui Kacikanar. in Asia. Fa teresanţi. Combinatul vu consuma o canti­ menul dc admitere in Institut.
mărind pas cu pas drumul de la marii şi Im tehnică. Sudura tn tehnologa Această regiune face paric din nti ştia cu există iirj birou (Ic :in- Ce este Kacikonar ? Este un tate dc hei ori mni marc dc apă Tinerii au sosit pe şantier în
precursori şi piuă in zilele noastre, mecanică curentă, oxirlarea in tehno­ Asin F.utopn începe la o distan­ (Hilare si venise pe şnidier unde oraş, dar In urmă cu 6 ani nu era dccil un oraş industrial ca Sverd- urmă cu trei ani după terminarea
cititorii găsesc în ficcprc pagină nat logia chimică, tratamentele cu oxigen ta de 1b Iun, dc podea cealaltă lucra Î'-Uikurov cu brigada sn, că- dccil un sat de coduri.
noţiuni, teorii şi (apte care In final tn tehnica medicală! insuflarea oxi­ a obeliscului cuie despade cele tăir/indu-se după zgomotul topoa­ lovsli cu cci 900 000 dc locuitori serviciului militar. Astfizi, lucrea­
ti ajută să tulelcagă concluziile ia genului In metalurgie, folosirea izo relor. Formal, un oraş este determinat ai săi. ză ca e led (icienf şl urmează con­
eare a ajuns Einsloin. ţepilor oxigenului iu cercetarea şti două continente. Dc îndată ce combinutul va in­ comitent anul trei de studii lără
Unifică sint numai cîteva din mulţi Micul snl Valer ianov ha se altă — $i fu vrei să dobori copaci f tra in funcţiune, producţia dc va­ Irecvenfâ la Institutul dc mine.
Din lumea coloizilor piele „fele” ale utilizării oxigenului la doi paşi de muntele Kacilsanur. — V icqu su construiesc oraşul. P R I N nadiu, metal absolut necesar la fa­ Nici nu se gindesc să părăseas­
în zilele noastre... caic cslc tn Europa. Clic a mai Dacă vre/i pot deocamdată să vă
Coloizii reprezintă astăzi o no|lj Dar piuă la aceste aplicaţii a fo<l gătesc. bricarea otelului supersolid va că oraşul, în afară de cazai cînd
nc demult stabilită şi binecunoscuta parcurs un drum lung. Acest drun». văzut acest munte I Ln poalele lui F.ta in acreasl zi de 27 mnl I ’J57. w i i i i m A \ creşte considerabil, iar preţul să<J Ielele din camera nr. 4 Ic-ar ce­
de ştiinţa modernă. Ol>işpni|i so de­ caro n dus la descoperirea oxigenu sc spălau atuul şl platina din nisi­ §i||>\ViîlElN!CA\ de cosi va li redus de 1,5 ori. rc-o.,.
osebească In nntnrft corpuri In storc ii„<: şi ii 11 tiz ar ea lui tn tehnică şi şti- puri aurite re. xc căutau pepite. In A$n am începui su lucrez — ne Mincrcunlc de la Kacikanar Fiecare dintre ei arc 22 de ani.
solidă. lichid,,* sau gazn/isă, alunii in IA aste descris in rarle. înlr-nn stil timpul romuluf iei, locui ilc uu au puvcsleşte Znljra Ahatova. Am conţin si platină. Fabrica (Ic ‘mo­ Biografia lor, ca şi a celorlalţi
clnd s-au înhlnil \n cursul cercelă- accesibil tuturor cititorilor. I ncelni decit după ce est met in dc construit drumul si pină in de­ constructori este loarte simplă-
iljor cu soluţii In rare substanţe dis- metale p/elioase a Io.sl preluată de cembrie anul hecul am locuit in (Io numărul populaţiei. Astăzi, Ka­ bilare de la Kacikanar va ptclu- Este biografia a zeci de milioane
rejsate se nMau ră'-pînrlite rlinlr-un stat. Par pe vremea aceea nimeni cort. La început am fnvătat să cikanar număra j>este 30 000 de/o- crn anual 35 milioane tone de
mediu dispersat, chimiştii şi lizicie- nu bănuia încă adevăratele comori tenc\iicsc cu ipsos, apoi am ter­ cuitori Aceştia locuiesc in vile cu minereu. (întreprinderea dc la Sil- dc tineri care participă astăzi la
nU nu an ştiut unde să le aşeze. De de la Kacihnnar. minat cursuHle pentiu mecanici si sau tură etaj, sau in casc cu 2-3 ver Day (S.U.A.) prelucrează anual construirea tării.
atunci încoace Insă ştiinţa despre am început să lucrez ca opera­ etaje. cu încălzire centrală şi :o/ 22 dc milioane dc tone). Combina­ „Tocilari01 — 11 se spune cu
►duliile colonie a progresat Cu m.ii Drum ul sc termina la V a lcm - canionul modern. tul va cuprinde, (Ic asemenea, o respect.
n.aie sau mai miră surprindere, ou navhu. La 27 mai 1057. \nurmaji tor la postul (le dlspecerot al la­ Ce sc lucc la Kacikanar după fabrică de aglomerare, o uzină — Ne vom petrece împreună
menii de şliin|ă au alint că marea cu lopoate şi fierăstraie, oamenii bricii dc beton o zi de muncă ? Sc ocupa oame­ pentiu elaborarea vanadiului, concediul pc litoralul Mării Ne­
najorildie a lucrurilor, oaie nc con s-au îndreptat spre Kuciliunar, Era Trei ani mai tîrziu. Zalira a ab­ o uzină mecanică şi o puternică gre. ca turişti, spune Lena.
dljionează existenta, Incepînd cu so­ Irig. pe a locui i se mai vedea ză­ solvit şcoala medic tehnica dc nii dc copii, sc duc la cincmatu- fabrică de beton. Aceslea nu sini Pe urmă se vor reîntoarce în
lul pe care păşim, hainele pe cam padă. construcţii. Peste un nn, se va pre­ qral sau la dans t Desigur, dar dccil primele proiecte. oraşul lor.
le îmbrăcam, alimentele cu care ne in primul rlnd Invală. Scara, fie­
hrănim si terminind ru propriile noa.« — Cine vrea sd Inceapci ? zenta la examenul de admdete în care al treilea muncitor descinde Strada principală a oraşului esle Se vor duce la Sverdlovsk, la
ue tes.itmi. au ţoale, in măsură mai — Şelul brigăzii, desigur I Institutul de construcţii. Pentru as­ manualele. Asta nu se poate ve­ luminată rle vitrinele numeroase­ Leningrad, la Moscova, în depla-
mare seu ma» mică, o structură cu SeiQhei Makarov, şeful brigăzii ta nu trebuie să plece de la Ka­ dea decît într-un oraş tlnâr. Şi aare, la reuniuni sau conferinţe.
lotdalâ. Kacikanar este un oraş construit lor magazine. Trecem prin faţa Dar apot se vor întoarce din
Există aşadar o adevărată „lume de tăietori de lemne a ales cel cikanar — cursurile şcolii medii de tineret. unul cinematograf „lunostm (Tine­
a coloizîlor*, în eare stereo cololdv mai frumos pm, a ridicat toporul tehnice şi tiliala institutului se tele) cu două săli dc spectacole. nou în oraşul lor.
iă explică, condiţionează şi prileju­ si l-a doborll Aşa a început con­ Fabrica este amplasată la un ki­ Pentru câ oraşul lor există, ei
ieşte procese dintre cele mai impor­ alia chior acolo. In 6 ani aceasta lometru de oraş. Drumul care du­ Ln stingă se aude muzică dintr-un slnt intr-un lei părinţii lui, trebuie
tante, procese caro joacă un rol în­ struirea drumului spre muntele de porte din taiga, s-a transformat in­ ce la ea trece prin taiga între­ reslauront. In lata acestuia, se deci să-l crească Vor trebui, de
semnat In viata naturii şi au In ace lier. Asa a început construirea tr-un oraş. Şi numai un kilometru prinderea este imensă, corpurile de al/ă un hotel, lată şi căminul. asemenea, să-$i crească copiii care
laşi ttmp importante aplicaţii Io combinatului de înnobilare a mine­ clădire ocupă 50.000 m p. Ne ailâm in camera nr 4, un­ vor veni In curlnd
tehnică. mai departe se altă fabrica de
Scrisă pe înţelesul tuturor, cartea reului de la Kacikanar, cel mal înobilare a minereului de la Ka­ — Capacitatea combinatului — de locuieşte Zalira Ahatova. lată D. MARK1Ş
prezintă viol şt atrăgător „lumea
Sdlolzllor*. aSlăuţindu-al cititorii oria