Page 37 - 1963-10

; 'c«‘ |fi|
;■
0‘:■f,.-v«\rc Dr-

PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA 1 S p e c ta c o l cu prilejul deschiderii
Lunii prieten iei ro m în o -so vietice
wntil socialismului să le lolosini qospodaieşte ; gistul" din oraşul Hunedoara a întreprinderile oraşului regional
formaţii artistice de amatori din
Ieri searS, la clubul „Sidetur-
• Rezerve de
Hunedoara. Participanţii au apre­
furaje sînl.
avut loc un spectacol cu prilejul
ciat măiestria cu caic au interpre­
deschiderii Lunii prieteniei romi
tat artiştii amatori fiecare punct
• De la corespondenţii vo­
no-soviclicc. Şi-au dat concursul
din program.
luntari : Despre biblioteci şi
bibliotecari
(pag. 2-a) ;
• Anotimpul rece să ne gă­
sească bine pregătiţi;
• Planuri care contravin
tendinţelor spre destindere In­ Cînd ţi-s dragi ortacii...
ternaţională (pag. 3-a);
• De pesle hotare
(pag. 4-a|.
VINERI 11 OCTOMBRIE 1%3 4 pagini, 20 ban) Minerul Troian Psaja frecea In- — Unde-al lost Ieri, Petre ?
glndurat prin tortola de pe slradd. — li...
Nu auzea nici larma veselă a co- — Am lost pe la line pe acasă
piilor din curtea şcolii, nici me/o- şl nu te-am găsit. Spuneau vecinii
Cu angajamentul dia jucăuşă ce o rdspindea plnă că le ai dus după nevastă... Păi,
anual îndeplinit C e măsuri aţi luat pentru obţinerea departe pilnia mare a unui diln- cum, nu sinii împreună, cd doar
zor. Păşea agate. In mmte-i foire- nu de mult v-ofi luat ?
bările şi răspunsurile se tnvâlma- — Să vedeli... ne-am certai şi. .
• - W .V .V . şeau, teluzind parcă să-i scurteze Iră- ea a /r/ecat la o rudă. M-am dus
mlntarea. „Degeaba am stat şi luna după ea şi. n-am mai uiuns la şut.,
»* Muncitorii, tehnicienii si asta bine dacă pe de altă parte — Si de ce v-oh certat ?
>* inginerii din cadrul sediilor •“ unor recolte sporite în anul viilor?
Mi vine să intri In pămint de iu-
[• productive rle la F.C. Orăştie *» şine Ce, parcă disciplina nu tot Pra/a n a mai insistai. Dar s-a
>■ se întrec In a munci mai bine «£ de muncă /ine ? Şi gce-am rezolvat Interesai Ştiu motivul certurilor,
pentru cişhgaiea drapelului de \ dacă l-au transferat pe Dumiliu la 1 unde trebuie dată o mină de
secţie evidenţia!â In întrece• „• regie? Parcă aşa l-uu de?.\ă(at de ăjulot. Acum, minerul Proja zim-
*l re Astlel, colectivul de mun- nemollvale ? Bine-ar li, dar nu-mi beste mulţumii etnd II vede mun-
cd de la seci ia I 5-a anga- % I n s ă m î n ţ ă r i d e h u n ă . c a l i t a t e prea vine a ere- clnd pe Zubcu
£ jat ca In anul 1963 sd dea •*
peste plan 12 Inne lanin praf ** 230 kg., Iar la Bezostais 270 kg. Sta­ Pentru ca lucrările de semănat exe­ de. Trebuia stat de ^ in abofa; şi ma/
i* sut<3 la sută. 75 tone oxid .J Experienţa ne-a dovedit că obţine­ mai mulţi ani la gospodăria noastră, bilirea acestor cantităli e-a făcut în cutate să fie de bună calitate, inqine- vorbă cu elalllel, >*- ales clnd II vede
cuno«c bine terenurile si aplică în­
•» galben de fier. 37 tone piro- % rea unor producţii 6porite de grlu la tocmai instrucţiunile ce li 6e dau, funcţie de dalele înscrise in buleti­ ru) agronom, preşedintele gospodăriei cd doar e om ieşind la plim-
!• ruzilă tratald 51 2.000 kg. stil- ** ha. este influenţată in mare măsură, nele de analiză n semmlei. de felul colective si brigadierii de eîmp ur­ bare cu solia şi cu copilul. Cd, de
»* lat de mnnqan. •* in afară de alţi laclori, de calitatea fapt dovedit şi cu ocazia altor cam­ de pregătire si fertilizare a terenului, măresc zilnic pe teren ca tractoriş­ In lege atunci, a venit tn familia lui şi
panii agricole. Pe semănători lucrea­
[o Pe boza rnfrodtrcerii lehni- % lucrărilor de tnsâmînlare si de asigu­ ză coleclivislii llie Gheorqhe. Adam avîndu-se in vedere 6ă asigurăm tii sa r^spcrtP viteza de lucru 6tabi- Şl minerul Ptafa prinse a deru
scene un copil... Traian Pra/a ilmbeşie
»• cu noi şi prin aplicarea unor rarea unei densităţi corespunzătoare lacob, loan Olaru, oare au mai de­ 450-500 planle recollabile la m n Ma­ )i!ă <11-12 ha. pe zi). la tn ochii mintii ctteva
% măsuri lehnico-orqanizalotice •* de planle la m p. lată ce măsun am servit maşinile de semănat si au acu­ şinile au (ost reglate in a$a tel înni Sin Imn lnn Mintali că măsurile pe care acum ii aduceau tn sultei un 51 aminteşte şi de Nicolae ia-
I» eficiente, acest colectiv a teu- 8# hiat noi în această privinţă mulat o bună experienţă in această să mintă să fie incorporată in sol la care le-am luat ne vor permite 6ă e- licăr de lumină, esfom/und fliste- /<îr- un băiat. acum. şi l.azăr...
■J şil să şi îndeplinească anqa- *• După amplasarea si stabilirea «du­ direcţie. adincimea de 8 om. După semănat, lectuăm numai insăminlări de bună tea ce-l copleşise încă de la am,a- ^ Dar va trebui sd In/e/eagă Ce
f ;amenlul înainte de termen. rilor de rjrîu pe care le insăminlăm. Cu privire la asiqurarea densităţii, pentru a nune sămînta în coniac! cu calitale si la timp — condiţie holă- zd... exemplu va da celor iiatru copii,
»* Pind la dala de 20 septem- \ am făcut repartizarea tractoriştilor şi precizez că ea diferă de la un soi la rîtoare In sporirea producţiei de qrlu ..Petre Zubcu venise In sectorul dacă ia liecaie salar.
J. brie 1963. ei ou dat peste an- J» a colectiviştilor care lucrează la se­ altul. De pildă, la soiul Ponca, folo­ 6olul şi a asigura o răsărire uniformă la ha. II al minei Lupent încă tn 1955 Se Glodurile II ptrrfau la or­
1® gajameni 9 tone tamn suld \ mănat. Înainte de incepetea semăna­ a planleîor, se execută tăvăluqilul ANISOARA 1UGA dovedi un vrednic muncitei. Prin­ taci... Lu Vilmoş, cu care avea
•* ta suld, 19.4 tone oxid galben ** tului. alit tractoriştii cit Si colecti­ sim 240 kg. sămîntâ fa ha., la Harac culturii. ing. agronom la G A C Dobra tre vagonetarii harnici. Clnd II de muncit mai mult, la Dumitru
de ffer, 10 tone piro/uzitn ,• viştii care lucrează pe 6emănălori au muncind II nsemdnai cu II-Mj,m( ca,e penlru a
tratatd şi 3.900 sullat de man- ®! fost instruiţi In leqătură cu caracte­ nem care In I94H - dupâ ce ,m (OJ( „ nn,ieial d,„ luau
*. gan. > risticile lucrărilor pe care trebuie 6ă U N B U N P A T G E R M IN A T IV mul irena po, nil pe calea le.aid cafe., nemu,,um61, dar la care
e* In îndeplinirea anga/amen- •" le execute. Bumhesli.Livezenl, ou paidsllmo- , dse0 0„ d ,c,o/™ ,e„
•* te/or luate In întrecerea so- '« Cu această ocazie, pentru a le mă­ După cum ne este cunoscut, plan­ gătim un bun pat germinativ viitoa­ «ă fie executate in epoca oplimă — rele şantier şi au venit la minele +
*• cialistd s au remarcat brigd- *• ri cointeresarea sl răspunderea pen­ tele premergătoare culturii griului rei recolle de grlu. fapt de care depinde în mare mă­ din Valea Jiului sd ie cunoască
»• zile conduse de comuniştii Şu- •* tru efectuarea unor insămlntâri de pot fl diferite. Printre aceslea 6e nu­ In această toamnă, de pildă. In ca­ sură sporirea producţiei la ha. — am mărunlalele, latnele. ca apoi să Ce-ai spune tovarăşe Pra/o dacă
•I teu loan. And re soia Petru, ]• bună calitate, au fost emise ordine mără si porumbul, a cărei reco’lare se drul gospodăriei co!Active din Teiuş, luai din timp toate măsurile In ve­ nu se mai despartă de ele. Aşa II ^ s la ^ e VOfbă cu ortacii, cu
*• Vlad Vuşile, Paul Roman, de lucru In care s-a prevăzut norma face In prezent. Accasla este o lu­ raionul Alba. am planificat 6ă Insă- derea eliberării $i pregătirii terenu­ vedea Ptaja pe Zubcu. Plnă Intr-o comnu»sf// din organizaţia de
•* Constantin Strdjan, Ştire NI- % de eâmintă ce se va da la ha. şi crare de care depinde în mare mă­ minl-im cu griu o suprafaţă de 450 lui. Astlel, dm câulal ca porumbul zl. Pirk) ciml, In schimbul iui. 7,ub- bază şi aii găsi împreună o altă
co/ae adîncimea de semănat La Insâmlnta- sură eliberarea terenului si. ca urma­ ha. Din această suprafaţă, 170 ha. de pe cele 170 heclare, unde urmea­ cu tăcu prima absentă nemolivată. re7° l' a,e pentru Dumitru. Dacă
BEŞTELEIE IOAAJ *1 tul griului am stabilii să lucreze trac­ re insă mintalul qrîulu! In epoca op­ urmează a fi însăminlate după po­ ză să insăminlăm qiiu, să Iie recol­ Ma1 tirziu alta, apoi alta... la vot- /*a// chema *' ali 5la de vo,hd c"
bit.. S-a angajat. A trecui o lună. e1, v0/ comu/uş/ii din brigadă ?l
timă Eliberarea la timp a lereniilni
corespondent *• tat cu prioritate Plnă în ziua de 10
toriştii Alexe Andrica si Octavian creează posibilitatea ca 5I arăturile să rumb octombrie, de pildă, din această su­ O altă nemolivată. Şi încă una. l-a Al văzul doar că munca cu oom?-
V A N W . W .W .V .% V . V .,. V . \ Marls, care «Int permanentizaţi de (ie executate la timp si deci 6ă pre­ Tentru ca lucrările de fnsămintări prafaţă au fost eliberate 120 ha, vorbil din nou. Un nou angaja- nil nu (i-a lost zadarnică. Ţi a
In prezent această acţiune de elibe­ meni. CUeva sdp/dmfni, şt iar o dat satlşfaclii chiar. încearcă şi
rare a terenului continuă. De men­
ţionai că pentru a crea froiil de lu­ nemolivată ai acest caz .Al încredere. Doar
cru tractoriştilor, cocenii sini de ur­ „Ce s-o li Intlmplat cu Petre, că tfi place sd munceşfi cu ortacii, a i
genţă tăiali si transportaţi. Acest lu­ doar nu eia băiat rău? Unde sd pomenii Şi vei li, tărd îndoială
cru ne-a permis «ă Începem imediat caut baiul9 — se frăminla minerul mai mu/fum/7 declt an
arăturile si să insăminlăm pînă acum
cu qrtu, o inare parte din suprafaţa Prafu. LUCIA LIC1U
plnm/icală, De altfel. In vederea eli­
berării la timp a «uprAlelelor ocupate
cu porumb şi care urmează a fi In-
O nouă T o t msttî muite sortimente «ămtntâte cu grlu. am reparlizat ce­
unitate le mai multe forle. In această acţiu­ Biblioteca raională din Orăştie înzestrată cu un mare număr de
peste pian ne un sprijin efectiv 11 primim sl
de alim entare din parleo tractoriştilor, care ne ajulâ volume de diferite cărţi, este frecventată zilnic de zeci de locuitori
pub lică Colectivul de muncitori de la turnătoria nr. I a uzi­ nu numai la arăluri si semănat dar din oraş şi din satele apropiate la această biblioteca sint înscrişi
nei „Victoria" din Călan şi-a realizat planul de pro­ şi la transportul cocenilor alunei 2.264 de cititori care au împrumutai şi citit de la începutul anului
Acum citeva ducţie pe Irei trimestre In proporţie de 108,28 la sută rlnd cu lorle> proprii nu pulem face
zile s-a deschis In cursul celor 9 luni cite au Irecut de la Începutul fată eerinlelor. şi pînă la încheierea trimestrului III aproape 40 000 volume
la Glrelar, prin GRIGORE TIMIŞ In lotogralie : Aspect din sala de lectură, unde bibliotecara O lim ­
grija LA P L. Hu- acestui an ei au reuşit să (oarne pesle prevederile preşedinte al G. A. C. pia Iar, recomandă cărţi cititorilor.
nedoata. o noud planului 73,2 lone piese mecanice, 46 bucăţi cazane din Telus
unitate de alimen­ băi, 45 bucăţi postamente bă), 457 bucăţi vane băl.
tai ie publică. Co- Ţoale sorlimenlele au lost de calllale bună.
Iclâria deschisă la Acesle succese le-au obţinut ca urmare a aplică­
Ghelar in colo­
nia muncitoreas­ rii In viaţă a prevederilor planului M.T.O., îmbună­
că, tnlr-un local tăţirii organizării muncii, eliminării timpilor nepro-
corespunzător, este duclvi.
dotată cu mobilier
Printre turnătorii care şi-au adus din plin contri­
modern. Produse­
le de cofetărie ce buţia la realizarea acestor succese se numără Stempel
se desfac cuprind Adolf, Cojan Ludovic, Sîrbu Iulian $1 al(ii-
un mate număr I. CRASCA
de sortimente. corespondent

Prezentarea scrisorilor de acreditare de către

noul ambasador al R.P, Mongole în R.P. Romină
Preşedintele Consiliului de Stat al Stat, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-
Republicii Populare Roinlne. tovară­ Dej şi ambasadorul Republicii Popu­
şul Gheorghe Gheorglnu-Dej. a pri­ lare Mongole. Togoociin Ghenden,
mit la 10 oclombrie 19GJ pe amba­ a avut loc apoi o convorbire prie­
sadorul extraordinar si plenipoten­ tenească, cordială.
ţiar al Republicii Populare Mongole La ceremonia prezentării scriso­
In Republica Populară Romlnă, To rilor de acredilare $i la convorbire
goociin Ghendcn, care şi a prezentat au parlicipat Grigore Geamănu. se­
scrisorile de acreditare. cretarul Consiliului de Stat 51 Geor-
Cu acest prilej au roslit cuvlntăn
ambasadorul extraordinar şi pleni­ qe Macovescu, adjunct al ministru­
lui afacerilor externe.
potenţiar al Republicii Populare
Monqole, Togoocim- Ghendeji şi Ambasadorul Republicii Populare
G.A C. Vinerea a predat, In baza contractului, plnă acum peste 40 preşedintele Consiliului de Stat al Mongole a fost Insolit de T. Davaasu-
tone porumb Republicii Populare Romfne. tovară­ ren. secrelar şi E. Niamaa, alasat
tn clişeu: La baza de recepţie din Orăştie se dcscarcd porumbul şul Gheorghe Gheorghiu-Dej economic al ambasadei.
adus de G.AC. Vineţea. Intre preşedintele Consiliului de (Agerpres)

ZIARUL-IN CEL MAI S O R T TIMP LA CITITORI!

IHt
A
parcurs apoi satele Daia şi Pian, în Haţeg lucrurile merg bine, colele. Un asemenea exemplu de la trenul nr. 2112 care mergea
II Un număr nou al ziarului... Cu cită nerăbdare II aşteaptă In timp ce altul slrăbălca dru­ neglijentă l-a dat In ziua de 8 oc­ spre Petroşani. El a permis ca
editorul. Foaia de 2iar cu mitosui proaspăt al cernelii de la murile Răhăului. Cuiului, Cllnlcu pesle pachetele cu ziare să fie
tipografie aduce ulhmilc ştiri iles/rrc evenimentele care au lui. Draşovului... dar pînă acolo... lombrie, tovarăşul Gavrilă Han, In
avui loc in viola (urii. a regiunii noastre, evenimente de 60lilorul vagonului dc bagaje de arnncalc lăzi şi al le colele.
Pînă la ora prlnzului, cititorii
$i (n raionul Haţeg
lucrătorii
dincolo de graniţele patriei. Şi cil de rău fi pare editorului din aceste sale ale raionului Sebeş P.T.T.R. I$i tac conştiincios dato­ Uneori Insă, maşinile nu sosesc Să fie folosite posibilităţile existente
cînd primeşte ziarul cu hdirzicie iie chiot şi numai de citeva au ajuns In posesia ziarului ria. Abia se anunţa sosirea trenu­ la ora stabilită sau nu aduc toate
ziarele. Aceasta nu-i vina lucrăto­
ore! De aceea, redactorii şi lucrătorii tipogiati se s/rddmesc „Drumul socialismului' — din ziua lui ,c(nd camionul oficiului poştal rilor de la P.T.T.R. Haţeg, ci este Ca si în celelalle localităţi din lui toii abonaţii să intre In pose­
respectivă. regiune. In Valea Jiului ziarul e; sia ziarului.
.să termine repede 7iotul astlel co acesta să a/ungâ in miinile a tras in fala rămpii slahcl C.E.R. urmarea neglijentei cu care moi
* cildonloi intr-un timp cît mai scurt. Ei nu irosesc nici un mi­ ★ Haleg Coletcle cu ziare au fosi lucrează unii tovarăşi de la C.F R te aşteptat cu un viu interes. Lu­ Se intlmplă Insă ca uneori, din
crătorii oficiilor poştale se stră­
In autogara Deva nu sosit ziare­ trecute din vagonul de bagaje rii Insolilorîi vagoanelor dc bagaje, duiesc ca ziarul să ajungă in ml- motive obiective, ziarele să Jntlr*
C nai, loloscsc imi/Hil la maximum, pentru cu ziarele să plece le penlru ruta Brad. Lucrătorii rect in camion La ora 8, In timp zio citeva ore. In asemenea cazuri,
cu primele mi/foace" de transport . P.T.T.R. le Încarcă cu alonlie In ce primul camion pornise pe ruta din comodilate — pentru că de na cililorului Inlr un timp cil so tovarăşii dm Petroşani nu i au nici
poale de scurt.
IHI ,7'o/uşi se n:ai trJimplu uneori ca ziarul sd nu ajungă la autobuz şi... la drum Un scurl Berlhelol — Deinşns — Lunca Cer­ uitat nu poate li vorba — nu la­ De la oTiciul poşlal nr. 2 din o măsură pentru ca lotuşi ele să
ajungă in aceeaşi zi la citilori, lă-
/i//i/< In mina cititorilor. Aceasta Iie din ana organizaţii nc- popas la Băi|a, unde rămhie o par nii, Iac torul distribuitor carta zia­ să coletele cu ziare în slalnle des gara Petroşani de exemplu, zia­ sîndu-le penlru a dma zi Dînşii
!F cnrespun/ofoare o drhi/.ârii, hc din neglijenţa unor persoane te din presa de astăzi şi iată că rele lăsate pentru abonaţii din tinale Aşo s-a tntfniplat. de exem­ rele pleacă spre Pelrila, Lonea şi se mulţumesc să răspundă: „Nu-i
autobuzul ajunge, ia ora prevăzu­ oraş. Petru Cobeanu şi ceilalţi fac
care lucrează In sistemul dihuării presei. tă. In Brad. Acolo ziarele sint oş plu, iu ziua de 3 octombrie a.c. Oimpn. conform programului sta vina noastră". „A venit ziarul cu
II Cu inilcjul unui raid întreprins zilele acestea de reducţia teptale de cele două maşini ale tori poştali aşteptau să ia In pri însoţitorul vagonului de haqaje de bilil. In stabile Vulcan şi Lupcm, intirzieie"
mire ziarele.
nuasîtă sau consfofuf unele aspec/e despre care vom vorbi P.T.T.R. Brad caic, după preluare, Cea de-a doua maşină, care la trenul care a plecat din Sune ziarul esle asleptal de lucrai irii Es'.c o practică destul de greşită
oficiilor poştale. In Lupeni se pro
\ \ pleacă In cursă pe itineranile sta­ care trebuie să dea de gindil tova­
în cele ce urmează. transportă presa In satele raionu ria la ora trei şî dousprezece nu­ zinlă !a lren şi factorul poşlal ca
bilite. Talul se petrece operativ, re transportă ziarele cu autobuzul răşilor G!i, Mihâ'tescu diriginte si
cu maximum de grija, urinârmdj- lui Haleg. ridică ziarele de la mi le. (n loc să coboare coletele cu spre Uricani. Esle o practică hună Vasile Monej şelul secţiei presă de
se ca ziarele la zi să ajungă cil stalîa CER. Pui Plnă la ora 10.40 ziare In staţia Subcclate. le a pur­ re a devenit obişnuinţă pentru ta P.T.T.R. Petroşani. Aceasta cu a-
Operativitate mai grabnic in mina cititorilor din aceasta face traseul Ruşor — Bă tat pină la Petroşani şi abia la ora lucrătorii oficiului P.T.T.R. din Lu- lît mai mult. cu cit in Valea Jiului
raion. Această operativitate, aceas
exislă mijloace de iransporl la ore
10 au losl teaduse la Suhcolale
tă grijă, se constată Insă nu nu­ Ieşti — Riul Alb — Ohaba de sub peni Apoi. factorii poştali le duc rlitente şi destul de dese Deci posi­
In aproximotiv o oră si jumăta­
Ora b.iS Trenul spre direcţia Schusler au Început transportul mai po linia Deva — Brad. ofi­ piatră — Sălaşul de Jos $i Sălaşul Alteori, din nealenlie se lasă nu
Tcius a oprit In gara Viului de colelelor In microbuz ciile şi agenţiile din raion, ci şi de Sus. După ce lasă ziarele In mai o parte din colele. aşa cum te pină la cel mai îndepărtai abo­ bilităţi exislă, trebuie doar să fie
nat. astfel ca ptnă la ora prlnzu­
folosite.
Jos Din vagonul de bagaje au — Aici e si 1:0, Schusler-baci mai deparle, de la oficii şi agen localităţile respective, porneşte pe s a Intlmplat In ziua de 26 VII
fosl coborile 6 rolele şi trei san Schusler lăcu ochii man. th — In mina al»ona|ilor. lală un ruta : Silvaşul de Jos — Silită- a c- oînd un colet cu 500 de ziare De ce abia a doua zi ?
cu inscripţia : „PRESA" Trenul —N ai luleles î Nu i marţi azi? exemplu! ziarele au ajuns la oii a fosl adus cu o Intirzieie de 24
abia se depărtase şi In biroul N‘u apare pagina sport ? Cil a lă ciul P.T.T.R. Baia de Criş la ora măria — Ciopeea — N'alati —* de ore. La Miercurea, ziarul „Drumul so­ lucru. La Apohtni de Jos, Ludoş, Gu­
şefului slaliei. I actor vil a şi Înce­ cui „Sebeşul" cu „Parîngul" du­ 9 A ti l laelorul local, Lazăr Duma Uncluc. Pesle lot maşinile oficiu­ cialismului" ajunge cn autobuzul la şii. Girhova şi Miercurea, ziarul a-
minică ? lui sint aşteptate de factorii poş Se mai Inlimplă apoi ca ziare- ora 9 şi douăzeci de minute. Există junqe in mina ciIilor 1 lor în ziua a-
put distribuirea ziarelor. Alte ci­ cit şi agenţii procentuali Martin
Mihai Schusler ride. II înghion­ tah Din rlndul acestora se remor­ el să ajungă la ci ti lori deteriora­ deci timp suficient pentru ca el să paritiei sale. Celălenii din Jina, Po-
teva au lost Inmise spre district. Maria şi Moga Aurelia, ou ridicai lana si Dobirca pol să-l cilească
teşte pe Oancea 51 urcă In mn că comuniştii Anton Bercu de la te din cauză că nu se umblă cu fie difuzat în aceeaşi zi alit în loca­
Peste 20 de minute, microbuzul şină... imediat ziarele şi la ora 9,30 au ele cu destulă grijă. Se aruncă la litate, cit şi In şalele aparţinătoare Insă db.a a dona zi |? t) penlru că
cu nr 51.527 de la Sebeş a oprit Peste o oră. din faţa Oficiului pornit să le distirbuie la abonaţii Berthelot. Miron Dăncescu de la tnllmplare In vagoane sau In anu­ oficiului PT.T.R. Miercurea. Dar 6ă lila alunei se difuzează
tn faţa staţiei. Şoferul Nioolae P.T.T.R. Sebeş, microbuzul pleca din localitate şi din satele Lunca. Ciula Mică şi alţii care duc cu vedem în ce măsură se face acest (Continuare In pag. 11-a)
Oancea şi factorul poştal Mihal spre Săsciori. Acelaşi microbuz a Caraci, Ţebea, Rişca. operativitate ziarele la cititor. mite gări, pesle ele se aşează alte