Page 38 - 1963-10
P. 38
Ajg. 2 Brumai socialismului Nr. 2733.
a Iwwgi.1 ^
De la corespondezi noştri voluntari (o deplină sigyrantă
Despre biblioteci şi bibliotecari 1 Intr-una din zilele trecute,
lăcătuşul de revizie Dumitru
La clubul din Teiuş, activitatea s-a îmbunătăţit Zuba se plimba de-a-lungut
şinelor de cale ferată dm
Clubul muncitoresc din Teiuş tecă un număr însemnat de citi Staţia CFR Simeria-călălori.
dispune de o bibliotecă care nu tori. Astăzi biblioteca numără 560 Aştepta sosirea trenului per
mără 5 206 volume înainte vre de cititori, care au citit peste 2.500 sonal 2361 care venea dins-
me aci ivi lalea bibliotecii se des volume. Au fost apoi înfiinţate pa spre Petroşani. Mai erau d-
făşura slab, bibliotecarul mamfes- tru biblioteci mobile, a căror ac leva minute pînă la sosirea
tînd dezinteres fală de organizarea tivitate se desfăşoară bine. La re lui. Ca din obişnuinţă şi-a
muncii cu cartea. Din toţi ceferiş vizia de vagoane din Coşlariu, de aruncat privirea pe şine. Şi
tii cîţi există la complexul CE R. pildă, tov. %Vasile Moga, care răs deodată, atenţia i-a fost a--
Teiuş-Coşlami, de-abia 300 erau frasă de un fapt cu totul
cititori ai bibliotecii. Deşi în uni punde de biblioteca mobilă, a în deosebit, La numai cîţiva
tăţile CFR. din complex existau scris pîna acum 30 de cititori. metri de el, pe linia india,
cîteva biblioteci volante, acestea In ultimul timp, la biblioteca pe o porţiune de 20 cm., vă
nu desfăşurau aproape nici o ac clubului se desfăşoară cu bune zuse un cupon de şină rupt,
tivitate, numărul cititorilor fiind rezultate şi concursul „Iubiţi car de la joantă. Nu mai era
mic. tea". 6 tineri muncitori au devenit nici o clipă de pierdut Tre
Analizînd activitatea clubului, deja purtători ai insignei „Prieten nul trebuia să intre in sta
comitetul de partid -y a scos al cărţii", iar alţi 20 s-au înscris ţie dintr-un minut in altul.
U iveală cauzele pentru care la recent la acest concurs. Pentru Cu sullelul la gură a alergat
biblioteca clubului munca cu car popularizarea cărţii, Iov. Aurelia la şeful staţiei şi i-a rapor
tea era slabă şi a propus luarea Moldovan , organizează recenzii, tat despre defecţiunea depis
unor măsuri pentru îmbunătăţirea simnozioane si alte manifestări de tată
acesteia. Astfel, pentru dezintere masă cu cartea Ceferiştii din Teiuş După cîtva timp, districtul
sul şi lipsa de răspundere în mun sînt bucuroşi că activitatea clu de întreţinere a trimis o
că, bibliotecarul a fost înlocuit cu echipă cate a înlocuit şini
Aurelia Moldovan, o tovarăşă că bului s-a îmbunătăţit şi aşteaptă ruptă, redînd circulaţiei li
reia îi place munca cu cartea. Deşi noi acţiuni de popularizare a nia întîia în condiţii de de
este bibliotecară de puţină vreme, cărţii plină siguranţă.
ea a reuşit să atragă spre biblio S. VASILtSCU
Pentru vigilenţa de care a
dat dovadă, lăcătuşul de re Pe ogoarele colectiviştilor din
îndrăgind munca cu cartea
vizie Dumitru Zuba a fost Pianul de Sus se lucrează in
Printre numeroasele activităţi Aurel, Dunase Domnel, Mărginean propus pentru premiere ex tens la insăminţarca culturilor M
culturale ce se organizează în dorian şi alţii. cepţională. de toamna. W a B l
sectorul mecanică I al Uzinelor Bibliotecara sectorului, utemista EMIL CREŢU In iologralic : mecanizatorii
metalurgice din Cugir sînt şi ac Muntoiu Elena, a îndrăgit munca Impiegat de mişcare în . Gh. Mirca, Ioan Toadcr şi Pre-
ţiunile cu cartea. Aici, în cadrul cu cartea, popularizarea şî răspîn- staţia C.F.R. Simeria- 1 cup Mihai execută discuitul şi om it» hrfămţahenydesuhliafeatt tociriiduizootJmc.
sectorului, se organizează recen direa cărţii fiind pentru ea preo călători Insărainţcază grîu.
zii, prezentări de carii, simpozi cuparea principală în timpul liber.
Avînd în primire şi standul de
oane literare etc. Datorită acesto d e f u r a j e s în t,
cărţi tehnice şi literare, ea a vîn-
ra, în cadrul sectorului mulţi mun
dut în ultimul timp cărţi în valoa
citori au devenit pasionaţi cititori. re de peste 4 000 lei. Planul de aprovizionare şl desfacere s ă le fo lo s im g o s p o d ă r e ş te î
‘Amintim în acest sens pe Căzilă GH. STELIAN a fost depăşit
Maria, Costin Traian, Cugirean Ni- lăcătuş Pămîn turile gospodăriilor agri va fi recoltată şî însilozată şi sfe porumb pentru boabe. Aceasta
colae, Bignaru Anica, Doboşan secţia mecanică 1 U.M.C. De curînd, conducerea coope porţie de 114,18 la sută. La des cole colective din comunele Daia cla furajeră de pe cele 36 ha de înseamnă că există posibilităţi să
rativei din Şoimuş, raionul Iha, facerea mârfuiiior către populaţie şi Cut, raionul Sebeş, sînt des unde se preconizează a se obţine se însilozeze circa 1.200 tone de
Hărnicie, pasiune, rezultate a analizat intr-o consfătuire de planul s-a depăşit cu 7,42 la sulă. părţite doar de un singur drum. cuca 600 tone suculente. coceni. Pînă în prezent porumbul
producţie situaţia îndeplinirii pla Rezultate bune au fost obţinu- Vizilîncl aceste gospodării nu se Se parc însă că în problema asi
Una 'dintre cele mai active bi- mai Ia atît. In cadrul secţiilor de nului în cel de al lll-lea trimes poate să nu te impresioneze în gurării furajelor tovarăşii din Daia a fost cules de pe aproape 250
blîoteci din regiunea noastră apar- deservire a populaţiei au fost or tru al anului. Dm raportul pre le şi în direcţia îmbunrtăi.mi de mod plăcut felul cum s-au dezol- vor să se oprească aici. După cal ha, clar cocenii nu au fost în
ţinînd cooperaţiei meşteşugăreşti, ganizate 18 cercuri de lectură şi zentat a reieşit că la capitolul : servirii cumpărătorilor şi înscrierii tat fermele de animale. Vara pe silozaţi. Această gospodărie dis
este cea a cooperativei „Mure un număr de 26 biblioteci mobi „Aprovizionarea cetăţenilor cu de noi me.nbn cooperatori. păşunile acestora pasc cirezi cule reiese că pînă la ora ac pune şi de peste 200 tone de
tuală cantitatea de furaje asigura
şul" din Alba lulia. Dispunînd de le în cadrul cărora, de asemenea, mărfuri industriale şi alimenlare", ŞTEFAN NICOARA de vaci şi turme de oi. La Daia tă este insuficienta. In perioada dovleci şi circa 100 tone colete
un fond de cărţi de 4139 volu se organizează acţiuni cu cartea, planul a fost îndeplinit în pro corespondent există 825 bovine, 1.950 ovine, de stabulaţie este necesar ca pen de sfeclă de zahăr, care s-ar pu
me, din cele mai diverse domenii, tn anu! acesta, numărul coopera 495 porcine şi circa 4.000 de pă tru fiecare anima! mare să se asi tea însiloza în amestec cu coceni.
biblioteca a atras în jurul ei un torilor care au participat la acţiu sări, iar la Cut, numai numărul gure 10 tone de furaje-siloz. Rezerve Deşi gospodăria are o suprafaţă
mare număr de cititori. Tov. Măria nile bibliotecii se ridică la peste bovinelor se ridică la 500. de furaje sînt la Daia numai că de 10 ha de grădină, totuşi de
Boldura, bibliotecara cooperativei, 4 300 iar al cititorilor la 448 şi a Prin aplicarea planului M. T. O. fiecare dm cele două gospodării aici nu s-a însilozat nimic, cu
organizează acţiuni interesante de căiţilor citite la 7.180 volume. dispune de bogate resurse de ele trebuiesc folosite în mod gos toate că în urma recoltăm pro-
podăresc. De
pildă,
gospodăria
popularizare a cărţii, atît la biblio tentru popularizarea celor mai La fabrica de blănuri „Vidra" din s-a terminat la secţia înnobilări re furaje Dar, în timp ce la Daia, are însămînţată cu porumb pentru duselor au rămas cânii lăţi în-
tecă cît şi în secţii. De la înce activi cititori, a fost confecţionat Orăştie, măsurile prevăzute în pla gruparea utilajului conform fluxu pînă în ziua de 9 octombrie, se boabe o suprafaţă de 570 ha. De semnate de vreji, frunze şi alte
putul anului, de pildă, au fost or un panou de onoare unde sînt nul M.T.O. au fost aplicate în în lui tehnologic ş.a. Un mare accent însilozaseră peste 800 tone de nu pe fiecare hectar se vor putea resturi furaje re. Dacă mergem mai
ganizate 15 recenzii, 36 prezentări afişa-e (clograbili» 6'eslnra. In ul- tregime. Astfel, în perioada care a treţuri diferite, la Cut cantitatea departe cu calculul vom vedea că
de cărţi, 8 concursuri pe diferite 1 imul timp la panou au fost afi trecut de la începutul acestui an, a fost pus pe scurtarea şi îmbună de nutreţ însilozală era doar de strînge cuca 3.000 kg coceni. Dacă însilozînd aceste rezerve furajere
aceşlia vor fi tocaţi şi însilozaţi
teme literare, seri literare, seri de şate fotografiile tovarăşilor Pacnş s-a pus în funcţiune un nou du tăţirea reparaţiilor maşinilor exis 2 J5 tone. la timp balanţa furajeră a gospo gospodăria colectivă din Cut va
poezie etc., iar pentru copiii mem Stela, Groza Mircea, Mundrei Leon, lap uscâlor pentru piei, s-a con tente. Ca urmare, pînă acum fa dăriei va fi completată cu încă putea asigura — faţă de existent
brilor cooperatori au fost organi Muntean Maria şi alţii. brica de blănuri „Vidra" din Orăş Preocuparea colectiviştilor din — un plus de circa 4 tone furaje
a n a str a ta n struit un transportor, s-au stabilit Daia pentru asigurarea unor can peste 1.600 tone de nutreţuri. In
zate 21 seri de basme. Învăţătoare tie a dat peste sarcinile de plan lelul acesta cantitatea de nutreţ- pentru fiecare unitate de animal
Bibliotecara nu s-a rezumat nu unele reţete de vopsire a pieilor, 2.040 mp. piei velur, 360 m.p. tităţi îndestulătoare de furaje poa mare.
te fi reflectată şi prin alte cifre. biloz pe cap dc vită mare se va
piei impermiabile, 2.750 m p. piei Este vorba de faptul că pînă la ridica la 7 tone. lată deci că oricum am anali
înnobilate etc. aceeaşi dată ei au însilozat şi Să trecem dealul la vecinii din za această problemă, ajungem la
Colectivul acestei fabrici este 200- tone de colete de sfeclă de Cut Aminteam mai sus că aici aceeaşi concluzie şi anume, că e
hotărît să muncească mai bine zahăr şi alle .300 tone resturi de numărul bovinelor se ridică la 500. vorba de lipsă de piddCupafe şi
la grădină. De asemenea, pentru I'entru hrănirea acestora pe pe de spirit gospodăresc, de o slabă
pentru a obţine succese şi mai
hrana ovinelor au pregătit peste rioada de stabulaţie nu s-au pregă oiganîzare a muncii. Consiliul de
frumoase în muncă. 200 tone de frunzare. In curînd tit pînă !a 9 octombrie, în afară conducere al gospodăriei (preşe
de fi nuri, decît 215 tone de fu dinte tov. Ioan Dinea) manifestă
raje însilozate, ceea ce înseamnă prea puţină preocupare faţă de o
C* n ă lb esc sttpEBistiB cuStfuriBoB* mai puţin de o jumătate de tonă asemenea problemă destul de im
siloz pe cap de vita mare. E ade portantă. Această rămînere în urmă
Tarlalele gospodăriei agricole co zahăr, pe terenurile imediat elibe
lective din Miercurea, cultivate cu rate brigada de mecanizatori, per vărat că suprafaţa de teren a nu are nici o justificare. Ea este
porumb, cartofi şi sfeclă de zahăr, gospodăriei colective dm Cut este cu atît mai condamnabilă cu cît
manentizată In gospodărie, execu mai mică decît a colectiviştilor
par în aceste zile adevărate fur tă arături şi iusâininteazâ culturile din Daia. Dar, faţă de posibilită balanţa furajeră a gospodăriei a
ii i cu r e .Din zori şi pînă seara tir- fost deficitară şi în anul trecut Se
de toamnă. Piuă la data amintită ţile existente şi la Cut, s-a tăcut vede treaba însă ca tovarăşii din
2iii. sule de colectivişti muncesc prea puţin în direcţia pregătirii consiliul de conducere nu au tras
aici cu spor pentru a slrlngc la s-au lnsăminlat 120 ha. cu grtu, furajelor necesare hrăni iii anima
timp şi fără pierderi întreaga re 40 ha. cu orz (Întreaga suprafaţă lelor pe perioada de stabulaţie. învăţămintele cuvenite din această
coltă $i munca lor este Încununată planificată) şi 10 ha. cu secară ma Gospodăria din Cut are 400 ha cu situaţie. I. MANEA
zi de zi de noi succese. să verde. La acest rezultat colecti
— Pînă la 9 octombrie — ne viştii din Miercurea au ajuns da
supunea inginerul agronom al gos
torită bunei organizări a muncii pe
podăriei, iov. Constantin Ropolă, echipe şi brigăzi, cu scopul de a A (Gr SE N SD»
sa sirius recolta de porumb de
pe aproape 100 lia„ cea de cartofi grăbi recoltatul şi eliberarea tere dQadia
nului. De asemenea, ei au avut pre (fin m i a
de pe 28 ha dm cele 33 cultivate,
iar la sfecla de zahăr mai avem de gătită din timp toată săinînţa nece 12 OCTOMBRIE 1003
recoltat cel mult două. trei zile. sară, lucru ce le-a permis să În PROGRAMUL I: 5,05 Cintece > 12 OCTOMBRIE 19G3
Muncitorul Luci Alexandru lucrează la secţia lengerlc a fabricii „Se beşul" din Sebeş. Luna trcculă, el Concomitent cu recoltarea po ceapă Ia timp efectuarea Insăinin- 5,25 Muzică popula/ă » 6,05 Piese de DEVA: E permis să caid pc
torbâ — cinemutogralul „ Paltin",
9I-4 depăşit planul cu peste 21 la sută. rumbului, cartofilor şi sfeclei de ţărilor dc toa'mnă. estradă; 6,30 Emisiunea pentru sate/ Ordinul Anu — cinematograful
6.40 Jocuri populare; 7,10 Muzică „Aria" ; SIMERIA : Idiotul — ct
distractivă interpretată dc fanfară; nemalogratul „ Muncitorul“ ; PE
ZIARUL - IN CEL MAI SCURT TIMP LA CITITORI! 7.30 Sfatul medicului; 7.45 Cinlă or TROŞANI: Nori albi —» cinema
tograful „Republica" ; Elena din
chestra dc mu'/ică populară „Cer-
negura" a Sfatului popular din Pia '/ roia — cinemutogralul „7 No
tra Neamţ ; 8.06 Muzica de estradă / iembrie" ; ALDA IU LI A : Cerco-
(Continuare din pag. l-a) De ce? Penlrucă el ajunge la Dobîr Cînd se munceşte fără răspundere Din cele arătat mai sus se poale niu$l:i — cincmatogralul „V icto
ca abia seara tîrziu, deşi ar putea trage concluzia că dacă tovarăşii 9.OU Roza vuiturilor ; 9.25 Cînlcce
întrebat de ce o asemenea situa 6ă ajungă aici dimineaţa, pînă la de Serafim Tullkov,- 9.40 Melodii ria" ; Expresul de seară — cine-
ţie tov. Gh. Rezeanu dirigintele Ofi ora 10 şi trezeci minute. De superficialitate in ceea ce pri Tov. Romulus Că.ceu, în nccunoş- de la Oficiul P.TT.R. Dobra ar da populare interpretate la fluier; 10,00 matogratul „23 August“ • SEBEŞ:
ciului P.T.TR. Miercurea, ne-a de Tot in felul acesta 6e procedează veşte îndeplinirea sarcinii de difu tinţă. de cauză, a ţinut să ne asi dovadă de mai multă răspundere Din creaţia compozitorilor noştri de împotriva zeilor — cinematogra
clarat : „Aşa este programul. Nu şi cu ziarele abonaţilor din Poiana. zare a presei dă dovadă şi iov. Ro- gure că ocestea au fost luate şi şi operativitate In muncă, ziarul muzică uşoară; 11.05 Muzică din o- ful „ Progresul" f Dragostea lui
l-ani întocmit noi, ci tovarăşii dc la Si aici ele sînt difuzate tot a doua rmilus Căccu, dirigintele , Oficiului cartate de către tov. Roman Şo piale să ajungă la cititori cu ci- pcrele lui Donizelti; 12.00 Forma Alioşa — cinematograful „SePc-
Direcţia regională P.T.TR. Aşa zi dc la apariţie, penlrucă faciorii PTT R. Dobra. Iată un exemplu ca mau, factorul poştal al comunei, teva ore mai devreme. ţii participante la col de a! VH-Ica şu/‘ ; ORASTIE: Regina statici
au găsit dînşii de euvmtă şi noi... poştali 11 ie Fîntină sau Ioan Oprea- re dovedeşte acest lucru. In ziua lucru care nu corespunde realităţii. Acelaşi lucru se poate spune si concurs pc tară al echipelor artis da benzină — cinemalogrulut
După cit se vede. controlul asupra
de 8 octombrie, ziarele sosite la
respectăm dispoziţiile superiorilor1'. nu care deservesc oficiul Poiana au Dobra au fost preluate de către Iov. modului în care se difuzează presa, „Patria" ; Şampanie si melodii —
programul stabilit „de sus" ca să se la adresa tovarăşilor care lucrează tice de amatori de la oraşe şi sate;
Uşor de vorbit. Dc aceea a şi ales prezinte după ele la Miercurea în Ioan Mnnlcnnu, salariat al Centru la acest oficiu, lasă de dorit. Nu-i la oficiul P.TT.R din llia. Tot la 12.20 In săli şl pe stadioane,- 13,10 cinemutogralul „ Flacăra“ ; HA
tov, Rezeanu această cale. In loc să jurul orei 16 şi nu dimineaţa la ora lui dc achiziţionare a legumelor din dc mirare deci dc ce la abonaţii din data emintită, la Iha, ziarele nu Cu opereta în jurul lumii; 14.00 Din ŢEG: Roco şi (rafii săi — setio
se gîiidească, să vină cu propuneri cind ziarul soseşte. In felul acesta localitate (? !). După ce au fost pri Lăpnqiu, Fogetel, Ro.şcani, Ohaba nui2ica popoarelor; 14,30 Tineri so- I şi II — cinematograful „Popu
şi alte 6ate care primesc abona
mite, în loc să fie cartate şi difu
şi la nevoie să ia măsuri pentru factorii poştali distribuitori din Po zate factorilor poştali, au rămas mentele de la oficiul P.T.T.R. Dobra, au fost preluate de factorul poş Jişli fio muzică uşoară; 15.35 Cinle- lar" ; BRAD : Rial şi moQtlea
buna difuzare a presei In raza ofi iana şi Jina intră in posesia ziare timp dc două orc la sediul Cen ziarele ajung de abia în cursul du tal căruia ii revenea această sar- ce pioniereşti; 16.15 Vorbeşte Mos — cincmatogralul „St. roşieu;
lor abia a doua zi.
ciului (şi aceasta nu-i numai o „dis trului de recepţionare a legumelor. pă amiezii. LONEA: St roda mezinuluj _ ci
Un asemenea program noi socotim cova 16,45 Interpreţi dc odinioară nematograful „Minerul" ; TEIUŞ:
poziţie a superiorilor" dar este sar că ar trebui modificat. Să o facă ai muzicii populare romînesti : Grî- Bunica Sabella — cinematograful
cina cc i s-a încredinţat şi pentru eventual tot tovarăşii de la Direc Sînt necesare unele măsuri ©rganisaf©rice goraş Dinicu ,- 19 OU Almanah ştiin
care răspunde) tovarăşul diriginte ţia regională P.T.TR., dacă nu se ţific; 19,25 Muzică de dans; 20.30 „Victoria" ; 2LATNA: Strada me
zinului — cinematogrulul „Mun
găseşte „justificări" i ,,N-am făcut va gîndi cumva Ia aceasta chiar di Din cele relatate şi din alte constatări lâculc cu ziarele pentru această comună sînt oprite la Băiţa Pe teme infernationaie 20.45 Din citorul" i IL IA : Omul cu doua
noi programul"... rigintele oficiului respectiv, tova prilejul raidului se desprinde concluzia că In munca deoarece sînt în acelaşi colet. Aceasta face ca io cele mal cunoscute melodii popu iele — cincmatograiul „ Lumina
Cit de „judicios" este întocmit a- răşul Gh. Rezeanu ,carc, după pă de difuzare a presei mal sînt încă o scamă dc nea Vălişoara ele să ajungă cu o inlîrziere de 4—5 orc lare; 21,25 Muzică dc dans; APOLDUL DE SUS: Humlet —
ccst program o dovedesc şi numai rerea noastră, ar trebui să dea do junsuri care fac ca ziarul să nu sosească la timp Nu mai vorbim dc anomaliile dc la Coşlariu şi PROGRAMUL II; 10.10 Arii din cinemutogralul „23 August" ; CA-
Miercurea, semnalate mai sus.
cîtev’a precizări. Satul Dobîrca se vadă de mai multă răspundere fată în mina cititorului. Dacă în raioanele Haţeg, Brad şi Trebuie apoi să fie exercitat un control perma opere,- 10,30 Melodii de estradă; L A N : Căpitanii lagunei albastre
află la mai puţin de 6 km. de Mier de sarcina Încredinţată. Bine înle- la majoritatea oficiilor P.T.TR. din celelalte raioane nent asupra felului în care sc desfăşoară activitatea 1100 Cintece pentru cei mici,- 12,30 — cinemicgralut „ I.C.SH
curea. O distantă după cit se vede, les că această problemă trebuie să-i programele dc expedierea ziarelor sînt bine întoc dc difuzare a presei. Este inadmisibil ca un diri Concert de muzică uşoară romlncas-
mică. Totuşi aici ziarul se împarte intereseze şi pc instructorul ni pre mite şi respectate, la unele oficii poştale acestea nu ginte de poştă să nu cunoască modul în care sînt că ; 13,30 Cintcce din folclorul nou
cititorilor a doua zi de la apariţie. sa din raion. corespund sau nu se respectă. preluate colelelc şi drumul pc care-l parcurg aces Si jocuri populare,- 15,00 Melodii
Se observă de asemenea că nu sînt folosite peste tea, aşa cum se întîmplă la llia şi Dobra. In aseme populare din Oltenia ; 16.12 Muzică
Deficienţe în raionul Alba tot posibilităţile locale, că în unele cazuri — exem nea cazuri, tovarăşii care se fac vinovaţi de neres- uşoară; 17,00 Muzică populară;
plul din Petroşani — organizarea, lasă de dorit. pectarca instrucţiunilor şi dc neîndcplinirca sarci 18.27 Melodii populare cerute de meteoeeteqia
Deşi trenul care transportă presa km ? Mai mult, ziarele centrale ca Cu mai multă chibzuinţă şi preocupare, lipsurile nilor, trebuie să fie traşi la răspundere, să sc la ascultători; 19,00 Muzică din ope
spre Teiuş trece prin 6taţia Coşla- re sosiseră in Teiuş cu acceleratul semnalate sc pot evita. Pentru aceasta însă este ne asemenea măsuri care să ducă la îmbunătăţirea acti rele lntcrprelală de Teodora Lu- PENTRU 24 ORE
rui la ora 7 dimineaţa, ziarele deş din Bucureşti în ziua dc 7 octom voie ca tovarăşii dc la Direcţia regională P.T.T.R., vităţii. Vremea se menţine răcoroasă
ii na le acestei localităţi nu sînt lă brie la orele 14, nu au fost reparti instructorii ai presa, dirlglnţll oficiilor poştale şi Atenţie şi grijă faţă dc felul în care se transportă cacîu şi Ion Dacian ; 19,45 Seară de cn cerul puţin noros ziua. Vin-
sate aici ci sini duse pină la Teiuş zate spre difuzare nici în ziua de 8 toţi lucrătorii care răspund de buna difuzare a pre presa trebuie să acorde şi conducerea staţiei C.F.R. romanţe ; 20 05 Muzică dc dans ; tul va sufla moderat din nord
şi abia pe la orele 12 shU aduse octombrie orele 8. sei, să depună mai mult interes. Acolo unde lucru Simeria. Tovarăşii de aici au datoria să vegheze ca 20,30 Noapte bună, copii : Vulpea est. Temperatura variabilă, ziua
înapoi. Această anomalie e moti De asemenea, ziarul „Drumul so rile nu merg bine se impune reorganizarea progra încărcarea şl descărcarea coletclor să se facă in bune şi gîscanul; 21,45 Agendă teatrală ? va fi cuprinsă Intre 15 şi 20 gra
vată de iov. Nicolae 1 a ucu. instruc cialismului" din 6 octombrie a ajuns melor şi stabilirea altora mai gîndilc. condiţiuni. La fel trebuie să se procedeze şi in alte 23,05 Muzică de dans. de, iar noaptea între 2 şi 7 gra
tor cu difuzarea presei din raionul la Ighiu şi Cricău abia in ziua de Această organizare trebuie începută de la împa staţii. Să sc evite şi cazurile cind ziarele sini purtate de. Local, pe văi ma; caborită.
Alba. prin aceea că ar fi prea dc 7 octombrie )a orele 17. Aceasta pen chetarea în tipografie, pînă la oficiile şi ageniiilc dintr-o static într-alta fără nici un rost. Buletine dc ştiri şi radiojurnale : Dimineaţa ceată locală.
dimineaţă şi factorul poştal din Coş tru că colctele respective nu sini 5,00; 6,00; 7.00 , 1,00; 13.00,
lariu nu poale veni la gară să Ic ridicate imediat după sosirea tre din raioane. Pentru ii evita oprirea unor abonamente Difuzarea presei este o sarcină deosebit de impor 17 00; 20 00; 22 00; 23.50 (proqra- PENTRU URMĂTOARELE
ridice decit o 6ingură dată pc zi, nului tn stulia C.F.R. Alba şi nici la oficiul de centru, este bine să se facă colete se tantă. De aceea este necesar ca lucrătorii din acest inul I) 10.00; 12,00 ,- 14.00; 16.00; 3 ZILE
la orele 14. Dar, de ce s-a întocmit nu sînt expediate la timp prin curse parate pentru fiecare comună prin cdre trec cursele sector să depună toată strădania pentru a asigura 18,00; 21,00; 23.00 ; f,50 (progra- Vreme relativ frumoşi, cu nop
un asemenea program cinrl din Coş- le I R.T A. care merg ia localităţile ce le transportă. Iată un exemplu. Deşi autobuzul o difuzare operativă, să facă toiul pentru ca ziarul mul II). ţile reci.
l&riu pînă în gară nu sînt decit 2 amintite. care transportă presa la Brad trece priu Vălişoara, să ajungă în cel mai scurt timp la cititori 1