Page 34 - 1963-10

Pag. 2 Dramuf eodallamaltxî Nr. 2732
• ■■■MB -■

r*m
— A ţfr IE N SOI A —
I
bună a echipelor de fotbal fâadio la microfon „Avarul"; 20.45 Mu­
Ce ştim despre cărţi» 19 30 Teatru
categoria B şi C 11 OCTOMBRIE 1963 zică de dans; 21,15 Melodii popu­
lare.- 21,55 Interpreţi dc muzică
PROGRAMUL I: 5.05 Program uşoară; 22,30 Mari poeţi al lumii,
Amatorii sportului cu balonul ro­ în deplasare. Toomal de aceea este de polci; 5,25 Muzică populară; 22,40 Cfntă soprana Marja Volo- .
tund din icqiunea noastră, urmă­ bine ca antrenorii echipelor amintite şescu < 23,45 Muzică de dans.
resc cu un deosebit interes evo­ cit si jucătorii să depună toate efor­ 6,30 Emisiunea penlru sate; 6.40
luţia echipelor care activează In turile pentru ridicarea măiestriei spor­ Jocuri populare» 7,10 Melodii Buletine de ştiri $1 radiojurnale»
categoria B $i C Acest lucru este tive. Echipele pot realiza inlîlnîri $1 populare din ţări socialiste» 7,30 5.00; 6 00; 7.00; 11.00; 13,00,
cit se poale de firesc. Toţi sînt mal bune $1 totodată victoriile mult Sfatul medicului; 7.45 Cînlece; 17,00; 20,00; 22,00» 23,50 (progra­
dornici ca sportul de performantă din aşteptate 8,06 Melodii populare; 8.30 Selec- mul 1) 10,00; 12,00; 14,00; 16 00,
regiune să facă paşi Înainte, astfel 16.00; 21,30; 23,00; 0,50 (pro­
In schimb echipele Jiul Petrila. A.
ca ce) puţin o echipă să poată parti­ S. Cngir si Minerul Lupeni care acti­ îiuni din opere; 9.30 Mici formalii gramul II).
cipa in campionatul categoriei A. de muzică uşoară; 10.33 Album rle
Cum s-au comportat echipele de ca­ vează în categoria B, seria doua, se valsuri; 11.05 Muzică din operete,*
tegoria D si C in cele C etape ce prezintă mult mai slab. Deşi dispun 12 32 Muzică uşoară romineasrâ»
s-au desfăşurat plnă acum ? de loturi valoroase, echipele amintite 14.00 Muzică populară dm diferite
bat pasul pe loc. ocuptnd locuri mo­
După cum 6e ştie în acest an au regiuni ale tării; 15.00 Arii si sce­ 11 OCTOMBRIE 1903
promovat în categoria C trei echipe: deste In clasament. Cel mal slab se ne din opereta ..Ţara surîsului" He
prezintă Minerul Lupeni care pină nu
Victoria Călan, Minerul Deva şi Sl- demult a activat în prima categorie a DEVA: E permis să calci pe
derurgislul Hunedoara. Primele două ţării. Ea ocupă penultimul Joc în Lehar; 15 30 Muzică de estradă» Iarbă — cinematograful „Patnayt
au reuşit ca după 6 etape să ocupe clasamentul general, deşi din lot fac 16 00 Cînlece pioniereşti; 16.15 Ordinul Ana — cinematograful
locurile 4 si respectiv 5 in clasamen­ parte majoritatea jucătorilor care au Vorbeşte Moscova!,* 16 45 Ciulă „A rta“ ; SlMERIA: Idiotul — ci-
tul general avind diferenţă de numai activat în cateaoria A. Se vede cii la orchestra dc muzică populară a nematngralul „Muncitorul" ; PE
un punct fa(ă dc lider. In schimb echi­ Lupeni nu 6e depun eforturi la an­ Filarmonicii de stat rlin Arad t 17.30 T ROS A N I: Nori albi — cinema-
pa Siderurgicul Hunedoara 6e află trenamente, jucătorii aşteaptă ca re­ In slujba palrioi ; 18 00 Muzică n- ingratul „Republica" ; Elena din
pe penultimul loc în clasament cu 5 zultatele să vină de la sine, lucru He soară cerută dc ascultători ; 18.30 Troia — cinematoqralul „7 No­
puncte si cu un golaveraj slab. Se neconccput. Silualia fn care se nă­ Muzică populară ; 19.00 Jurnalul
poate spune că echipele din catego­ şeşte echipa Minerul Lupeni trebuie satelor.- 20 30 Noapte bună. copii: iembrie" ; ALBA IULIA : Cen-
ria C si mai ales Victoria Călan sl săfleanmlt rlegîndit conducerii aso­ mnşhi — cinematograful „Victo­
Minerul Deva s-au comportat oarecum ciaţiei. secţiei de fotbal si antreno­ „Cocosul cel Utet" ; 21 00 Călăto­ ria" ; Expresul dc seară — cine !
mulţumitor. Toate cele trei echipe rilor. In felul tn care au început cam­ rie literară; Bucuresli-laşi ; 21,15 muloqiatul „23 August" < SE/3/-S.
n-au pierdut nici un meci pe teren pionatul echipele din calegoria B Hin Muzică de dans,* 21.45 Părinţi si împotriva zeilor — c/nema/ogru-
propriu. In 6chimb echipele din cate­ reqiunea noastră nu Insă să 6e între­ copii ; 22,39 Muzică de dans. tul „ Progresul" ; Dragostea nu
goria C n-au dştigal nici un meci in vadă perspectiva ocupării primului PROGRAMUL II : 10,10 Pe stru­ Alioşa — cinematogralul „Sebe­
deplasare Cel mai slab s-a compor­
Plnă în ziua de 8 octombrie loc în clasament si deci speranţa pro­ ne de vioară — program de me­ şul" i ORÂSTIE: Regina stafiei
la gospodăria -qricolă colecti­ tat in deplasare echipa Siderurqis- movării în categoria A. Zecile de mii lodii populare,- 11,30 Potpuriuri de de benzină — cinemaloqtoiul
§ T Si IRI ii B II ir A\ IRI & vă din Băcăinli, raionul Orăş- tul Hunedoara care a pierdut cu sco­ de susţinători al echipelor amintite muzică uşoară; 12.05 Formalii ar­ „Patria" ; Şampanie şi melodii —
ruri categorice. înseamnă că nici plnă
f/e, se recoltase porumbul de acum echipele nu sînt puse la punct aşteaptă o comportare mai bună si tistice de la sale? 13,00 Din cînle- cinematograful „ Flacăra" ; HA­
pe o supralală de 45 hectare. cu pregătirea îar moralul jucătorilor satisfacţia unor victorii ca urmare a cele şi dasurile popoarelor; 13.40 ŢEG : Uoco şl Ira/ii săi — sena
Impodasvle descoperiri istorice IN POTOGRAFIE: Brigada atunci cind susţin fnlîlniri în depla­ unui joc frumos, desfăşurat tn limite­ Solişti romîni de muzică uşoară i î şi II — cinematograful „Ponu-
le sportivităţii, cu faze adevărate dc
a doua dc clmp condusă de sare este scăzut. Se ştie că atunci fotbal pentru care există condiţii des­ 14 05 Sclertiuni din operete» 14 35 lar" i BRAD: Riul şi moartea
pe feritoriyă Transilvaniei losil Crişan, h recoltatul po­ cînd o echipă este bine preqătită, tul de bune. Muzică populara rlin Muntenia; — cinematogralul „Sl. roşie" ,
cînd desfăşoară un joc frumos, rezul­
rumbului.
LONEA : Strada mezinului — cl-
tatele nu Intirzie să se arate cluar V. AIBU 16,51 Melodii nemuritoare» 18,45
CLUJ 8 (eorcsp. aqerprcs). clujeni. In această direcţie s-au fă­ nemalogralul „ Minerul" ; TEIU$:
Cercetătorii de la Institutul de cut noi săpături la Grădiştea Mun- Bunica Sabclla — cinematograful
Istorie al filialei din Cluj a Aca­ celulni, unde a fost dezvelit aproa badurul" — In 1854 — In anul ur­ „V ictoria"; 7.LATNA: Moara
demiei R. P. R-. eontinuînd săpătu­ pe jumătate din zidul Cetălii mari. GIUSEPPE VERDI mător premierei din Italia. diovolulut — cinematogralul
rile arheologice pe teritoriul Tran­ zid ce a fost refăcut de o garni­ Cu celebra operă „Aida" $i-e în­ „ Muncitorul" ; IHA ; Omul cu
silvaniei. ou descoperit In comuni zoană romană. Tot aici s-a mai des­
Slntana, din regiunea Crişnncf o coperit un nou sanctuar patrulater, ceput In 1684 activilalea prima for- două lele — cincmaioqtalul „Lu­
cetate puternică ce datează din pe­ cu slîlpi din piatră de calcar Ast- 'Astăzi, se înipltneso 150 de ani succese răsunătoare („Don Carlos". 10110" va li Interpretat de cunos­ molie roinlneascâ stabilă de operă. mina" ; APOLDUL DE SUS: Ham-
rioada lirzie a bronzului De ase­ fp.l cetatea dacilor de pe dealul de la naşterea celui mai popular „Aida", „Bal mascat", Torla desti­ cuta clntăreaţă sovietică Galina $i tot „Aida" a fost reprezentată lei — cinematogralul „23 Au-
menea, ei au descoperit in comuna Grădişte! numără 8 sanctuare dis­ convpozilor de operă din veacul nului") l-a condus spre deplina afir­ Olcmicenlco, solistă a Teatrului la deschiderea. In 1891, a primei gu.sf" ; C ALAN : Căpitanii lagu­
Satu Mare din raionul Odorhoi o puse pe două terase mori trecut — Giuseppe Verdi. Viata si mare creatoare („Othelto", „Fals- Mare din Moscova. Pe aceeaşi sce­ stagiuni a Societăţii „Opera" (de­ nei albastre — cfnemofogra/t;/
aşezare fortificată, iar la Tuşnad — La Buciumi, in raionul Zalău, să­ activitatea lui creatoare constituie tuli"). nă va avea loc, In curlnd, premiera „l.C.S.H".
un lăcaş de cult funerar. Acestea păturile făcute au scos la iveală Muzica lui Vcirli, prin excelentă operei „Bol mascat". venită ulterior „Opera Romînă din
datează din perioada Urzic a bron­ o pildă de ataşament fată de as­ Spectacolele cu opere de Verdi Bucureşti" )• De asemenea, deschide­
zului si din cea timpurie a fierului. un caslru (aşezare) de mărime mij­ piraţiile poporului său. Participant nobilei, inspirată, accesibilă, rănii- rea operelor din Cluj şi Timişoara (B u tdu i
Perioada de înflorire a Daciei a locie ocupat de cohorta romană a activ la lupta de eliberare a Ita­ ne sirius legală de pămînlul Ita­ vor preztMila cu acelaşi prilej şi
stat si ea în alenlia cercetătorilor 11-a a Britlonilor. liei de sub jugul austriac, luptător liei. Corurile sale cu conţinut pa­ operele de stal din Cluj, Timişoara s a făcut cu aceeaşi operă.
penlru unitatea patriei sale, Giusep­ triotic s-au desprins de operă, cir- si laşi- Aproape Întreaga creaţie a Iul m eteorologie
pe Verdi rămtne un mare patriot culind separat ca melodii revoluţio­ Majoritatea orchestrelor noastre Verdi figurează In repertoriul per­
Bogat sortiment de articole de confecţii tn muzică si un revoluţionar în su­ nare. Umanismul $i dramatismul simfonice participă, de asemenea, la manent al teatrelor lirice din ţara PENTRU 24 ORE
biectele genului liric-dranialic. caracterizează multe din subiectele manifestările consacrate evocării lui
Maqazinele de confeclii din în* Rezervele dc mărfuri asigurate Născut în Roncole si mort la şi eroii lucrărilor salo; ariile şi Verdi. La Bucureşti, orchestra de noastră Cintăretil cel mal de sea­ Vremea se menţine răcoroasă,
treaqa tară au pus in vi uzare pen­ pentru sezonul rlc toamnă si iarnă Milano, Verdi a studio a Radiote- mă, Inceplnd cu Hnrlclea Darcleă, cu corul noros. Vor codea pre­
tru sezonul rlc toamnă şi iarnă un din acest on sînt mai mari deci t leviziunii va sus­ Elena Teodoroni, Popovici-Bayreulh, cipitaţii sub formă dc ploaie. Vini
boqal sorliment de articole de con­ desfacerile realizate in aceeaşi pe­ cunoscut o viată 150 de ani moderat din nord-est şi est. Tem­
fecţii rioadă o anului trecut cu 73 lo zbuciumată, allt ţine la 10 octom­ ca şi soliştii dc astăzi a! operelor peratura, ziua va fl cuprinsă
Printre ultimele, noulâli din ma­ sulă ta raglanele din ţesături imper­ familiară cit şi brie un festival de stat, $î-au Înscris în repertoriu între 12 şi 17 grade, iar noaptea
gazine se numără raglanele dm le- meabile pentru bărbaţi, cu 36 la socială. Conflicte­ de Ia naşterea com pozitorului „Giuseppe Verdi"* Ia I do de frunte, rolurile din ope­ intre 4 şi 8 grade.
sătnri impermeabile pentru femei sulă lo raglanele din ţesături im­ le cu cenzura epo­ la care Îşi vor
si bărbaţi paltoanele din urson permeabile pentru femei, cu 10G la da concursul unit dintre cei mai rele verdiene.
bDÎeat pentru femei, paltoanele din sută Ja pardes'iile bărbăteşti, cu 18 la cii. cîntecele cu continui revoluţio­ ansamblurile vocale de mare fru­
imitaţie dc blană penlru copii, st sulă la paltoanele bărbăteşti ele. Ast­ nar ce i au atras represaliile auto­ muşele melodică au cucerit totdea­ buni interpreli ai repertoriului ver-
fel. maqazinele de specialitate sînt rităţilor, atitudinea contradictorie a una ascultătorii. dian. Spre sfîrsilut lunii octombrie,
altele. Toate confecţiile sînt execu­ aprovizionate corespunzător cerin­ studioul de televiziune va transmite
tate după linia modei actuale. în criticii muzicale către sfîrşitul vie­ Giuseppe Verdi poate fl socotit PRODUCĂTORI !
ţelor. ţii, nu i-au creol un climat favo­ cel mai rle seamă realist din opera o emisiune specială muzical-lilora-
general din ţesături noi in con­
rabil dezvoltării geniului său mul­ occidentală în veacul trecut. Lu­ iâ închinată marelui compozitor
texturi si culori variate. (Age-rpres) CONTRACTAŢI ANIMALE C U STATUL. CREŞTEREA ŞI LI-
tilateral. Drumul lui Verdi cuprinde crările lui. au pătruns repede si la Italian. VRAREA ANIMALELOR CĂTRE STAT CONSTITUIE PENTRU
np/oape trei sferturi de secol. Ino­ noi, iar muzicieni romlni ca Ilari- Concerte memoriale sau meda­
Aparatură medicală modernă vator Îndrăzneţ, Verdi a năzuit spre clca Darclec, Ciprian Porumbescu, lioane „Verdi" ou pregătit Orches­ FIECARE GOSPODĂRIE O IMP ORTANTA SURSA DE VENI­
crearea unei drame muzicale au­ Dimitrie Vulpian s-au bucurat d* tra simfonică a Cinematografici si TURI MATERIALE.
tentice. Căutările lui au fost Inso­ preţuirea marelui compozitor ita­ celelalte formalii simlomce din tară. CU BANII OBŢINUŢI PRIN LIVRAREA ANIMALELOR CĂ­
Inspecţia de stat pentru Igienă drele medicale de aici ou fost or­
fi protecţia muncii din Ministerul ganizate cursuri de perfecţionare lite totdeauna de lupta pentru rea­ lian- Creaţia lui Verdi este de mult TRE STAT, PUTEŢI PROCURA BUNURILE DE CONSUM DO­
Sănătăţii si Prevederilor Sociale a- la institutele de inframicrobiologie lism, iar inovaţiile s-au sprijinit Sărbătorirea a 150 de ani de la cunoscută şi preţuilâ în tara noas­ RITE.
cordă o alenlic deosebită dezvol­ al Academiei R. P. Romine si ,,D:. ferm pe tradiţiile opeiei clasice ita­ naşterea lui Giuseppe Verdi — re­ tră Primele reprezentaţii verdiene
tării reţelei sale de laboraloaro I. Canlacuziuo" din Capitală si la liene si pe muzica populară. comandată de Consiliul Mondial al
teritoriale, care constituie buza leh- Institutul de medicină din laşi. După o sene de opere cu con­ Păcii, In cadrul marilor aniversări au început la Bucureşti In 1845, cu
n*că în activitatea sanilaro-antiepi- Dc asemenea, laboratoarelor de tinui istorio („Nabucodonosor", culturale — va fi marcată In tara opera „Nabucodonosor", Interpreta­
demică si de proiecţie a muncii.
toxicologie li s-au pus la dispozi­ „Lombarzii", „Alilla", „Emani", „Bă­ noastră printr-o serie de manifes­ tă de o trupă de cînlăreti italieni.
tn ultimul timp au fost create ţie aporaie medicale care contribuie tălia de la Legnano") ou urmat Iu- tări artistice.
laboratoare regionale de virusologie la desfăşurarea în toi mai bune Teatrul de Operă sl Balet al Operele „llcrnani" şi „Lombarzii"
dotate a» aparatură medicală mo­ condiţii a muncii de cercetare ştiin­ crăiile cu fond social, care l-au im­ au lost prezentate publicului nostru
dernă : centrifugi cu turalie mare, ţifică. pus in lumea întreagă („Rigolctlo", R P.R. n programat spectacole cu
ultratermoslate, incubatoare, aparate „Trubadurul", „Traviata"),- apoi, o „Trubadurul" „Othcllo” $i „Rlgolet- la numai cltiva ani după premie­
penlru distilat apă ele. Penlru ca­ (Agerpres) perioadă de maturitate, plină do lo“. Rolul Gildel din opera „Rigo- ra de la Scala din Milano, iar „Tru-

ANGAJAMENTE I NFÂPTU

Dc la înalta tribună a marelui sfat al lărlt noastre — Sesiunea Bogăţia — rezultat din alte surse. Şi aici, nu e vorba le, Iar din producţia de porumb vor
mimat de veniturile gospodăriei, ei
vinde 6latului, peste prevederile con­
lesiivâ a Marii Adunări Naţionale, consacrată încheierii colectivizării
agriculturii — participanţii ia discuţii, printre altele, şi-au luat un- al hărniciei şi şi de atitudinea înaintată a colecti­ tractuale, mai mult de 20.000 kg.
gujamente Irumoase pentru activitatea dc viilor. In mod deosebit viştilor. de contribujia lor la asigura­ După cum este cunoscut, 6eceta din
s-au angajat să nu precupeţească nici un efort, să lolosească loatc atitudinii noi faţă rea fondului central al stalului de acest an a avut o influentă negativă
posibilităţile de care dispun pentru a ridica gospodăriile agricole co­ produse agricole vegetale şi anima­ asupra unor culturi, printre care şl
lective Ia un nivel mai înalt, dc a le dezvolta continuu din punct de de muncă liere. Din vînzareo către stat a linei asupra trifoiului. Cu toate acestea,
vedere economic şi organizatoric. de la oi. a unor animale îngrăşate, a GRUPUL ŞCOLAR PS CONSTRUCŢII DIN DEVA
Printre cei care au vorbit tn acest tel Io sesiune a fost şi iov. unor mari cantităţi de lapte şl produ­ în afară de cantităţile destinate Inşi-
Kirr loan, preşedintele gospodătiei agiicole colective din Apoldul de Hărnicia şl atitudinea nouă fată se lactate de cereale şi plante In­ lozărll, colectiviştii de aici au obţi­
Sus. Fâctndu-se ecoul tovarăşilor săi dc muncă, el şi-a luat unele de muncă caracterizează pe majorita­ nut o cantitate frumoasă de sămîn- A N U N Ţ Ă
angajamenie oare au lost primite cu vii aplauze de întteuga asis­ tea - colectiviştilor din Apoldul de dustriala etc., ei obţin an de on ve­
tentă. Să vedem, pe scurt, cum stau lucrurile acum, Iu gospodătia res­ nituri Importante. In acest an ei au tă de trifoi; pe6le 7.500 kg dintre care că examenul de adm itere la şcoala tehnică
pectivă. Sus. La toate chemările consiliului de vîndut statului cu 10.000 kg. de grîu 6 500 a fost recunoscută şi preluată pentru tehnicieni în construcţii civile şi industriale
conducere, la toate acţiunile organi­
zate, ei răspund cu promptitudine. mai mult decit obligaţiile contractua­ de Agrosetn. s e va fine în ziua de 14
Un bilanţ rodnic şi multilateral Expresia cea mal grăitoare a aces­
tui lucru o constituie faptul că toate octombrie 1963, orele S.
De la data cînd a avut loc sesiu­ nea extraordinară a Mani Adunări Fiecare colectivist, un bun gospodar
nea au trecut mai mult do 17 luni. Naţionale a R.P.R. lucrările agricole au fost efectuate in Se fac înscrieri pină în preziua examenelor.
E un timp relativ 6curl, dar suficient Paralel cu 6ponrca numărului de perioadele optime. La semănat, la în­ Aceasta nu e numai o lozincă, ci cereale si au electuat o seamă de lu­ Inform aţii suplimentare se pot obţine fa secre­
penlru a ne da seama de măsura în animale şi a producţiei acestora, co­ treţinerea culturilor, la prăşit 6au la o realitate pe cate o înlllneşti aproa­ crări de întreţinere la construcţiile
care colectiviştii din Apoldul de Sus lectiviştii au pus un accent deosebit recoltat, fiecare colectivist e prezent. pe la tot pasul. Exigenta fată de gos­ existente. In perioade corespunzătoa­ tariatul şcolii din Devay str. Alexandru Sahia nr.3,
tsi respectă angajamentul ; putem a- pe construirea adăposturilor necesare. Tovarăşul preşedinte vorbea şi zim- podăriile personale şi-a pus amprenta re au prestat un mare volum de lu­ tefeton 1875.
precia răspunderea cu care ei au por­ Alături de cele 3 grajduri mari exis­ bea cu mult înţeles : la noi n-au şi pe gospodătia colectivă. Fiecare crări pe păşunile şi finetele naturale.
nit la lucru. tente, în ultimul timp ei au mal lost cazuri ca în alte pârli (am de­ colectivist este animat de dorinţa de Mal mult de 80 de ha au fost îngră­
dus că 6e referea la unele tarlale a face marea familie a gospodăriei şate cu diferite subsianle chimice; pe
Sintetic, angajamentul exprimă ho- Inăltat Încă unul cu o capacitate de
lărtrea colectiviştilor din Apoldul de 100 capele vile mari. Acum, nu nu­ semănate cu porumb în alte gospo­ mai bogată, mai înfloritoare. Colecti­ alte zeci de ha au efectuat amendări,
dării colective şi pe care, după re­
Sus de a lucra pămînlul după regu­ mai preşedintele, dar şi alţi colecti­ viştii din Apoldul de Sus şi-au însu­ desecări sau defrişări.
lile ştiinţei agrotehnice, de a spori vişti spun cu mlndrie : ...noi ovem coltare, au rămas buruieni multe). şit şi aplică In practică principiile Terenul agricol, «u care obişnuiesc întreprinderea de gospodărie orăşenească
efectivul de animale, de a dezvolta dsiqurate adăposturi penlru toate ani­ Noi am prăşit porumbul de şase ori; gospodăririi chibzuite,- ci niciodată să se niîndieascâ mult, e întreţinui
de trei ori mecanic şi de alte trei
averea şi veniturile gospodăriei, de malele de care dispunem. In viilor ne nu spun că nu au de lucru în gos­ In cele mal bune condiţii Din acest
u ridica. lnsfîrşit. unitatea lor la un vom orienta spre modernizarea adă­ ori manual. Puteli vedea terenul de podărie. Au fost perioade cind lu- punct de vedere ei merg pe linia spo- | D e v a
I oivel mai înalt. Potrivii angajamen­ posturilor, spre mecanizarea muncilor pe care am recoltat; e curat, nu vezi ciărilc în cimp nu erau la ordinea ririi productivităţii solului, adică pe
tului. numărul de animale urma să la grajduri, spre o cit mai bună In- pe el nici leac de buruiană. zilei. Atunci ei şi-au construit sau a- linia aplicării cerinţelor agriculturii an u n ţă v a c a n te u rm ă to a re le posturi :
crească pină la sfârşitul anului 19651a trelinere şi hrănlie a animalelor*'. Şi E şi acesta un aspect al hărniciei şi menajat un atelier de tierarie, unul intensive. Şi au mari posibilităţi să i
6ut) capete Această cifră va li atinsă fiindcă ain amintit de hrămrea ani­ răspunderii cu care oamenii privesc de lîmplărle, altul de rotâric, o pu- obţină 6uccese de 6eamă in această — un post tehnician construcţii l, la seciui
incă la sfirsilul anului viitor, ceea ce malelor, trebuie să subliniem î apt al munca şi cerinţele ei. Dar există la lernilă pentru păsări, au tencuit şi
înseamnă că realizările ce se vor în­ că aici, la gospodăria colectivă din G.A.C. Apoldul de Sus o ramură des­ direcţie. Nici un petec de teren ara­ I. G. O. Deva ;
făptui In anul 1965 vor îi peste an­ Apoldul de Sus. baza furajeră nece­ pre care colectiviştii vorbesc cu în­ spoit o magazie de cereale, şi-au pus bil nu este neglijat, totul e folosit — un post tehnician norm ator lî, la sediul
gajament. St In ce priveşte încărcă­ sară e asigurată. Ca buni gospodari, sufleţire pasionată. E vorba de la punct o moară pentru măcinat in mod raţiona) şi cu tolos.
Pentru
tura de animale la 100 ha teren ara­ colectiviştii au cosit lînetele naturale pepinieră. tov. Kirr că, în aşa cum I. G. O. Deva ;
spunea
cu v în t ul
bil lucrurile stan bine, Au fost depă­ ia timp. obtinînd o producţie mare — un post tehnician I constructor la secSoruî
şite chiar prevederile Congresului şi de calitate superioară; do pe fi- său la Sesiunea Marii Adu­
«I lll-iea ol P.M k. cu 14 capete. Aici nelcle întinse pe lunci au realizai nări Naţionale, tovarăşii lui de mun­ Fireşte, !n gospodăria respectivă Dar, lăsînd la o parte acest panou, i- G. O. Simeria;
6-ar mal pulea spune ceva in plus. două cositurl de nulret din cel mai că au o tradiţie şi o experienţă bo­ mai sint încă multe lucruri de fă­ reţinem din declaraţia preşedintelui
Colectiviştii despre care se scriu a- bun. Au însilozat apoi porumb fura­ gată in viticultură. Despre lucrările cut. Perspectiva ei, ca şi a celorlalte citeva obiective de viitor : ridica­ — un post maistru constructor la sectorul I.G.G
ceste rindnrt sînt călăuziţi de ideea jer, trifoi, toate rezidurile din gră­ rle la pepinieră ei obişnuiesc să spu­ gospodării de pe întinsul patriei noas­ rea gradului de mecanizare a lucră­ Simeria;
că nu-i suficient numai să creşti un dini şl loturi legumicole, borceag şi nă că se fa« „ca în farmacie". Cit tre, este mersul ascendent, progre­ rilor agrozootehnice, dezvoltarea ra­ Salarizarea şi condiţiile de studiu pentru tehnicieni sînt cele
număr more de animale. Principalul alte furaje. A tnlrat în obişnuinţa lor despre veniturile obţinute din pepi­ sul neîncetat şi multilateral. Consi­ murilor anexe şi sporirea continuă prevăzute de H C M. 105I/1960, iar pentru postul de maistru cele
este ca acestea să fie de rasă supe­ să insilozeze sl cocenii de porumb nieră. acestea sînt de ordinul mili­ liul dc conducere, toii colectiviştii a producţiei şi productivităţii muncii, prevăzute de H.C.M. 1061 19553.
rioară. care să !e asigure o producţie In amestec cu melasă. In acest an. oanelor. In acest an, suma ce o vor sini conştienţi de aceasta ridicarea pe o treaptă superioară a Postul de maistru se ocupă prin concurs şi se fixează data de
şi o productivitate sporită. Că aşa aproape 80 la sulă din cocenii exis­ obţine din vînzarea butaşilor de vită, Jn incinta sediului există un gra- gradului de calificare a oamenilor 20 decembrie 1963, orele 10 la sediul l.G O. Deva, strada Emanoil
stau lucrurile nc-o dovedeşte — prin- tenţi vor fi destinaţi insilozăiii. Dacă întrece cifro de două milioane. V ii­ lic care ilustrează evoluţia gospodă­ şi a conştiinţei lor fală de muncă, Gojdu nr. 75.
ira altele — producţia de lapte obţi­ este întrebat In legătură cu asigura­ torul acestei ramuri e de mare pers­ riei de la înfiinţare şi pină ia sfir- fală de avutul obştesc.
nută de la vaci. Pină la 1 octombrie n,c„ rea necesarului de furaje, preşedin­ pectivă; vor li sporite suprafeţele de şilul anului 1962. Cifrele sint grăi­ Sînt obiective frumoase, promiţă­ Candidaţii pentru ocuparea postului de maistru trebuie să
ei au obţinui o producţie de aproa­ tele ezita să dea un răspuns răspi­ ieren destinate pepinierei, se vor pro­ toare. Diferenţa e mare de la un an toare, entuziaste, Adăugate la succe­ depună cu cel puţin trei zile înainte de ţinerea concursului urmă­
pe 2.11)0 11iri lapte pe cap de vacă cat. N-am putut afla din ce cauză. duce soiuri rlo vită toi mai superioa­ la altul. La slirşitul anului acesta, sele de pină acum, ele îmbogăţesc bi­ toarele acte :
luraială. iar piuă la stirşiml anului Am aflat lotuşi că au tot ce le tre­ re si. ca urmare, in bugetul gospo­ pe gralic se vor scrie noi cifre, mai lanţul gospodăriei, demonstrează tot — cerere şi autobiografie;
curent vor ajunge la 3 100 litri, ceea buie pentru hrănirea animalelor !n dăriei vor tnlra sume toi mai mari mari, de natură să demonstreze cu mai mult roadele unei munci, bazate — diploma de maistru, sau acte din care să rezulte că la
ce înseamnă realizarea şi chiar depă­ timpul Iernii, pină ia producţia anu­ d® bani. cît va creşte fondul de bază, avuţia data de I iulie 1956 a ocupat 12 ani funcţii de maistru.
şirea angajamentului luat la Sesiu­ lui. viitor, | | i înspre acest buget curg venituri şl obştească, veniturile şi alţi Indici; pa forţa unită a oamenilor.