Page 39 - 1963-10

Pag. S
Nr. i7Sl , Drumul socialismului

Pentru ca toate echipele in Editura politică
O iniţiativă au apărui:

ce trebuie de mineri să-şi realizeze pianul ECONOMIA POLITICĂ —
valorificată ! de producţie MANUAL — -SOCIALISMUL

rie, 48 sută din totalul de echi­ chii şefi să rămînă in aceeaşi Manualul de economie politică
pe nu sl-au realizat sarcinile planifi­ formaţie penl'ru a învăţa din ex­ a socialismului elaborat de un co­
In anul trecui la E. M. Barza a cate, in luna marile 43 la sută, Iar perienţa lor ? Extinderea initialivei lectiv de autori de la catedra de
fost larg răspinddă iniliativa preluării In lunile următoare peste 30 la suta de preluare o echipelor rămase in economie politică a Şcolii supe­
echipelor rimase in urmi de către din echipe. Nici în tuna septembrie urmă de călre şefi de echipe eviden­ rioare de partid „Şlelan Ghcur-
şefii de echipă evidenţiate in Între­ lucrurile nu stau prea bine, numeroa­ ţiaţi în inlrcccre. ar (i dus tocmai 1 o glniT se adresează celor care stu­
cerea socialistă. Aceasta a dus la o se echipe nereailzlndu-şi planul la lichidarea acestei sllualii Comitetul diază economia politică in dilcti-
mai buni organizare a muncii, multe extracţia de minereu. Sînl la Musariu sindicalului insă nu s-a preocupat In tcJc .urine ale invăţămmtului dc
echipe ce nu-si Îndeplineau planul unele echipe ca cele conduse do acest an do răspîndirea Iniţiativei stai şi ideologie. Lucrarea are ur­
au reuşit ca, sub conducerea unor Nicoară Nicolae, Muntcanu loaru Iar comitetul dc partid n-a tras ta mă luatele patru secţiuni : crearea
mineri cu o bogata experienţa, nu nu­ Cihlura Miron care au lucrat la săpa­ răspundere comitelui sindicatului s« economici socialiste ; Socialismul
rea unor galerii direcţionale, precum comitelcie sindir alo de secţii peniru — puma fază a comunismului ;
mai să recupereze rămînerea in urmă.
dar sa-şî si depăşească sarcinile. Ca­ şt cele ale minerilor Incău Nicolae. faptul c3 au renunţai la o Iniţiativă Trecerea treptată de la economia
zurile echipelor preluate dc minerii Vasiu Florea, Patruţ Aron Szabo care şi-a dovedit In practică efica socialistă la ccunumia comunistă ;
destoinici cum sini Nicolae Sturza, Emeric si altele ce lucrează în abata­ citatea. Este bine că în adunările ge Sistemul economic mondial so­
Petru Gmpeanu, Gheorghe Tripon. je care de inai multe luni nu-jl rea­ nerale lunare ale grupelor sindicale cialist.
foan Jurca sl mulţi alţii sînt edifica­ lizează sarcinile dc extraclie. Dar la se discută cauzele peniru care unele Ca// ErnS
toare. Rezultatele oblinute in extinde­ Musariu 6Înt si numeroase echipe ca echipe nu-şi îndeplinesc planul de
producţie, dor aceasta nu tndreplălcs
rea iniţiativei au fost urmarea fireasca cele conduse de Lazăr Gheorghe. Vui- SOCIOLOGIA BURGHEZĂ
turar loan, Negru Andron. M}rat Ro- te comitetul sindical de secţie de la DIN ROMlNIA
* muncii politice desfasurale de or­ mulus, Lucaci Roman. Mărcuş Nico’.ne. Musariu $i conducerea secţiei — şei
ganizaţiile de partid, 6indicalc si de ftenea lojchim si altele, cnre-şt depă­ Iov (ng. David Emil — să neglijeze Studii critice — Ediţia a ITa
IJ.T.M in mulurile minerilor pentru şesc planul cu cile 25-35 si chiar 40 o initiolivă care aplicată sl extinsă Îmbunătăţită pc baza observa-
creşterea productivităţii muncii in ca­ de procente. Minerii acestor echipe a duş la îndeplinirea ritmică a pio­ I ţitlor critice aduse primei edilii
drul fiecărei echipe de mineri.
au o bogata experienţă In ceea ce nului. şi pc baza matei talelor apărute
Cu totul alta este situaţia tn acest priveşte buna organizare a lucruluL Comitetului dc partid al E. M. Barza intre timp, lucrarea combate ca­
an. Comitetele stndicale de secţii co­ Iar şefii de echipe au dovedit in re­ şi comitetului sindicatului pe exploata­ racterul apologetic al sociologiei
mitelui sindicatului — preşedinte Iov, petate rîndurl pricepere In conduce­ re le revine sarcina să .analizeze cau­ liberale a lui Zcletin, caracterul
Bulîga Dorin — nu s-au mal preocu­ rea lucrărilor. Dc ce atunci expe­ zele peniru care s-a neglijai aplica­ demagogic şt diversionist al so­
pat Îndeaproape de popularizarea rienţa lor nu este Împărtăşită sl echi­ rea initialivei si să la măsurile cores­ ciologiei ţărăniste şi reformiste şi
niliativei, de extinderea ei. lăsîml pelor rămase în urmă? Dc ce nu »«• punzătoare peniru ca ea să cuprindă caracterul făiis antiuman, reacţio­
lucrurile să meargă dc la sine. încredinţează conducerea acestora din nou masa de mineri. în scopul nar şi antinaţional al socio­
Rezullalul a (ost că numai in unor şefi de echipe evidenţiaţi răspindiril experienţei înaintate logici fasciste propovăduite dc
C. S. HUNEDOARA. VEDERE PARŢIALA serfia Musariu în luna februa­ în întrecerea socialistă, iar ve­ T. NlCOARA Manoilcscu, T'raian Brăileanu
şi alţii. Capitole speciale sînt
consacrate concepţiilor sociolo­
gice ale Iui Guşti şi Petre Andrei,
In ultima parte a lucrării au­
A N O TIM P U L RECE SA NE G Ă SEA S C Ă BINE PREGĂTIŢI torul critică concepţiile unor so­
ciologi burghezi maghiari din Ro-
^ ^ o # # ţ ţ- ţ t ţ- t t t t - t - t - t t t f - t - f - t - f - l <» 4^ ♦ ♦ o - ♦ 0 O O ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ <* > *>■ o ♦ mînia din perioada dintre cele
două războaie mondiale.
In perioada ce va urma, conduce­ tul trafo din fata fabricii. Efectuînd miza să fie cît mai de grabă prote­ genteze livrarea echipamentului de
rea tclinico-administrativă va lua ma­ din vreme pregătirile necesare pentru jată împotriva frigului. iarnă comandat, caic va fi de marc Floria Nastasia ;
P e r io a d a rece a a n u lu i trecu t a d at m u lt d e lu cru u n or în tre p rin d e ri suri pentru revizuirea şi repararea iarnă, urgcntînd pc cele cure mai tre­ Dc asemenea, tovarăşii dc la maga­ trcbuinlă personalului cc lucrează aici INTRE DOUĂ ADUNĂRI GENERALE
fi in stitu ţii d in re g iu n ea n o a stră , ca re n -a u e le c lu a l d in tim p p re g ă tir ile instalaţiei dc ventilaţie din atelierele buie făcute, munca în cadrul fabricii zia dc aprovizionare a Direcţiei regio­ VASILE STREMTAN
n e cesa re p en tru b u n u l m ers al p r o d u c ţ ie i P o r n in d d e In e x p e rie n ţa a n u ­ fabricii Pentru îinbuiulăţirca alimen­ noastre în perioada rece a anului nale C.F.R- Cluj vor trebui să ur­ tehnician Broşura înfăţişează principale­
lui trecu t, in p rezen t in m u ic a m a jo rita le a în tr e p r in d e r ilo r fi in s titu ţiilo r se va desfăşura normal fără să nc le latini ale stilului şi metodelor
tării cu energie electrică, pîna cel
d in r e g iu n e a H u n e d o a r a se d e s lu fo a rA intense p re g ă tiri, în v e d e r e a a s ig u ­ pricinuiască nici un fel dc greutăţi. TreEniie Iutile m ăsuri im ed iate de muncă ale unui birouri dc or­
tîrziu la data dc 1 decembrie va fi
r ă r ii u n or i o n d ilii o p tim e d e lu cru in p e rio a d a d c ia rn ă . In ce le ce u r ­ A D A M DRAGOI ganizaţii de bază din Fabrica de
m ea ză red ă m cîtc v a a sp e cte iile m im c ii d c p re g ă tir e p en tru p e rio a d a d e schimbat cablul subteran dc Ia pos­ corespondent In perioada de iarnă, în afara con­ doua pompă de la staţia de repompa- confecţii şi tricotaje — Bucureşti,
i,n nu ce se d e s iă fo a r ă in u n ită filc s o c ia lis t e d c p r o d u c ţie d c p e raza r e g i­ diţiilor bune de muncă, muncitorilor re a apei potabile de pe strada Mi
Toate obiectivele să fie îndeplinite nerului din Deva Dc atunci a trecut scoate în evidentă trăsăturile mai
u n ii H u n e d o a ra . mîncri trebuie să li sc asigure şi a
cazare corespunzătoare. De aceea, con o lună şi şantierul TC M M din Te­ importante ale activităţii acestor
In anotimpul rece, la depoul de lo­ ceasta acţiune, pe lîngă colectivul de ducea Exploatării miniere din Deva liuc n-a luat mei o măsură Aproape birouri, trăsături pe care le ilus­
Munca va decurge în bune condiţiuni comotive C.F.R. din Teiuş se lucrea­ conducere, a fost antrenat întreg per­ a luat încă din vreme o serie de mă­ la fel a procedat şi f.G.O Deva care trează cu o seamă dc exemple
ză în condiţii deosebite fată dc cele­ sonalul dc locomotivă şi din ateliere, suri. Printre acestea sc numără izolarea a promis exploatării că va repara so­ concludente, edificatoare.
In această perioada conducerea fa­ lele materii şi materiale. O grija de­ lalte întreprinderi. De aceea, pregă­ care a fost instruit teoretic şi practic instalaţiei dc apă potabilă şi proteja­ bele de la căminul din strada 1. Bu-
bricii de încălţăminte „Ardeleana- din osebită s-a acordat reparaţiei şi revi­ tirilor dc iarnă Ii sc acordă o mare ruin trebuie efectuate reparaţiile şi rea ei împotriva îngheţului, procura­ dai Dclcanu. S-a răspuns că lucrările Ion Sp5la(elu :
rea unei
cantităţi de sare
Alba lulia, sub îndrumarea biroului zuirii instalaţiei dc încălzire centrală. atcn(ic. Pînă la data de 1 octombrie întreţinerea locomotivelor pe timp de dezapezire etc. pentru vor fi începute la data de 15. IX ai. In m ie zu l a c t iv it ă j ii e c o n o ­
organizaţiei dc bază P M.R.. şi-a în­ Această lucrare a fost terminată. De a c instalaţiile dc alimentare cu apă iarnă. Pentru buna funcţionare a lo­ De atunci, deşi s-a întocmit întreaga m ice A GOSPODĂRIEI COLECTIVE
In prezent la căminele exploatăm
dreptat atentia spic asigurarea unn asemenea, serviciul dc aprovizionare a locomotivelor şi dc apă potabilă au comotivelor s-a procurat deja întrea­ se lucrează la repararea geamurilor, documentaţie pentru repararea sobe­
bune desfăşurări a activităţii şi în u asigurat o cantitate dc 6.0110 Ihri fost revizuite şi protejate împotrivi ga cantitate necesară dc combustibil. lor. am rămas doar cu... promisiunea. In broşură se arată cum folo­
a uşilor, a instalaţiilor dc apă pota­
perioada dc iarnă In acest scop, în combustibil necesar pentru încălzire, îngheţului. Concomitent cu aceasta au Experienţa anului trecut a demons­ bilă, este aproape pe terminate veri­ Va trebui ca cele Jouă întreprinderi sesc comitetul de partid şi orga­
cadrul fabricii s-a format un colectiv uimind ca pînă la slujitul lunii oc­ fost revăzute instalaţiile dc alimenta­ să ia măsuri cît mai urgente. Ano­ nizaţiile de bază pe brigăzi din
care a avut ca sarcină întocmirea ţi­ tombrie să mai sosească o cantitate re cu combustibil, asigurîndii-li-sc o trat că pregătirile de iarnă trebuie ficarea instalaţiilor de încălzire cen­ timpul rece sc apropie, iar oamenilor G A C. „Unirea" raionul Sînicoia-
trală etc.
nui plan de măsuri. în care să !ie considerabilă. bună funcţionare pc timp dc iarnă. făcute minuţios şi din vreme. In vi­ muncii trebuie să li se asigure con­
Conducerea E. M. Deva a cerut, cu
cuprinse principalele probleme cc Ire- Iix ceea ce priveşte repararea clă­ Peniru ca frigul să nu stinghereas­ itor, şi aceasta cît mai repede, va tre­ adresa nr 7.755 din 9 septembrie a c. diţii optime de cazare. lul Mare numeroase forme şi m ij­
buie rezolvate pentru ca munca să \e dirilor întreprinderii, lucrările sc a- că munca oamenilor în depou, au fost bui ca sobele de încălyirc din remiză şantierului T.C.M M. din Teliuc să M. N IC U L IŢ A loace ale muncii politice şi orga­
I desfăşoare Î11 bune condiţiuni în ano­ propic de sfîrşit. Geamurile şi uşile înlocuite geamurile sparte, cele exis­ preşedintele Comitetului sindicatului nizatorice în vederea întăririi or­
timpul rece. In planul dc măsuri în­ atelierelor de producţie, cit şi de la tente au fost chituite, iar acoperişurile să fie reputate şi verificate, iar re- repare şi ai dea în folosinţă cea de-a de la E. M. Deva ganizaţiei de partid, a dezvoltării
tocmit s-au prevăzut 12 obiective, din birouri, au fost chituite şi reparate. atelierelor au fost reparate în între-, conştiinţei socialiste a colectiviş­
care pînă în prezent au fost înfăptuite Prin remedierea acoperişului s-a asi­ gime. tilor, mobilizării lor în lupta pen­
7. In următoarele zile urmează să fu* gurat o pantă bună de scurgere a O preocupare dc seamă a colectivu­
apei, in perioada dezgheţului încă de lui din acest depou este îmbunătăţi­ tru obţinerea de producţii agri­
aplicate şi celelalte. Astfel, pini la
pc acum s-a alcătuit o echipă de in­ rea continuă a stării termolchnicc a cole vegetale şi animale cît mai
Htft.Ocluală s-au luat măsuri dc /asi­ tervenţie, care să acţioneze în cazul locomotivelor, prin eliminarea com­ mari, pentru consolidarea conti­
gurare a stocului tampon la principa­ căderii unei zăpezi abundente. pletă a pierderilor de aburi, in a- nuă a gospodăriei colective.
.1
H. Valentii1 :
Conferinţa Activitatea sanitară, mijloc „ORGANIZAREA CONTROLULUI
OBŞTESC"
In cadrul programului de expu­ de educaţie a elevilor
neri organizat la întreprinderile (Din experienţa Consiliilor locale
Am început un nou an şcolar în şcoală arată săplămlnal starea dc ale sindicalelor Bralia şi Constanţa)
şi instituţiile din oraşul Brad, lu­ condiţii şi mai bune decît In anii curăţenie a claselor, evidenliindu-le Lucrarea prezintă experienţa acu­
cratorii de la U.R.C.C. au avut treculi. Localul şcolii este ouat şi pe cele fruntaşe. Cele „cinci minu­ I / mulata de organele sindicale din
prilejul să asculte zilele trecute o aprovizionat cu combustibilul nece­ te de control igienic- din prima cele două oraşe în alegerea, in­
interesantă conferinţă pe lemn sar pentru întreg anul şcolar IPG3 — zi dc şcoală s-au folosit şi au de­ struirea şi îndrumarea permanentă
„Omul — stăpîn al naturii". Pe 1964. Acest luciu sa realizat cu venit ceva obişnui! şi necesar Din a membrilor echipelor de control.
ajutorul Comitetului executiv al ce in ce mai rare sînt cazurile de
marginea temei amintite, în fata Sfatului popular rlin Lupeni şi sub neiespeclare a regulilor igienice. In Dorin Constantinescu :
celor prezenţi a vorbit tovară­ Inih 1.marea permanentă a Comile- nici o clasă nu lipsesc ghivecilc cu V. RITM RAPID, LUCRĂRI DE CALI­
şul Constantin Rusu, profesor de lului orăşenesc tle partid. Hori, care slnt îngrijite de eleve. TATE, PREŢ DE COST SCĂZUT,
ştiinţe naturale. CoIpc tivul didactic a! Scolii de Esle o plăcere să stai si să-i pri­ IN CONSTRUCŢII
8 orii nr. 1 din Luponi este hotărlt veşti pe elevi cum se Îngrijesc de
c-i In acest an şcolar să-şi dubleze curăţenia clasei, cum se contro­ Broşura popularizează experien­
C u s p r i j i n u l eforturile în vederea îmbunătăţirii lează unul pe altul sau cum citesc ţa dobîndită de organele sindicale
procesului instructiveducaliv cit şi şi discută tn cercul de lectură des­ pentru antrenarea constructorilor
c e t ă ţ e n i l o r al educaţiei sanitare pre toate problemele educaliv-sani* în întrecerea socialistă în vederea
In activitatea lor obştească de­ In scopul îmbunătăţirii educaţiei tare. Fîntina arteziană este folosi­ creşterii productivităţii muncii, scur­
putaţii sfaturilor populare din sanitare a elevilor. încă din prima tă cu plăcere de toii elevii. Schimb evidenţiat în întrecerea socialistă tării termenelor de execuţie a con­
zi de şcoală am realizat unele lu­ strucţiilor industriale, executării
Valea Jiului acordă marc aten­ Munca de educaţia sanitară din
cruri bune. In fiecare clasă s a ales scoală noastră a devenit o tracii tic Schimbul condus de comunistul 1.14 la sulă. In trimestrul UI, munci­ unor lucrări de calitate şi reducerii
ţie mobilizării maselor de cetă­ un colectiv de 5 elcvj care formea­ Brigada de mineri condusă Ghilea Andrei, dc la I.M.C. Bîrcea, torii acestui schimb au dat pe6le sar­ preţului de cost al construcţiilor
ţeni Ja colectarea şi predarea fie­ ză postul sanitar. Aceste posturi sl o necesitate. Zi de zi ne străduim de lacnb Maxim de la E. M. , este evidenţiat in întrecerea socialis­ cinile de plan 45.700 bucăţi blocuri de locuinţe.
rului vechi. Dc la începutul anu­ sanitare au fost instruite pe şcoală să creăm condiţii din ce In cc mai Uricanî deţine titlul de eviden­ tă. Cu toate condiţiile grele Intîmpi- pentru construcţii (echivalent In că­
şi dotate cu cele necesare. S-au pus bune pentru elevi spre a deveni ce­ nate In primul trimestru din acest an, rămidă normală). N. Ţisescu :
lui şi pină în prezent pe întreg ţiată în Inlrecerea socialistă
lozinci mobili'/aloare tu clase şi pe tăţeni sănătoşi şi viguroşi, care să datorită bunei organizări a muncii, LA CLUBUL FABRICII DE
bazinul Văii Jiului au fost colec­ coridoare, oglinzi peniru controlul iubească frumosul, ordinea şi cu­ din luna mai. Ea aplică cu suc­ schimbul a reuşi* să-şi îndeplinească Printre muncitorii care şi-au adus
tate 49.240 kg. deşeuri feroase din individual, iar In clasele a V-a du­ răţenia. ces iniţiativa : „Să lucrăm 3 lună de luna planul de producţie. De un aport reosebit la obţinerea succe­ RULMENŢI DIN BlRLAD
selor 6C numără : Tordoi Arpad, Sza­
caic 46.740 au şi luat drumul o- lăpioare farmaceutice dotate cu ba­ Prof. PAUNESCU DUMITRU zile pe lună cu lemn econo- la începutul anului şi pînă în prezent bo foan, Ionescu Nicolae. Igna Glicor- Lucrarea înfăţişează aportul pe
ţclăi iilor hunedorene. remul necesar La gazeta de pere­ directorul Şcolii de 8 ani nr. 1 schimbul condus de Ghilea Andrei care îl aduce clubul la desfăşura­
le „Crucea roşie- pe şcoală s au ghe, Doroclz Alexandru şi Mureşan rea activităţii culturale la fabrica
Cele mai bune rezultate au fost Lupeni şi-a depăşit planul dc producţie cu Vasile.
scris ailicole de călre elevii ce luo de rulmenţi dm Bîrlad.
oblinute de deputaţii şi cetăţenii parte dm posturile centrale pc şcoa­
oraşului Petroşani. O rodnică ac­ lă. De asemenea se scriu articole
tivitate au desfăşurat şi deputa­ şi se fac desene la gazeta „Docto­
ţii din celelalte localităţi ale Văii rul vede tot', despre unii elevi,
perfeTă \ c
jiului, mobilizind zilnic zeci de care nu-şi îngrijesc tinuta. In in­ Planuri care contravin tendinţelor spre destindere internaţionali
cetăţeni la acţiunea dc strîngerea stalaţiile sanitare este o
fierului vechi. La Vulcan şi Ani- curăţenie şi elevii au la dispozi- 1 In ultimele cîtcva săp- ge constatate in sinul N.AT O si al o parle, şi Slalcle Unite, pe de alta, in ea. o cale dc aoces la arina nuclea­
noasa, dc unde au pornit spre 0- lie hiitie igienică, săpun şi pro­ o tămini, pe nesimţite, pro­ alientei occidentale în general. Esle sub conducerea acestora rlm urmă ră. Dc allfel, ei s-au si grăbit 6ă a- ment periculos prin impulsionarea pe
ţelăni mii dc tone de fier vechi, sop. Elevii şi mi formal deprinderi iectul american de creare Ştiut că plenul FNM a fost vînturat (Uniune a cărei placă turnantă urma nunte că sînl dispuşi să suporte 35 care o poate da cursei înarmărilor —■
acţiunea dc colectare continuă. in acest sens $1 sînt Îndrumaţi şi M în radrul N A T O. a unor pentru prima oară imediat după con­ să fie tocmai Piaţa comună lă-gila). la sulă din costul operaţiei, ceea ce deşi tn fond. după oum recunosc
controlaţi de cadrele didactice, rlar forte- nucleare multilate­ vorbirile de la sfîrşitnl anului trecut, Ca urmare a acestui fapt, F.N.M eu înseamnă că după americani vor avea chiar iniţiatorii săi, proiectul F.N.M.
CONSTANTIN BÂDUŢA mai nles de postul sanitar central rale (FN M ). care tn ur­ din insulele Bahamas, intre preşedin­ căpălat o importantă suplimentară cuvintul cel mai greu de spus Astlel, nu poate influlonla actualul raport al
corespondent pe şcoala. Gralicul de curăţenie pe ma refuzului britanic si tele Kennedy $i primul ministru fiind menite, potrivit rcmarcei săpU- reprezentanţii R FC. vor avea si ei o forţelor militare. Numeroşi comenta­
francez, părea la un mo­ Mncmillnn. cu care ocazie s-a hotă­ inînahdui britanic „Observer", sa ia poziţie superioară celor britanici. tori dc presă au arătat că asemenea
ment rial înmorinînlal, rî! ca SU A. să pună ta dispoziţia Ionii Pielei comune „ca inel de le­ Ideea transformării forţelor nuclea­ Inlcnţiî conlravin atmosferei creale
In fiecare fu n ă un milion lei T sau tn cel mai bun caz. Angliei, contra cosi. submarine Pola­ gătură între SU A. si o Europă (occi­ re multilaterale înlr un lei dc directo- in relaţiile Internationale ca urma­
dentală) unilă“.
re a semnării Tratatului de la Mos­
amtnnt. a cunoscut o re­
ri?, care să fie prevăzute cu rachele
ral amcricano-vets-german al N'.A.T.O.
In felul acesta 6C explică noile in­
economii A lansare bruscă, făcînd din de fabricaţie brilanică Deşi această sistente americane. Oficialităţile ame­ a jucat tn fond un rol de seamă ţ.i cova $1 perspectivelor de destindere
nou obiectul discuţiilor In
formulă nu corespunde aspiraţiilor
create de acesta.
învingerea parţială a reticentelor bri­
cancelariile diplomatice fi cercurilor ronducăloare britanice tanice.
Activitatea colectivului dc mun­ fel durata lor de funcţionare Intre ţ R departamentele militare de a dispune în întregime rle ricane au mers chiar pînă acolo Incîî „Care este utilitatea acestor măsuri
citori .ingineri si tehnicieni dc la doua reparaţii, prin recondiţiona- t dintr-o scrie de capilule ,,factorul lor de rclinere" nu­ pentru a pune Anglia, care a persis­ Această idee este privită cu neplă­ periculoase peniru menţinerea unei
seclia Aglomeralor I desfăşurata în lea si relolosiren unor piese. * 1 occidentale clear, ea îngăduie lotuşi Angli­ tat tn refuzul său, în fata faptului cere si de alţi membri at N.A.T O. alianţe dacă insă$l raţiunea existen­
vederea reducerii prelulni de cosi Aceste rezultate constituie peniru Care esle motivul insîs- ei un anumit grad de îndencn- împlinii, a iniţial la Washington con­ Ziarul „Guardian" explică consimţă­
fll aglomeratului ficros a fosl încn colectivul nostru un puternic im | U lcn[ei americane ncnlru dentă fată de N A TO si deci fată rle mântul Ilalîci de a participa la discu­ tei acestei alianţe dispare în mod
minata dc succes. In fiecare luna traducerea în vială a a- conducătorul acestei alianţe, S. U. A vorbiri cu alţi aliaţi (Germania occi­ ţiile în vederea punerii pc picioare a vizibil, presupunlnd, fireşle, eă a exis­
Aici s-a realizat aproape un milion bold in munca de viitor. Dorinţa 8 cestui proiect — conslînd Un grarl si mai marc rle independentă dentală, Italia, Turcia, Grecia), în F.N.M. tocmai prin teama fată de un tat vreodată vreo raţiune?, 6<srie sâp-
de lei economii. Toiului economii­ noastră esle să muncim şî mai bme î o fost si este urmărit rle Franţa care lipsa unui rcprezcntanl britanic. A- asemenea directorat. In plus. Italia, lămînalul britanic „Tribune1* făclridu*
peniru a adăugă la aceste rezultate | în esenţă din crearea li­
lor realizate de către colectivul nei flote de suprafaţă fal­ a re'uzal net chiar si oferta dc a achi­ ceasta a dat naştere unor dezbateri arată acelaşi ziar, consideră forţele se ecoul acestui punct de vedere,
acestei secţii de la începutul mm nhele si mai importante. a că tu!tă din 20-25 nave) in- ziţiona .submarine Polaris, tinzînrl la inlense in slutii cabinetului britanic
Vreau să amintesc că in obiine- B nucleare mullilalerale si ca un mi|loc Kslc periculos să sc discute dospie
lui si pîna acum se ridică la aproa­ rea acestor importante economii | zcslrale cu arma rachclo- o forlă nucleară complet independen­ (in opt zile au avut loc nu mai puţin dc a contracara afirmarea alianţei dizlocarea unor arme nucleare in ape­
pe 9.000.000 lei, dintre care 4 200.000 s-au evidenţiat prin contribuţia * nncleară si d’spunînd de tă. In felul acesta alianla allonlică dc cinci şedinţe de cabinei consacra­ Bonn-Pari6.
lei s au realizat numai prin ciori adusă, în afară de cei de la fa- I echipaje mixle anartinînd le europene, continuă săplămînalul,
propriu. tuturor slalelor nartici- s-a pomenit înlr-o situaţie precară. te acestei probleme). Pină la urmă Acestea sînl numai cîleva din ele­ „tocmai cînd se Iveşte posibilitatea
bricalie, colectivul rle la Întreţineri ii Franţa a refuzat totodată, după cum s-a holărît participarea la viitoarele mentele din oare se desprinde ta­
Cele mai mari economii la preţul mecanice si echipele de muncitori • pante la F.N M. ? S. U. A negocierii unui acord care să elimine
de cost al producţiei s au realizat de la seclia de primire a materii- I E insistă asupra creării for­ se ?tie. să acceple primirea Angliei convorbiri în problema creării F.N.M., bloul complicat al discuţiilor 1n jurul din întreaga Europă aceste arme". Cu.
pe seama reducerii consumului spe- lor prime şi concasare. " ţelor nucleare mullilale- tn Piaţa comună, ridiclnd astfel un fără însă ca Anglia să-si la vreun FN M El reflectă poziliile divergente vinlele ziarului britanic oglindesc o
cilic (Je combustibil si energie. Eco­ R ra!e peniru că le consi­ obstacol serios în calea unui alt plan angajamenl cu privire la poziţia sa. ale partenerilor chemaţi să facă parte poziţie lucidă eu care lotl cei re rve
SIMION ARMAS
nomii însemnate s au obtmut si ca maistru principal deră în primul rind un al SU A., cu implicaţii mult mai vas­ In timp ce britanicii 6e arată lip­ din acest organism, legate de ambi­ pronunţă in favoarea păcii nu pot
urmare a bunei întreţineri a maşi­ corespondenţi * N mijloc politic de a face siţi de entuziasm, vest-germanii aderă ţiile si interesele politice ale fiecă­
(din postul de te, tinzînd la crearea unei uniuni po­ să nu fie de acord.
nilor şi agregatelor, mărind In acest de la seclia Aglomerator l^j j fată tendinţelor centrifu­ litice între Europa occidentală, pe de în întregime la ideea F.N.M. vâztnd ruia. Totodată el conţine şi un ele­
ft. CAPLESCU
comentator Agerprei