Page 32 - 1963-10
P. 32
Nr. 2731
rag. 4 Drumul socialismului
ULTIMELE STIDI + ULTIMELE $TID» a ULTIMELE. $TIRI * ULTlimE* $Tl6l ULTIMELE $T[ÎH
Ştiri (Lin lările
PHENIAN 8 (Agerptes), —
MOSCOVA 8 (Agerptes) —
In RP.D. Coreeană invătămln-
Uniunea Sovietică ocupă In
lul lelinic capătă o marc dezvol
momentul de lată primul loc In
lume in ceea ce priveşte numă tare. Dacă in anul 1958 existau
143 scoli tehnice cu peste 15000
rul medicilor. 448 000 de medici de elevi, In anul lyOil numărul
Specialişti acordă asistcnfa me şcolilor tehnice a lost de 855,
dicală populaţiei. iar al elevilor care studiau la
aceste scoli — de 276.000. In pre
fn Kazahslan, de excm/ilu, nu
Lucrările Adunării Generale a O.N.U. Vizifa generalului de armată mărul lucrătorilor medicali a t Horeşti uproaţre toţi absolvenţii
zent, In orusele şr aşezările mun-
crescut, In comparaţie cu peri
Leonfin Sălăjan în Indonezia oada dinainte dc revoluţie, de Şcolilor de suple ani intră la şco
NEW YORK 8 (Agerpres). — dene, consideră c i Interesele po lor omului In Vietnamul de sud plnă 50 de ori. lile tehnice.
Luni seara, Adunarea Generala porului vietnamez şi ale securităţii ce misiunea îşi va prezenta ra +
a O.NU, a început examinarea pro sale ar fi mai bine slujite dacă ar portul. DJAKARTA 8 (Agerpres). — ministru forteiorr nav«ale, vtcema- El este de 5 ori mai mure de
bleme» Incaicârii drepturilor omu II evacuate trupele străine din Viet Reprezentantul Uniuni» Sovietice. In dimineaţa zile» de 7 octom reşalul Omar Dhani, ministrul for ciI in Turcia si de i0 ori mai BUDAPESTA 8 (Agerpres). —
lui In Vietnamul dc sud. După cum namul de sud. Facem apel la gu Nikolal Fedorenko a respins ma brie. qeneralul de armată Leontin ţelor aeriene, profesor dr. Sartryo, mo re deci! In Iran. Doi mecanici din oraşul Pecs
se ştie, aceasta problema a fost in vernul SU.A, a spus el, să adopte nevra Iniţială de unele state inte Sălăjan. ministrul forţelor arrrMte ministrul sănătăţii, genera] de bri au construit un Irigtder de bu
clusă pe ordinea de v.i a Adunării măsuri fn vederea normalizării si resate fn împiedicarea unei exami- ale R.P. Romine. a depus o coroană gadă Suha/ito guvernatorul capi * zunar, copie miniaturală a mari
Generale Ia cererea a 1C> state. Adu tuaţiei sau să Înceteze de a mai năil aprofundale a problemei In dis de flori la cimitirul eroilor indone talei, generalul Umăr, comandantul lor frigidere. Dimensiunile Iul
narea Generalii discută această acorda ajutor unei tărl care refuză cuţie. Et a subliniat că Adunarea zieni din cartierul Kalibala. regiunii militare Djakarta. coman PRAGA 8 (Agerpres;. —
problemă cu prioritate, ca urmare a poporului său drepturile fundamen Generală este chemată să ia ne- Generalul de armată Leontin S»1- danţi de mari unităţi militare, ge întreprinderea „Agrostol* din s ln t: 15X20 cm., iar greutatea
situaţiei grave create in Vietnamul tale ale omului. Intlrziat măsuri In scopul apărării IT ian a vizitat apoi capitala In neral», colonelul Thaieb, preşedin Prosiefov a produs un tractor de 650 grame. Suprulala interi-
de sud. Pentru a Împiedica o dezbatere drepturilor omului şi intereselor po doneziei. tele Universităţii „Indonezia", Ho- oaiă din polietilenă a acestui fri
Dezbaterile au fost deschise rle largă şt eficientă cu privire lo si porului sud-vietnamez. El a decla In seara aceleiaşi zile. generalul ward Jones, ambasadorul american mic de munte de lipul TH-4-2-10*. gider cu pereţi dubli, bine Izo
reprezentantul Ceylonului. Gune- tuaţia din Vietnamul de sud şl re rat că Uniunea Sovietică este so A. J*nl. comandantul suprem al şi decanul corpului diplomatic, şefi Acesta esle destinat recoltării laţi, satisface ţoale cerinţele igie
tvardene. El a subliniat că mişcarea presiunile diemiste a fost iniţiată lidară c»i lupta patrioţilor din Viet armatei de uscat a Republicii Indo al unor misiuni diplomatice, atasa- nei. El este capabil sd rdeeased
de protest împotriva represiunilor o manevră de ultimă oră. Preşe namul de sud pentru libertate şt nezia. a oferit o receplie in cin li» militari străini. Au fost de fată nutreţului din regiunile muntoa atil produse lichide cit si solide.
organizate de aulorilălilc diemiste dintele sesiunii Adunării Generale Independentă si consideră că pro stea ministrului forţelor armate ale generali» şi ofiţerii superiori care se, de pe povtrnişurilc care au
a luat un caracter naţional. Deşi « dat citire unei scrisori a şefului blema stid-vietnamezA trebuie să fie R.P. Romine. 1n sala Madura a ho 11 Însoţesc pe generalul rle armată înclinaţia de 18—20 ■;/ado Volumul acestui mic frigider esle
problema aflată pe ordinea de /.l aşa numitei misiuni speciale a gu .rezolvată de poporul sud-vietnamez telului ..Indonezia". Au participat Leontin Sălăjan. de 1,5 litri de apă.
se referă In special la persecuţiile vernului diemist prin care invită însuşi, fără nlc» un fel de amesteo La receplie au luat. de aseme
religioase, de fapt Adunarea Gene „reprezentanţi al cltorva stole mem din afară. Deleqatul sovietic a pro generalul Nasution, locţiitor al mi nea, parte Pa vel Silard. ambasado
rală esle chemald să condamne In bre ale O.N U. de a pleca In Viet pus ca Adunarea Generală să ceară nistrului prim şi ministrul apărării rul R.P. Romine la Djakarta. şl i nirm ufii mm IU m ................... .. r t
tregul regim dicialorial al lui Nyo namul de sud pentru a lua perso copreşedinţilor conferinţei de la Ge şi securităţii, amiralul Martadinaia, membrii ambasadei.
Dinh Diem. Delegatul Ceylonului a nal cunoştinţă de evoluţia sitin- neva cu privire la Indochina — re-
înfăţişai un tablou veridic al (ero liei In legătură cu conflictul dintre pre'/entaniii Uniunii Sovietice şi Ma
rii poliţieneşti care domneşte in guvern şi hudişti-. Cercurile diplo rii Britani» — să ia măsuri In vede
Vietnamul de sud El a arătat că matice. relevă aqenlia United Press rea efectuării unei anchete la lata
150.000 de persoane se albi in în Internaţional, arală că Vietnamul de lorului cu sprijinul Comisiei Inter
chisorile sud vietnameze lără ludo. sud a făcut aceaslă propunere pen nationale de supraveqhere şi con
cată Rudişlii, care formează 80 la tru a evita o anchetă efectuată in trol In Vietnam.
sută HIn populaţia tării, slnt tratati baza unei rezoluţii a Adunări» Ge După ce delegatul Marii Britanii ALGER 8 (Aqerpres). — de sfîrsilul acestui an vor avea
ca cetăţeni de mina a doua. nerale. a sprijinit propunerea stalului Costa După cum anunţă agenţia France loc mori naţionalizări şi în alte
Gunewardene a subliniat că Sta A luat apoi cuvinlul reprezentan Rica. Adunarea Generală şl-a în presse. la 8 octombrie, la Bougie. sectoare Importanle ale economie»
tele Unite, care acordă un ajnlur tul (osia Ric.ăi. care a propus ca trerupt dezbaterea In problema în principal port al regiunii Kabilia. Algeriene.
substanţial regimului diemist şi ale preşedintele Adunării Generale să călcării drepturilor omului In Viet a avut loc un mare miting la care Un alt membru al guvernului al-
căror trupe se află In Vietnamul de desemneze pe membri» misiunii care namul de sud plnă marţi după- au luat parte mai multe mi» de qerian, Bachld Boumaz.a, ministrul
sud. joacă un rol important in eve ar urma să piere In Vietnamul de amiază. persoane Preşedintele Ren Bella. economiei naţionale, s a deplasat, dea-
nimentele din această tară Guver c»id şi să-şi suspende dezbaterile care s-a deplasai în această regiu
nul ceylonez, a declarat Gunewar- asupra problemei violării drepluri- ne. a rostit o cuvlnlare condam- semenea. in regiunea Kabilia, organi-
In C om itetul politic nlnd activital^a anliqu vcrnnmenilv zinrl în aceaşi zi la Tiz» Ouzou un
soecial lă a conducătorilor asa-zisului miting, la care au luat parte circa
5.000 de persoane. In cuvîntul său,
NEW YORK 8 (Aqerpres). — interzicerea experienţelor nucleare. Front al Forlelor Socialislr şi ca- Boiimaza a adresat din nou un
In continuarea dezbaterilor genera El şi-a exprimat convingerea că prin NEW YORK 8 (de la trimisul spe lificind-o drept „o încercare de di apel elemenlelnr antrenate in ac
le in Adunarea Generală a ON U., In continuarea unei politici de tralative cial Aqerpres, C. Alexandroaie: vizare a naţiunii". „Dar.â va fi ne ţiunea secesionistă din Kabilia. c.e-
voie. a declarat preşedintele Ren
şedinţa de marţi dimineaţa a hiat cu- şi înteleqpre Internaţională s-ar pu In dimineaţa zilei de 8 octombrie rlmlii-le să părăsească aceaslă ac
vlnlul ministrul afacerilor externe al tea valorifica mari resurse umane si preşedintele Comitetului politic spe Bella. vom mobiliza o sulă de nni ţiune. El a adresat apoi o che
Belgiei, Paul Henri Spaak. Acesta materiale care ar II folosite pentru cial, ambasadorul Mihail Haseqanu de algerieni in comitetele de vi mare la întărirea unităţii poporului
«-a referit. In primul rînd. la Tratatul a contribui ]a proqres»il ţărilor slab (R.P. Romtnă) a deschis prima sedin- gilentă", pentru a pune capăt ac aiqerian şi a subliniat dorinţa de
de la Moscova cu privire ]a interzi dezvoltate. „Sarcina cea mai Impor lâ a aceshii comitet. Dezbaterile au ţiunii antiguvernamentale El a fă „a rezolva toate problemele fără
cerea parlială a experienţelor nuclea tantă a actualului deceniu, o spus el, început cu raportul Comitetului spe cut cunoscut, totodată, că înainte vărsare de slnge".
re, subliniind importanta acestui acnrd o constituie lichidarea marilor deose cial Însărcinat cu cercetarea politicii
pe calea spre rezolvarea problemei biri care există Inlre ţările industrla- de apartheid dusă de guvernul din
dezarmării si destinderii încordării in li7Ale şl lările insuficient dezvoltate Republica Sud-Africană
ternaţionale. El h ar.ilat că acest prim precum şi o mal echitabilă distribuire A luat cuvlntul în calitate de pe- Noi acţiuni ale p a frio |ilo r din Sarawak
pas trebuie continuat şl că trebuie a resurselor şi veniturilor mondiale**. IMionar Olivier Tambo, vicepreşedin
căutale mijloacele de a extinde înţe In intervenţia sa ministrul de exter t e partidului Congresul naţional a- KUCHING 8 (Agerpres). — de asemenea, că inlentioneazâ 6ă vi
legerile internaţionale şi in alte pro ne al Norveqiet s-a referit la pro frican din Republica Siid-Alru ană. Agenţiile de presă semnalează noi ziteze personal acest teritoriu şi că
bleme. blema pe care o ridică politica de care a vorbit despre regimul de te acţiuni ale patrioţilor din Sarawak. guvernul central esle hoiărlt să ia
Pe de altă parte, in declaraţia sa, discriminare rasială a guvernului roare $i priqoana la care sini supuşi care au provocat în ultimul timp În noi măsuri pentru a pune capăt luptei
ministrul de externe belgian 6-a re sud-african rerlnd adoptarea unor patrioţi» siid-africani. semnate pierderi trupelor coloniali} pentru independenta naţională a pa
ferit la unele probleme in care a apă măsuri râie să pună capăt măsurilor Vorbitori» au subliniat necesitatea engleze din acest teritoriu. trioţilor din Sarawak. In acest scop.
rat punctul de vedere al guvernului rasiste du» această tară. unei solulionăr» concrete a problemei Intr-o declaraţie făcută la 7 octom trupe malayeze au şi fost trimise spre
său şl al puterilor occidentale. El a A vorbii In continuare ministrul tn discuţie prin adoptarea de măsuri brie, prim-nunislrul adjunct al Fede Sarawak pentru a acorda ajutor tru
cerut astfel, menţinerea tn conlimm- de externe al Filipinelor. Salvador urqenle peulru lichidarea aparlhei- raţiei Malavezc. Abdul Razak, a lost
re a trupelor O.N.U. in Congo, adop l.opev., care a scos In evidentă impor d»i!»ii $1 a căror transpunere In prac nevoit .să recunoască că situaţia din pelor engleze care continuă acţiunile
tarea unor rezoluţii ..moderate" in tanta unei anchete internaţionale or tică să lie urmărită pas cu pas de Sarawak este serioasă. El a arătat, împotriva forţelor patriotice.
problema Alricii de sud şi Portuga ganizată în cadrul O NU In Vietna către o Comisie specială a O.N.U.
liei şi a sprijinii Piaţa comună vest- mul de sud. In Inlervenlia sa el s-a Reprezentantul Guineei a 6ubJiniat
europeanâ si extinderea ei asupra referit, de asemenea, Ia problema Fe că unele ţări occidentale. printre
unor teritorii africane. deraţiei Malayeze. care Anglia, S.U.A., Franla. Germania Stare de urgenţă în Republica Dominicană
A luat cuvlntul. de asemenea, mi In cadrul şedinţei a luai cuvlntul occidentală, Belgia, continuă să în vituri» de stat miliiare sâvîrşlle la
nistrul afacerilor exleri>e al Norve şt ambasadorul Siriei. Tarazi. care a treţină relaţii economice cu Repu SANTO DOMINGO 8 (Agerpres).— 25 septembrie.
giei, Halvard Lange, care a salutat vorbii despre situaţia din Orientul blica Sud-Africană şi să livreze arma Guvernul Republicii Dominicane a După cum transmite agenţia UPI, R. P. BULGARIA: In apropierea oraşului Blagoevurad s-a ‘mili
Tratatul de la Moscova cu privire la Mijlociu. ment guvernului rasist de la Preto Instaurat In noaptea dc 7 spre 8 oc detaşamente ale poliţiei au Înconju tat o noui întreprindere: Combinatul de textile Gote Delcev. In
ria. In încheiere, reprezentantul Gui tombrie „starea de urgentă" pe teri secţia de tes&Lorie lucrează 4b0 războaie automate.
neei a cerut suspendarea drepturilor toriul tării şi a Interzis ţoale mitin rat universitatea şi au deschis locul
Convorbiri între U. Thant şi Adoula Republicii Sud-Africane In O N.U. 6au gurile şi demonstraţiile In capitală, împotriva studenţilor. Alte unităţi
ale poliţiei au aruncat grenade cu
chiar excluderea ei din organizaţia
NEW YORK 8 (Agerpres). — Congo pentru primele 6 luni ale a- mondială. ca urmare a unor Incidente violente gaze lacrimogene pentru a împrăştia Comunicatul final al celei de-a
care s-an produs la 7 octombrie. A-
Primul ministru conqolcz. Adoula. ntilul viilor. Adoula şi unele puteri Au mal luat cuvîntul reprezentanţii genţiile occidentale de presă relatea pe studenţi. Mai inainle, demonstran
care se află la New York. a avut luni occidentale doresc menţinerea torte Nepalului. Maurilaniei şi Tanganicăi. ză că poliţia a dat o adevărată bă ţii au ieşit pe străzi manilestind opo treia Reuniuni Mondiale a Ziariştilor
lor O.N.U. in Congo, cu ajutorul că ziţia (aţă de junta militară domini
convorbiri cu secretarul general a.l La ONU. a fost difuzat în rîn- tălie cu aproximativ 2.000 dc stu cană. BEIRUT 8 (Agerpres). — cură de un larg sprijin din partea
O.N.U., U Thant, şi cu ministrul de rora să-şi consolideze poziţiile in a- dnrile delegaţiilor raportul Comitetu denţi dominicani care s-au baricadat Potrivii agenţiilor de presă, 70 de La 6 octombrie a (ost dat publi autorităţilor şl monopolurilor. De
externe al Belgiei, Spaak. Convorbi ceastă tară. lui special însărcinat cu cercetarea cităţii la Beirut comunicabil final asemenea, ei îşi manifestă solid î -
Potrivit agenţiei Associated Press, In incinta Universităţii din Sanlo Do- studenţi au (ost arestaţi, iar mal
rea cu secretarul general a fost con- politici» rle apartheid a guvernului mlngo pentru a prolcsla împotriva lo mulţi au lost răniţi. al celei de-a treia Reuniuni Mon rilalea cu ziariştii democraţi şi pro
Adoula a discutat cu Spaak proble R.S.A.
sacrală examinării problemei menţi diale a Ziariştilor, desfăşurată pe gresişti din ţările încă dependente,
ma unui ajutor tmunciar belgian pen bordul motonavei „Litva", între 2J supuşi la persecuţii de lot felul.
nerii eventuale a trupelor O.N.U. în tru Congo. septembrie şi 3 octombrie 1R6.T. Ld Referinrlu-se la succesele repur
Rezoluţia Comitetului S itu a ţia d in H o n d u ra s Reuniune an participat 260 rle zia tate Îj» pofida greutăţilor de presa
de tutelă privind rişti, din 60 dc tari, printre care progresistă, comunicatul consem
ş» din R.P Roinină.
nează rolul important pe care l-au
întrevederile Ini Couve de Murville independenta Rhodesiel MANAGUA 8 (Agerpres). — bri al partidului libera) al fostului Cea de-a lll-a Reuniune Mon avut şi continuă să-l aibă ziariştii
preşedinte Morales, au lost arestate
Corespondentul din Managua (Ni
la Washington de sud caragua) al agenţiei France Presse şl sînl deţinute Intr-un loc denumit dială a Ziariştilor, se arată In co progresişti din ţările eliberate cit
municat. a avut loc intr-un mo
tehnic ş» profesional
ajutorul
$i
transmite că, potrivit ştirilor din di- „La Fortaleza", fn apropiere de fron ment cinrl eforturile unile ale po acordat lor de ziariştii din ţările
WASHINGTON 8 (Agerpies). ~ suspensie". Din surse apropiate ca NEW YORK 8 (Agerprei) — Ierlle surse sosite din Honduras, In tiera cu Nicaragua. poarelor au dus la semnarea Tra dezvoltate şl îndeosebi rle cei (lin
La Washington an continuat la 8 sei Albe sa relatat că încercările Comitetul rle tutelă al Adunării Ge această ţară sc Intensllicâ actele de Autorităţile miliiare din Honduras, tatului privitor la interzicerea par tarile socialisle.
octombrie întrevederile ministrului părţii americane de a convinge pe nerale a ONU. a adoptat la 7 oc sabotaj şi rezistenţa armală împotri transmite France Presse, iau măsuri ţială a experienţelor nucleare. S.»- In conhnuare, participanţii la
afacerilor externe al Franţei. Couvo Couve de Murville de necesitalea severe împotriva radio-amalorilor Iuţind marile sperdiilc generate de reuniune subliniază răspunderea de
de Murville, eu oficialităţile amc- promovării rle către Franţa a unei tombrie o rezoluţie in care se cere va regimului condus de colonelul pentru a-i împiedica să transmită Tratatul de la Moscova, oare con osebit de mare ce revine ziariştilor
politici externe „comune** nu au acordarea independentei Khodesiei Osvaldo Lopez Arellano. instaurai in stituie un prim pas spre destinde
Corespondentul la Washington al găsit ecou du» partea franceză. de sud. In favoarea rezoluţiei au vo- urma loviturii miliiare de slat de ştiri in străinătate cu privire la sltu- rea încordării, ziariştii Înţeleg că devotaţi cauzei păcii, libertăţii $i
progresului şi scot în evidentă cam
aqcnllei France Presse relatează că Astfel. roferindu-.se la problema lat 85 de ţări. două s-au pronunţai săplămina trecută. După cum relevă aţia din ţară. n»ai sint necesare încă mulle efor pania intensă desfăşurată de el îm
la Intttnireu cu subsecretarul do creării forţelor nucleare multilate împotrivă, iar 11 s-au ablimit de la agenţia, detaşamente de guerilă, for turi pentru asigurarea păcii. potriva acelor aqenlii rle informa
stat, George Bell, au lost trecute rale în cadrul N.A.T.O., problemă voi. Reprezentantul Angliei nu a par- male din membrii gărzilor civile ale Remanierea guvernului Expnmlndu-si solidarilalea cu ţii. acelor posturi rle radio şi te
în revistă problema politicii agrare cviro a formal obiectul unor vii licipal la voi. S-an ab(inut rle la vot : fostului preşedinte Villeda Mora mişcarea penlru progres şi liber leviziune, organe de presă şi ci
a celor două ţări (unii observatori controverse în lumea occidentală, Franla. Canada. Italia, Australia. Bel le*, au alacal luni scara cazărmi ale irakian tate naţională, care se desfăşoa nematografic. care. aflînrlu-se în
afirmă că a fost abordată chestiu agenţia France Presse precizează gia. Olanda. Japonia, Nona Zcclamlâ, armatei in diverse localităţi din re ră In Africa Asia si America Lnii- slujba monopolurilor, aţilă spiritul
nea aşa-zlsulm „război al puitor**!, că ..ministrul francez a ocolit o În BAGDAD 8 (Agerpres). — na, participanţii la Reuniune îşi ex războiului rece şi al uri» de rasă.
problemele legate de viitoare e ne cercare a pârlii americane de a-l Turcia. Salvador şi Statele Unile, Im- giunea Sau Pedro Sola. important Postul de rad> Bagdad anunţă că primă convingerea că aclinnile în
gocieri tarifare din cadrul Gali. pre convinge Asupra opurlundălii va potrivă au votai Republica surl-Afri- centru comercial situai in nordul prinir-un decret prezindcnlial a fost apărarea păcii, deparle de a însem Ziariştii participanţi la cea de-a
cum şi o serie de chestiuni Iman Fran|d să consimlă să se alăture cană şl Portugalia. Hondurasului. In acelaşi timp, potri acccptabt la 7 octombrie demisia a na renunţarea la lupta penlru asi lll-a Reuniune Mondială consideră
ei a re. celorlalte ţâri N.A.T.O. în vederea Rezolulia, care va fi înaintată Adu- vii agenţiei UPL noul guvern a or gurarea libertăţilor nalioiidle şi in ca o necesitate primordială pentru
Couve de Murville u avut. dc înfiinţării unei astfel de forte**. nării Generale a O.N.U., cere guver trei miniştri şi remanierea guvernu dividuale, . contribuie ld crearea ce el să contribuie la lupta pentru
asemenea, o nouă întrevedere cu Comenliiirl vizita lui Couve de nului englez să nu transfere suvera donai luni armatei să instaleze cui lui irakian. lor n»ai bune condilii penlru vic coexistenta paşnică, destinderea în
secretarul de stal american Dean „Murville la Washington ziarul buri de mitralieră in piaţa centrală Miniştrii rlemisionari sini : Naji Ta- toria rapidă a forlelor care luptă cordării şl tmhunâlăliroa reiaţi i lor
Ruik „New York Herald Tribune" subli nitatea şi controlul lorlelor nrmalc din Teguciqalp.i. leb. ministru ol industriei. Jawad El penlru inrlepenrlenlă şi progres. Nu internaţionale. Ziariştii trebuie să-şi
Relerindu-se la îi»trevederile mi niază că aceasta are toc intr-un actualului guvern rasist sud-Rhorlesi- Pe de altă parte, ambasada Repu A!aos6i, ministrul finanţelor, şi Rajab mai lichidarea sistemului colon»;»), aducă contribuţia la o şi mai lar
nistrului de externe francez la moment cind „relaţiile dintre Fran- an şi să traducă In violă, cil mai re blicii Costa Rica din Tegucigalpa a Abdel Majid. ministrul reconstrucţiei. se arală In comunicat, poale aduce gă înţelegere reciprocă internaţio
Washington, agenţia France Presse pede posibil, rezoluţiile O.N.U. c»i Aqenlia Franco Presse subliniază că popoarelor Africii, Asiei si Amcri- nală. la slăbirea treptată a »‘ncor-
subliniază că acestea „nu au dus ta şi SU.A. merg pe drumul con privire la acordarea independentei făcut cunoscut că numai în ziua de cn Latine pacea adevărată penlru dării şi la stabilirea dc reia ţii nor
la reglementarea problemelor flictelor". popoarelor aflate 6ub dominaţia co duminică 17 persoane au cerut azil cei trei miniştri demisionaţi, care nu care luptă aceste popoare. male înlrc state.
făceau parte din partidul Baas au
lonialistă. politic. Peste 800 de persoane, mem Participanţii la Reuniune salută RcMfirmînrlu-şi dorinţa rle cola
fost înlocuiţi cu elemente baasisle. lupta dusă de ziariştii democraţi din borare. participanţii la cea de-a
Poslul rle radio Bagdad a âiiunlal ţările progresiste, ale căror posibili llf-a Reuniune Mondială a Ziariş
apoi unele modificări în distribuirea tăţi de aclivilale sini limilale, in tilor cheamă pe colegii lor din lu
Uganda se proclamâ republicâ portofoliilor mimslcriale. timp ce presa reaclionară se bu- mea întreagă să-sl unească efortu
rile în vederea desfăşurării unei ac-
hvilăli fructuoase in apărarea păcii.
KAMPALA 8 (Agerpres). — Preşedintele republicii csle ales Oi propun organizai en l|uei intî!-
La Incepdul La prima aniversare a Indepen pe lermci» de 5 ani. După şapte Ravagiile provocate de uraganul Flora niri a reprezentanţilor Organizaţiei
teii an şco- denţe». ootombrie. Uganda se orc do dczbflleri. Adunarea Naţio internaţionale a /iarişlilor (O.I Z )
nală din Uganda a ales în funcţia
scrie re- proclamă republică. Ea va continua dc preşedinte al republicii pe Mu- NEW YORK 8 (Aqerprc). pe in întregime, două cincimi din şi ai Federaliei Internationale a
v ii ta pariziană să râmînă in Commonwealth. lesa al Il-lca, regele Ugandc». Preşedintele Republicii Haiti, Du- suprafaţa agricolă a tării fiind dc Ziariştilor penlru examinarea pro
Fio • Obser- vdîier, a proclamat la 7 oclombnu nelolosil. In acelaşi limp, el a ară blemelor rle mieros comun.
» a leur* — burje- stare rle „rle/.astru ualional" în tat că toate rezervele alimentare Delegaţii Ia Reuniune au cei ut
lul Invuţămintu- Haiti, ca urmare a ravagiilor pro \înl inundate.
Ini esle In Fron- Venezuela •* Continuă campania de represiuni vocate de uraganul „Flora**. Iii Cuba. după cum transmite a- Comitetului Internaţional penlru co
ta cu cel puf in Potrivit datelor oliciale, in acea grnlia Prcnsa Latini», uraganul „Flo operarea ziariştilor să studieze do-
50 la sulă Inleri- şi arestări a elementelor progresiste stă Iară uraganul, care a bintoil ra" s-a abătut din nou asupra te sibililălile ca ce.i de-a IV-a Reu
or necesităţilor a fost ncmaiintilnil in ultimii ritoriului larii, hînhiind îndeosebi niune Mondială a Ziariştilor să fie
In FOTO: De 0 6.T rle ani. viteza violului alingînd în regiunea de sud-vest a provinci
ani, acest vagon CARACAS 8 (Agerpres). — in noaptea dc vineri spre sînibătă, 100—200 km pe oră. a provocat ei Gimaquey şi in provincia Ori- convocată pe teritoriul Americii
lin slrada Vangi- Regimul antidemocratic din Vene este înconjurat de poliţie, care pro moartea a 4.000 de persoane. Agen onle. Vinlul a atins o viteză do 13:1 Latine.
' ord din Paris a- zucla a continuat luni campania dc cedează la percheziţii, casă de casă. ţia U P I. relatează că toate ora kn» pe ora. Se semnalează inun In încheiere, comunicatul relevă
dăposleşie săli de represiuni şl arestări In rîndurile e- locuitorii acestui cartier nu mal au şele din peninsula Tibnron (sudul dai»», s-au înregistrat viclime ş» pa marile şi Importantele sarcini care
cursuri in care emenlelor progresiste sub pretextul dreptul să iasă din casele lor, iar Republici» Haitii au fost distruse iu gube însemnate în agricultură. Pos stan in fala zlaritşilor democrat»,
învaţă 40 de e lichidării terorismului". Potrivit re oricare persoană care încearcă să proporţie de 40 pină la 70 la sulă. lul de radio Havana a ai»untat că
evi. uniţi prin aceleaşi idealuri. lără
latărilor agenţiei Associalcd Press, pătrundă aici esle arestată. Aceeaşi numărul persoanelor afeclate de c- 35.000 dc persoane de pe terenu deosebire rle nalionalilale, rasă sau
in cartierele pcriierice ale capitalei agen|le menţionează că aulorilălilc cest dezastru limd de aproximativ rile inundate au fost evacuate în concepţii politice, penlru apărarea
lărll, Caracas, au (ost arestaţi in de un milion, aproape u treime din oraşele Sanliaqo de Cuba şi Victo
ria dc las Tunas. Ca rezultat al
lir» do 48 de ore 500 de „suspecţi". au hotărîl să suspende cursurile tu- populaţia (Arii, uraganului a fost întreruptă circula demnităţii profesiunii lor Si a Pro*
Ministrul sănătăţii publice al Re
Tarlierul Lldice, care a lost teatrul luror şcolilor secundare din Caracas, publicii Haiti, Philippeau. a decla- ţia intre oraşele Santiago do Cuba greşului omenirii pe calea raţiunii,
mor Incidente Intrb poliţie şl civili care sini înconjurate de trupe. ral că recolta a fost distrusă aproa şi alte localităţi. bunăstării, democraţiei şi păcii.
si administraţia ziarului gir. 6 NUtU* nr, d. ii- - cz/4 l i 85, *v /»». ia n pl&UW la auffl.aiaj conform aprobârU Direcţiei Generale P.T.T.R, nr, 263.328 din 0 nolexubr ia 1949. — Tiparul i întreprinderea Poligrafică Hunodoara-Deva.